Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 15.01.2015 şi înregistrată sub nr. x pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă APDRP - Agenţia de Plăţi şi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 28.07.2014 şi înregistrat la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă APDRP) sub nr. x, a Notei de control nr. x din 28.05.2014 şi a Notei de descoperire a unei nereguli şi de fundamentare pentru desfăşurarea unui control nr. x, a Deciziei nr. 32777 24.09.2014 de soluţionare a contestaţiei administrative.
II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
2. Prin sentinţa nr. 2415 din data de 30 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.
III Recursul formulat de reclamantă
3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea acţiunii.
4. În motivarea recursului, cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., a arătat că, pe de o parte, instanţa de fond consideră nerelevante contractele încheiate cu alte societăţi, fiindcă nu ar avea dată certă, iar data încheierii lor nu ar fi opozabilă terţilor, pe de altă parte consideră "că obiectivul specific al măsurii 312, de a crea şi diversifica serviciile prestate de micro - întreprinderi către populaţia rurală nu a fost atins, atâta timp cât reclamanta a prestat servicii către un singur client.". Instanţa a reţinut doar lipsa datei certe a contractelor (ceea ce înseamnă că acestea putea fi încheiate în afara perioadei de implementare), reţinere pe care o apreciază ca nelegală, faţă de art. 277 alin. (3) C. proc. civ., iar dacă se reţine că a încheiat contracte, chiar fără dată certă, şi cu alte persoane, reţinerea ulterioară precum că "a prestat servicii către un singur client" este vădit contradictorie.
5. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., a arătat că, faţă de "lipsa datei certe" a contractelor încheiate cu terţii (profesionişti), a arătat anterior incidenţa art. 277 alin. (3) noul C. proc. civ. Suplimentar, instanţa nu a invocat în concret o normă de drept material pretins a fi încălcată şi care ar fi parametrii verificabili care puteau stabili condiţiile artificiale. Contrar legislaţiei europene, la data la care a aplicat pentru proiect nu exista nici un set de indicatori verificabili care să poată stabili clar dacă se încadrează sau nu ca şi eligibilitate în pretinsele condiţii artificiale.
6. Faţă de dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006, privind un set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliţi de către statele membre, aceşti indicatorii nu au fost definiţi în legislaţia naţională, iar la nivelul Uniunii Europene, textele de lege care se referă la condiţii artificiale au, aproximativ, aceeaşi formulare, prin art. 5 alin. (3) din Regulamentul nr. 1975/2006 şi art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.
7. Din simpla analiză a normei juridice rezultă cel puţin trei aspecte importante: verificarea creării de către beneficiari a condiţiilor artificiale trebuie făcută anterior efectuării plăţilor, nu după finalizarea implementării, iar toate elementele pretins a proba condiţiile artificiale erau cunoscute de AFIR la momentul efectuării plăţilor; crearea de către beneficiari a condiţiilor artificiale trebuie "stabilită", adică dovedită şi nu doar presupusă de către autoritatea naţională cu competenţe în atribuirea finanţărilor nerambursabile; condiţiile artificiale trebuie create "în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor", ceea ce presupune, pe de o parte, intenţia directă a beneficiarilor de a frauda şi, pe de altă parte, ca avantajul pe care beneficiarii intenţionează să îl obţină prin crearea condiţiilor artificiale să contravină obiectivelor schemei de ajutor.
8. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, răspunzând unei cereri adresate de o instanţă de judecată din Sofia (Bulgaria), a dat o interpretare obligatorie pentru toate ţările UE a prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 (Cauza C-434/12 Slancheva sila). A arătat că, în cazul în care, din punct de vedere formal, un proiect de investiţii îndeplineşte criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plăţilor au fost create în mod artificial, iar pe de altă parte un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea plăţilor.
9. Curtea de Apel a reţinut neregula pe baza indicatorilor "pe deplin verificabili", data depunerii unor cereri de finanţare, identitatea clienţilor săi, existenţa unor legături de rudenie, însă aceşti indicatori identificaţi nu sunt suficienţi pentru probarea creării unor condiţii artificiale în vederea accesării fondurilor europene. Comisia Europeană (CE), prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a venit în sprijinul autorităţilor naţionale, prin transmiterea către acestea a unui document intitulat "Identificarea fraudei. Nota directoare pentru auditori. Subiect -Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii", în care sunt prezentate câteva astfel de situaţii şi identificaţi indicatori privind crearea de condiţii artificiale, atrăgând totodată atenţia că, prin natura lor, nu reprezintă dovezi clare, ci simpli indicatori de fraudă sau nereguli, care trebuie să conducă la efectuarea de controale mai amănunţite din partea autorităţilor.
10. A mai arătat recurenta că nu se poate trece cu vederea împrejurarea că însăşi autoritatea pârâtă este cea care a aprobat finanţarea, în urma analizării documentaţiilor aferente din prisma îndeplinirii condiţiilor legale, şi a încheiat contractele de finanţare, iar ulterior implementării proiectului şi acordării finanţării şi-a schimbat radical poziţia. În condiţiile în care autoritatea pârâtă, pe baza aceloraşi documente, a emis două opinii total diferite, este rezonabilă invocarea şi aplicarea în cauză a prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora obligaţia de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil.
11. AFIR îşi invocă practic propria culpă, a verificat şi reverificat eligibilitatea şi implementarea, iar ulterior a dat o altă interpretare unor informaţii pe care le ştia. Desigur că autoritatea poate reveni asupra deciziei de a considera proiectul eligibil/corect implementat, însă numai dacă identifică elemente noi; or, pe baza aceloraşi elementele, pe care le cunoştea şi pe care nu le-a ascuns niciodată, întrucât nu erau definite şi nici nu le-a considerat "condiţii artificiale", nu poate reveni şi să îşi invoce propria culpă. În plus, abia în noiembrie 2015 AFIR a publicat pe site Ghidul de prevenire a neregulilor - crearea de condiţii artificiale în accesarea fondurilor acordate prin PNDR 2014 - 2020. Chiar dacă s-ar reţine existenţa unei divizări artificiale a investiţiei, din jurisprudenţa CJUE rezultă fără putinţă de tăgadă că o atare împrejurare nu reprezintă un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil decât în măsura în care ar avea drept consecinţă neatingerea obiectivelor prevăzute de art. 52 lit. a) pct. ii) din Regulamentul nr. 1698/2005.
12. Instanţa, deşi i-a sancţionat prin menţinerea actelor atacate, nu a reţinut încălcarea clară a niciunei norme materiale clare care să fie definită drept condiţie artificială, bazându-se numai pe supoziţiile intimatei şi pe interpretări forţate ale unor norme generale. Totodată, nu este indicat nici unul din parametrii clari verificabili despre care ar fi putut avea cunoştinţă la data depunerii proiectului pe care i-ar fi încălcat, contrar unei norme exprese, pe cale de consecinţă soluţia instanţei încalcă dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006.
13. În dovedirea recursului, recurenta a depus înscrisuri, un deviz tehnologic şi o anexa la contractul de prestări servicii din data de 28.06.2013.
IV Apărările intimatei
14. Prin întâmpinare, intimata pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A arătat că recurenta - reclamantă nu aduce argumente pertinente de nelegalitate a sentinţei, înţelegând doar să reitereze fondul acţiunii şi să aducă argumente de nelegalitate ale actului contestat, astfel că susţinerile dezvoltate nu se circumscriu niciunui motiv de recurs prevăzut de art. 488 C. proc. civ. Susţinerile recurentei sunt nefondate şi trebuie respinse întrucât, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, dovada creării de condiţii artificiale rezultă din documentele depuse de însăşi beneficiara contractului de finanţare, întrucât prin depunerea dosarelor de achiziţii, a contractelor de achiziţii şi a facturilor emise către S.C. B. S.A. rezultă faptul că între A. S.R.L., C. S.R.L. şi B. S.A. au fost identificate legături ce decurg din asociaţii/administratorii acestor societăţi comerciale. Mai mult, nici prin recursul formulat nu a adus susţineri cu privire la neregulile constate in cadrul procedurii de achiziţii.
15. În ceea ce priveşte invocarea în cauză a hotărârii C-434/12-Slancheva sila, aceasta constituie un exemplu în ceea ce priveşte modul de aplicare a articolului 4(8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011. Curtea a confirmat jurisprudenţa anterioară, conform căreia condiţiile care contravin obiectivelor schemei necesită atât elemente obiective cât şi elemente subiective.
16. Prin actele administrative emise de AFIR s-au respectat legislaţia comunitară, legislaţia naţională, toate considerentele CJUE menţionate în cauza C-434/12 fiind pe deplin aplicabile prezentei cauze, judecătorul naţional având la dispoziţie atât elemente subiective cât şi elemente obiective care demonstrează neeligibilitatea cererilor de finanţare ale celor doi beneficiari. De asemenea, instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că s-a acţionat în vederea creării de condiţii pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, respectiv maximum 200.000 euro, acordat în cadrul schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 02.09.2008 din care face parte şi Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", valoarea însumată a finanţărilor nerambursabile pentru cele doua proiecte FEADR depăşind acest plafon.
17. Această practică, de a diviza un proiect complex atât ca valoare cât şi ca întindere, în mai multe proiecte, mai mici, permite unui solicitant să realizeze mai multe proiecte pe aceeaşi măsură, situaţie interzisă prin prevederile legale în vigoare, respectiv art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008. În cadrul ajutoarelor de stat "de minimis", sprijinul pentru o investiţie în cadrul FEADR este limitată la un maximum de 200.000 euro pe o durată de trei ani, în cazul în care un beneficiar, împotriva acestor reguli, doreşte să primească finanţare mai mare decât limita acceptată într-o perioadă de 3 ani, în mod fraudulos creeză o situaţie artificială pentru a obţine finanţare în cadrul programului pentru a doua sau a treia oară.
18. Aşadar, în speţă sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de minimis, art. 2 alin. (2), aspect evidenţiate şi în Ghidul solicitantului aferent Măsurii 312, rezultând că interpretarea beneficiarului privind o eventuală culpă a autorităţii este una contrară normelor de drept material. Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.
V Procedura de filtrare a recursului
19. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 13.11.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.
20. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 22.01.2018, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
21. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
22. Între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, actuala Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, şi S.C. A. S.R.L. a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x/03.05.2010, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru proiectul "Achiziţie de utilaje pentru prestări de servicii în agricultură".
23. Proiectul se încadrează în Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi", axa III - "Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale", având ca obiectiv achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole în scopul prestării de servicii în agricultură, constând în lucrări de recoltat şi transport producţie.
24. Ca urmare a Notei de Control D.L.A.F. nr. x/2013 din 28.05.2014, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a efectuat verificări privind respectarea criteriilor de eligibilitate şi de selecţie, fiind identificate elemente ce au condus la concluzia că A. S.R.L. a fost creată pentru a achiziţiona maşini şi utilaje care să fie utilizate în cadrul exploataţiei agricole a societăţii B. S.A., respectiv: de la data plăţii finale realizată de autoritatea contractantă şi până la data efectuării controlului ex-post singurul beneficiar al serviciilor furnizate de A. S.R.L., conform contractelor de prestări de servicii nr. x din 01.07.2011 şi nr. 2 din 01.07.2011, a fost S.C B. S.A., veniturile înregistrate în contul 704 rezultând exclusiv din încasarea facturilor emise către B. S.A; au fost identificate afinităţi de gradul I între asociaţii şi administratorii A. S.R.L., C. S.R.L. şi B. S.A.
25. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.07.2014, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a stabilit în sarcina societăţii comerciale reclamante o creanţă bugetară rezultată din nereguli în cuantum de 800.508,09 RON.
26. S-a reţinut că, alături de alte două societăţi comerciale, reclamanta a creat condiţii artificiale în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Măsura 312 şi depăşirii intensităţii plafonului maximal stabilit prin schema de ajutor de minimis, în sensul că o investiţie propusă iniţial în cadrul măsurii 121 a fost scindată în trei aplicaţii, aparent independente, iar reprezentantul legal al reclamantei a furnizat informaţii inexacte în declaraţia privind statutul de microîntreprindere.
27. S-a constatat că B. S.A. a intenţionat să acceseze finanţare nerambursabilă în cadrul Măsurii 121, în acest sens depunând două cereri de finanţare, nr. x/27.11.2008 şi nr. x/19.12.2008, iar ulterior a solicitat retragerea acestora; B. S.A. intenţiona achiziţionarea unei capacităţi de depozitare şi condiţionare a cerealelor şi extinderea parcului de maşini şi utilaje agricole. Ulterior, B. S.A. a depus cererea de finanţare x cu titlul "Modernizare exploataţie agricolă şi extindere capacitate de depozitare la S.C. B. S.A.", finanţată în baza contractului x/28.12.2009, prin care a realizat capacitatea de stocare cereale şi a fost achiziţionat un încărcător telescopic autopropulsat, investiţii iniţial propuse a fi finanţate în cadrul Măsurii 121 prin aplicaţiile retrase.
28. În aceeaşi perioadă, S.C. A. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., companii deţinute de fiii asociatului majoritar şi administrator unic al S.C. B. S.A., au aplicat pentru obţinerea de finanţare în cadrul Măsurii 312: A. - x/05.11.2009, C. - x/05.11.2009; se propunea dotarea cu utilaje şi echipamente agricole pentru a desfăşura activitate de prestări de servicii în agricultură. Din analiza performanţelor tehnice ale utilajelor şi echipamentelor achiziţionate de A. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., a rezultat că în lista de achiziţii independente propusă de B. S.A. în cererile de finanţare aferente Măsurii 121 se regăseau utilaje şi echipamente cu caracteristici similare. De asemenea, s-a constatat că beneficiarul exclusiv al serviciilor prestate de A. S.R.L. şi C. S.R.L. este B. S.A.
29. A rezultat constituirea şi accesarea de fonduri nerambursabile în cadrul Măsurii 312 pentru microîntreprinderile nou create de fiii asociatului majoritar al B. S.A., respectiv A. S.R.L. şi C. S.R.L., cu încălcarea prevederilor legale privind ajutorul de minimis, întrucât valoarea cumulată a ajutorului financiar nerambursabil a ajuns la 281.855,57 euro, cu depăşirea plafonului de 200.000 Euro, aplicabil investiţiilor realizate în cadrul Măsurii 312.
30. Cu privire la declaraţia privind statutul de microîntreprindere al A. S.R.L., s-a constatat că, la data depunerii cererii de finanţare a S.C. A. S.R.L, D. figura cu o participaţie de 60% la capitalul social al S.C. E. S.R.L., pe care nu a menţionat-o în declaraţia privind statutul de microîntreprindere al S.C. A. S.R.L., omisiune ce constituie o neregulă menită să conducă la retragerea ajutorului financiar nerambursabil.
31. Prin urmare, s-a constatat neeligibilitatea proiectului x/03.05.2010 finanţat prin FEADR, prin nerespectarea criteriilor de eligibilitate şi a O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cap. III, a H.G. nr. 875/31.09.2011, precum şi a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare
32. Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestaţie administrativă, în baza art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011, respinsă de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prin Decizia nr. 32777/24.09.2014. Împotriva acestei decizii a fost formulată acţiunea respinsă ca neîntemeiată prin sentinţa recurată.
33. Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", este nefondat.
34. Motivele contradictorii pot rezulta din existenţa unei contradicţii între considerente şi dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o altă soluţie, precum şi din considerente contradictorii.
35. Considerentele instanţei nu sunt contradictorii. Instanţa de fond a reţinut prestarea de servicii către un singur client raportat la contractele încheiate de reclamantă cu o societate, şi a apreciat că nu au dată certă contracte încheiate cu alte societăţi. În fapt, susţinerile recurentei vizează aprecierea necorespunzătoare a probelor administrate în cauză şi, astfel, netemeinicia hotărârii atacate, şi nu privesc nelegalitatea hotărârii recurate.
36. Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. pct. 8 C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", este, de asemenea, nefondat. Instanţa de fond a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente.
37. În mod corect s-a constatat că autoritatea avea posibilitatea efectuării de controale ulterioare cu privire la crearea unor condiţii artificiale în vederea accesării finanţării, fiind nefondate susţinerile recurentei privind faptul că pârâta îşi invocă practic propria culpă. Obligaţia de recuperare a fondurilor plătite în mod necorespunzător sau ilegal există în toate cazurile de constatare a unor nereguli, iar împrejurarea că proiectul a fost finalizat nu exonerează de răspundere.
38. Potrivit contractului de finanţare nr. x/03.05.2010, acceptat şi asumat de beneficiar, acestuia i s-a acordat finanţare nerambursabilă în termenii şi condiţiilor stabilite în contract, care este constituit din contractul de finanţare şi anexele acestuia, pe care beneficiarul a declarat că le cunoaşte şi le acceptă (art. 1 alin. 1. Beneficiarul a acceptat finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, iar pe perioada de monitorizare a contractului să-şi respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil. În anexa 1 la Contract - Prevederi generale, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare (art. 3), s-a precizat că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea contractului, iar beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă (art. 11 alin. 3.
39. Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, statele membre sunt obligate să instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condiţiilor de acordare a ajutorului, să se asigure că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia Uniunii sau de legislaţiile naţionale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili.
40. În acest context, dacă se constată, cu ocazia unor verificări ulterioare, în cadrul mecanismului controlului ulterior asupra proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, că au fost încălcate prevederi ale legislaţiei naţionale sau comunitare, AFIR are obligaţia luării măsurilor de îndreptare a erorilor, respectiv recuperarea sumelor plătite eronat/necuvenit şi încetarea valabilităţii contractelor de finanţare. Scopul Agenţiei îl constituie implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, după aderarea României la Uniunea Europeană, iar potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, una din principalele atribuţii constă în "f) efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plăţii, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.".
41. Dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011, care prevăd că "obligaţia de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil" nu sunt incidente. Acestea implică două condiţii cumulative, eroarea autorităţii contractante sau a unei alte autorităţi şi imposibilitatea în mod rezonabil de depistare a acestei erori de către beneficiar. Nu se poate vorbi de existenţa unei erori a autorităţii contractate pe care beneficiarul să nu o poată depista, întrucât eligibilitatea proiectului a fost stabilită iniţial sub influenţa unor condiţii de eligibilitate create în mod artificial de către beneficiar, în vederea obţinerii unei finanţări mai mari decât plafoanele impuse de reglementările în vigoare, a căror necunoaştere acesta nu o poate invoca, aspect descoperit ulterior depunerii cererii de finanţare.
42. Sunt nefondate, de asemenea, susţinerile recurentei privind încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Regulamentul Comisiei(CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală. Potrivit acestora, "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale prezentului regulament, statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia comunitară sau naţională sau de programele de dezvoltare rurală pot fi controlate prin intermediul unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliţi de către statele membre".
43. Instanţa de fond a constatat că neregula (definită de art. 16 alin. (1) din contractul de finanţare drept orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare şi contractului de finanţare) constă în încălcarea de către reclamantă a interdicţiei implicite conţinute de prevederile art. 5 (3) din Regulamentul CE nr. 1975/2006 (preluate de art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011).
44. Art. 5 (3) din Regulamentul CE nr. 1975/2006 prevede că "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste de plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin.", iar potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".
45. Cu privire la interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat la data de 12 septembrie 2013 în cauza C-434/12, Slancheva Sila, asupra unei cereri de decizie preliminară şi a stabilit că acesta "(…) trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.".
46. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că "proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia", în acest sens fiind şi Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03.
47. În cauză, aceste condiţii sunt îndeplinite, din probele administrate în cauză rezultând că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantei potrivit cărora nu există dovezi că ar fi fost create condiţii artificiale în vederea accesării fondurilor europene. În ceea ce priveşte elementul obiectiv, constând în circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât situaţia de fapt prezentată anterior a reflectat că obiectivul specific al măsurii 312, de a crea şi diversifica serviciile prestate de microîntreprinderi către populaţia rurală, nu a fost îndeplinit, iar referitor la latura subiectivă, a rezultat existenţa unei coordonări intenţionate pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil în cadrul măsurii 321.
48. Contrar susţinerilor recurentei, instanţa de fond a constatat că neregula a fost stabilită pe baza unor indicatori pe deplin verificabili, data depunerii cererilor de finanţare, identitatea clienţilor, existenţa unor legături de rudenie, neregula săvârşită de reclamantă constând în crearea unor condiţii artificiale de accesare a fondurilor europene; societatea reclamantă nu a făcut dovada unei activităţi economice anterioare, astfel că se poate conchide că, alături de S.C. C. S.R.L., a fost creată în scopul exclusiv al accesării de fonduri europene pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole care să fie utilizate în cadrul exploataţiei agricole aparţinând S.C. B. S.A., situaţie de fapt care rezultă din interpretarea coroborată a mai multor împrejurări: relaţiile de rudenie dintre asociaţii societăţilor comerciale (asociatul unic al reclamantei este fiul acţionarului majoritar al S.C. B. S.A. şi fratele asociatului unic al S.C. C. SRL), S.C. B. S.A. depusese în anul 2008 (anterior cererii de finanţare aparţinând reclamantei, ce datează din anul 2009) cereri de finanţare pentru maşini şi utilaje agricole similare celor achiziţionate de reclamantă şi S.C. C. S.R.L., S.C. B. S.A. este singurul beneficiar al serviciilor prestate de reclamantă, constând în punerea la dispoziţie a maşinilor şi utilajelor achiziţionate cu fonduri europene.
49. Potrivit Ghidului Solicitantului şi a Fişei tehnice a Măsurii 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi", suma totală a ajutorului public nerambursabil nu poate depăşi 200.000 euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
50. Or, în cauză, împreună cu S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.R.L., reclamanta a creat condiţii artificiale prin fărâmiţarea şi fracţionarea proiectelor, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile pentru achiziţionarea de maşini agricole, prin depăşirea plafonului stabilit în fişa măsurii 312, iar obiectivul specific al măsurii 312, de a crea şi diversifica serviciile prestate de microîntreprinderi către populaţia rurală, nu a fost atins, atât timp cât reclamanta prestează servicii către un singur client.
51. Faţă de aceste împrejurări, rezultă încălcarea art. 3 alin. (2) şi 3(5) din Regulamentul CE nr. 1407/2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis; conform art. 3 alin. (2), "Pentru fiecare stat membru, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 200.000 EUR pe durata a trei exerciţii financiare.", iar potrivit art. 3 alin. (5), "Plafoanele prevăzute la alin. (2) se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din resurse cu originea în Uniune. Perioada de trei exerciţii financiare se stabileşte prin raportare la exerciţiile financiare folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză.". Art. 7 alin. (1) din Regulamentul CE nr. 1407/2013 prevede că "Prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare în cazul în care ajutoarele îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în prezentul regulament. Orice ajutor care nu îndeplineşte aceste condiţii va fi evaluat de Comisie în conformitate cu cadrul general, orientările, comunicările şi notificările relevante.".
52. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă, raportat la dispoziţiile legale naţionale şi comunitare incidente contractului de finanţare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.
VII Soluţia instanţei de recurs
53. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2415 din 30 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2018.