Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 01.03.2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub număr x/2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Bucureşti a solicitat anularea în tot a deciziei Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 191/17.12.2016 cât şi a deciziei Baroului Bucureşti nr. 1919/3.11.2015 şi obligarea pârâţilor la reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei începând cu data de 07.06.2017, suspendarea actului administrativ atacat până la soluţionarea prezentei cereri în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, precum şi plata daunelor materiale şi morale pentru zile întârziere în cuantum de 100 de ron până la înscrierea în tabloul avocaţilor.
Reclamantul a depus la data de 19.06.2017 o cerere modificatoare prin care a invocat necompetenţa Consiliului Baroului Bucureşti în pronunţarea deciziei nr. 1919/3.11.2015 de excludere din profesia de avocat şi a modificat sub aspectul probatoriului acţiunea, solicitând administrarea probatoriului cu martori, respectiv citarea membrilor Consiliului Baroului Bucureşti.
La data de 10.11.2017, reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţia României, cu trimitere la sintagma "încetarea calităţii de avocat".
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 4828 din data de 08.12.2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondate, cererea de suspendare şi acţiunea modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Bucureşti şi ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.
3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei nr. 4828 din data de 08.12.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate, a declarat recurs reclamantul A. arătând că motivele recursului le va depune la dosarul cauzei printr-un memoriu separat.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia tardivităţii căii de atac, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin declaraţia de recurs recurentul-reclamant a supus controlului judiciar sentinţa nr. 4828 din data de 08.12.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor impuse de Legea nr. 47/1992 pentru admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu trimitere la sintagma "încetarea calităţii de avocat".
Înalta Curte, verificând cu prioritate data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă fără putinţă de tăgadă că sentinţa recurată a fost pronunţată la data de 08.12.2017, iar termenul de recurs de 48 de ore a început să curgă de la ora zero a zilei următoare, celei în care a fost pronunţată sentinţa.
Având în vedere că, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare, ultima zi în care se putea înregistra cererea de recurs este data de 11 decembrie 2017, orele 0000.
Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Această sancţiune se aplică şi în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.
În raport de aceste considerente şi având în vedere faptul că hotărârea a fost pronunţată în şedinţă publică, nu poate fi primită apărarea recurentului conform căreia termenul de recurs a început să curgă de la data la care a văzut soluţia pe portalul instanţei de judecată.
De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituţia repunerii în termen.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu faptul că declaraţia de recurs nu a fost înregistrată cu respectarea termenului legal, Înalta Curte admite excepţia tardivităţii şi va anula recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia tardivităţii recursului.
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 4828 din 8 decembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2018.