Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 6 mai 2015 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, reclamanţii A., B., C., D., E., F. ŞI G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, au solicitat să se constate nulitatea şi nelegalitatea H.G. nr. 99/2015 şi, pe cale de consecinţă, a se lua măsura revocării H.G. nr. 99/2015, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroii martiri şi luptători care au contribuit la Victoria revoluţiei Române din decembrie 1989, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1412/2004, publicat în M. Of. nr. 140/24.02.2015.
Reclamanţii au considerat că H.G. nr. 99/2015 nu îndeplineşte condiţiile de legalitate deoarece nu au fost respectate condiţiile de valabilitate ale unui act administrativ, întrucât nu s-a respectat obligaţia ca acesta să fie emis cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
2. Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa nr. 145/CA din 16 septembrie 2015, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesual activă.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii A., B., D., E., C., F., G., pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neindicarea motivelor de nelegalitate.
5. Procedura derulată în recurs
În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 15 ianuarie 2018, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.
La termenul din 12.03.2018 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil în principiu, sub rezerva completării taxei judiciare de timbru cu suma de 700 RON (câte 100 RON pentru fiecare dintre cei 7 recurenţi), s-a considerat de către toţi membrii completului că se poate face aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
6. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod.
Înalta Curte a fost învestită cu o cerere de recurs formulată de reclamanţii A., B., D., E., C., F., G. împotriva sentinţei nr. 145/CA din 16 septembrie 2015, prin care Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.
Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că, pentru soluţionarea cererii de recurs întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii aveau obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, fiecare.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, comunicat la data de 22.01.2018, s-a pus în vedere fiecărui recurent obligaţia de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 de RON, sub sancţiunea nulităţii cererii. Obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru a fost menţinută până la termenul stabilit pentru examinarea recursului.
Într-adevăr, dispoziţiile art. 59 din C. proc. civ. permit ca "mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură" însă, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au invocat nelegalitatea H.G. nr. 99/2015, pe motiv că încalcă dispoziţiile Legii nr. 24/2000, prin lipsa avizului Consiliului Legislativ, Înalta Curte constată că pretenţiile deduse judecăţii nu reprezintă o obligaţie comună, ci au o strânsă legătură între ele, motiv pentru care obligaţia achitării taxei judiciare de timbru incumbă fiecărui reclamant.
În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului formulat, ca netimbrat, ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod, decizia urmând a fi comunicată părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanţii A., B., D., E., C., F., G. împotriva sentinţei nr. 145 din 16 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în cameră de consiliu astăzi, 12 martie 2018.