Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06 decembrie 2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat revocarea ordinului de salarizare nr. x din 28.09.2016 şi emiterea altui ordin de salarizare, cu aplicabilitate de la data de 01.08.2016, în care drepturile salariale ale reclamantului să fie stabilite la nivelul maxim pentru funcţia similară, respectiv o indemnizaţie de încadrare brută lunară de 7597 RON şi un cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru păstrarea confidenţialităţii de 1126 RON.
Prin cererea înregistrată la data de 21 decembrie 2016, reclamantul a modificat cererea de chemare în judecată, adăugând un petit prin care a solicitat emiterea unui nou ordin de salarizare, cu aplicabilitate de la data de 01.08.2016, prin care drepturile salariale ale reclamantului să fie stabilite la nivelul maxim pentru funcţiile similare, nivel maxim stabilit prin considerentele deciziei nr. 794/15.12.2016, pronunţate de Curtea Constituţională, respectiv prin includerea indemnizaţiei de 18%, stabilită prin O.G. nr. 10/2007.
2. Încheierea de suspendare a judecăţii cauzei
Prin încheierea din 10 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I din C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din data de 10 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi reluarea judecăţii cauzei.
În dezvoltarea recursului, reclamantul a susţinut că, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel încât, în raport de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanţa putea continua judecarea cauzei chiar dacă părţile nu se înfăţişează la strigarea pricinii.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi încheierea recurată, în raport de motivul de casare invocae, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 411 alin. (1) C. proc. civ., republicat:
"Judecătorul va suspenda judecata: 1. când amândouă părţile o cer; 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Instanţa de fond a suspendat judecata cauzei, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile stipulate de art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I C. proc. civ., întrucât părţile, deşi legal citate, nu s-au înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, măsură procedurală pe care Înalta Curte o apreciază a fi legală şi temeinică.
Critica de nelegalitate formulată de recurentul-reclamant, prin care susţine că a solicitat judecarea cauzei în lipsă prin cererea de chemare în judecată, nu este confirmată de conţinutul acţiunii şi nici de cuprinsul cererii modificatoare. Totodată, recurentul-reclamant nu a făcut dovada depunerii unei alte cereri scrise, prin care să se fi formulat solicitarea judecării cauzei în lipsă.
Prin urmare, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă şi nici nu s-a prezentat la strigarea pricinii, la termenul de judecată din 10 aprilie 2017, astfel încât prima instanţă nu putea soluţiona cauza în lipsa părţilor, nefiind întrunite condiţiile privind aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II-a C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 10 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2018.