Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Centrul Naţional De Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Ministerul Fondurilor Europene-Direcţia Generală Autoritatea De Management Pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Şi Persoanelor Vârstnice anularea actului administrativ reprezentat de Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.01.2014 încheiata de către CNDIPT-OIPOSDRU şi exonerarea sa de obligaţia de plata a sumei de 112.814,07 RON, reprezentând cheltuieli aferente proiectului POSDRU/x "Creşterea competitivităţii economice prin calificarea şi recalificarea persoanelor angajate pe piaţa muncii" declarate neeligibile; anularea actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 628/28.03.2014 emisa de către CNDIPT-OIPOSDRU şi in subsidiar, reducerea in proporţie de 80% a creanţei bugetare de 112.814,07 RON datorata in temeiul actelor contestate.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3152 din 18 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi a pârâtului Ministerului Fondurilor Europene şi a respins acţiunea formulată împotriva acestor pârâţi pentru lipsa calităţii procesuale pasive; a admis acţiunea completată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Centrul Naţional De Dezvoltare a Învăţământului Profesional Şi Tehnic, Direcţia Generală Autoritatea De Management Pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; a anulat Decizia nr. 628 din 28.03.2014 şi Nota de constatare nr. x din 10.01.2014, emisă de pârât; a obligat pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 108.060,16 RON şi a dobânzii legale aferente; a obligat pârâta la plata sumei de 3.302 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
1.3. Cererile de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, au formulat recursuri pârâţii Organismul Intermediar Central Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
1.3.1. Prin recursul formulat, recurentul-pârât Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare, respingerea acţiunii ca nefondată.
În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:
Curtea de apel a încălcat regulile pe procedura privind soluţionarea excepţiilor conform art. 488 pct. 5 coroborat cu art. 248 din C. proc. civ., în sensul ca a omis sa se pronunţe asupra chestiunilor prealabile invocate in întâmpinarea formulată de Ministerul Fondurilor Europene -Autoritate de Management POSDRU, prin care se solicita expres de către DG-AMPOSDRU introducerea in cauza a MFE, care se substituie în drepturile şi obligaţiile ce decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contracte/convenţii, înţelegeri, protocoale in care MMFPSPV sunt părţi, inclusiv in litigiile aferente activităţilor acestora.
Instanţa de fond a încălcat regulile de procedură, apreciind ca actele administrative atacate au fost emise de DG-AMEPODRU şi nu de MFE, ceea ce este eronat: actele emise sunt semnate şi stampilate de OIPOSDRU-CNDIPT cu personalitate juridica, iar DG-AMPOSDRU nu are personalitate juridica, aceasta fiind o direcţie în cadrul Ministerului; persoana care are singura calitate este persoana juridica Ministerul Fonduurilor Europene - Autoritate de Management POSDRU şi nu direcţia, astfel cum este menţionat in antetul întâmpinării şi cum sunt inscripţionate datele pe stampila MFE aplicata pe întâmpinarea depusa la dosar.
Faţă de aceste aspecte, se arată ca instanţa de fond a stabilit greşit ca Direcţia Generala AMPOSDRU fără personalitate juridica are calitate procesuală pasiva, nefiind nici emitenta actelor contestate şi nici persoana juridica pentru a sta în proces, astfel încât se aplica sancţiunea nulităţii conform art. 488 pct. 5 noul C. proc. civ., ca motiv de casare.
Recurentul a mai invocat faptul că este incident cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., deoarece prima instanţă a motivat sentinţa numai în funcţie de argumentele reclamantului-intimat, fara a face nici măcar o mentiune/o motivare privind apărările formulate prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei de CNDIPT, Ministerul Fondurilor Europene Autoritate de Management POSDRU.
Astfel, se invocă faptul că prima instanţă nu a analizat legislaţia aplicabilă în materie privind achiziţiile publice, făcând trimitere la un singur articol de lege, respectiv art. 176 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 raportat la art. 2 din aceeaşi ordonanţa; nu a analizat motivele de neeligibilitate invocate de Autoritatea de Audit conform Raportului de operaţiuni nr. x/06.08.2013, finalizat printr-o reconciliere cu CNDIPT-OIPOSDRU conform art. 14 din legea nr. 94/1998, în care au fost semnalate unele cheltuieli neeligibile realizate în implementare.
Conform art. 425 lit. b) Noul C. proc. civ., instanţa de fond nu a arătat motivele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, ci numai motivele pentru care s-au admis. Instanţa de fond nu a analizat, cu precădere, factorii de evaluare a ofertelor, in vederea formulării unei opinii corecte, deoarece aceşti factori de evaluare nu sunt altceva decât criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională a ofertanţilor şi nu factori de evaluare a ofertelor, deoarece nu asigură aprecierea nivelului satisfacerii cerinţelor privind îndeplinirea obiectului contractului de către oferte, cerinţe prevăzute în documentaţia de atribuire.
Din verificarea procedurii de atribuire derulată de beneficiarul A., s-a constatat că, pentru contractul de servicii nr. x, încheiat cu S.C. B. S.R.L., în valoare de 2.316.120 RON, fără TVA, criteriul de atribuire a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", pentru care beneficiarul a stabilit prin documentaţia de atribuire două criterii pentru evaluarea ofertei, fiecare criteriu cu factori de evaluare, şi anume: criteriul oferta financiară cu factor de evaluare preţul ofertei (punctaj maxim 40) şi oferta tehnică (punctaj maxim 60) cu următorii factori de evaluare: numărul de cursuri autorizate CNFPA - punctaj maxim 10, numărul de cursanţi formaţi profesional din 2004- octombrie 2010- punctaj maxim 10, număr proiecte europeană/altă derulate-punctaj maxim 20, situaţia spaţiilor, dotărilor tehnico-materiale de instruire - punctaj maxim 5, situaţia materialelor didactice de instruire puse la dispoziţia cursanţilor - punctaj maxim 5, numărul de grupe simultane ce se pot organiza pe tip de curs - punctaj maxim 5,CV-ul managementului prestatorului - punctaj maxim 5.
Mai mult decât atât, pentru nici unul din factorii de evaluare beneficiarul nu a prezentat în documentaţia de atribuire, pentru punctajele stabilite, care sunt elementele considerate a reprezenta un avantaj ce poate fi punctat în oferte.
Instanţa de fond nu a făcut nicio referire la faptul ca beneficiarul a derulat pentru atribuirea contractului procedura competitivă, conform prevederilor Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 26/2010, astfel aplicând greşit normele de drept material.
Astfel, nu au fost respectate prevederile Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 26/2010, Anexa 1, punctul 5.6. Abordarea transparentă şi obiectivă, care stipulează că în cazul criteriului oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, achizitorul poate stabili ca factori de evaluare a ofertelor, alături de preţ şi factori care privesc nivelul calitativ, tehnic sau funcţional, cerinţe de mediu, raportul cost/eficienţă precum şi alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor, ceea ce instanţa de fond nu a reţinut, existând motive contradictorii bazate pe o aplicare greşita a normelor de drept material.
În cazul atribuirii contractului prin utilizarea unor factori de evaluare de natura criteriilor de calificare, pct. 2.3 din Ghidul pentru stabilirea corecţiilor financiare COCOF x - Anexa 5 la Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 şi respectiv pct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011 prevăd aplicarea unei corecţii financiare de 10% din valoarea contractului afectat de abatere, corecţie care poate fi redusă, în funcţie de gravitate la 5%. Având în vedere că la procedura de atribuire s-a prezentat un singur ofertant, iar utilizarea factorilor de evaluare respectivi nu a influenţat rezultatul evaluării s-a stabilit o corecţie financiară de 5 % din valoarea contractului afectat de abatere. însumând 115.806 RON (5% x 2.316.120 RON).
Instanţa de fond nu a ţinut cont de acelaşi art. 15 alin. (1) şi (3) din H.G. nr. 925/2006 prin care se indica natura acestor factori, respectiv ce trebuie sa rezulte, astfel încât sa fie îndeplinită procedura privind oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.
Instanţa de fond nu a reţinut faptul că din art. 9 din contractul de finanţare, faţă de obligaţiile CNDIPT-OIPOSDRU, beneficiarul are următoarele obligaţii expres prevăzute în contract, la acelaşi articol nr. 9 punctul A, intitulat Obligaţiile Beneficiarului:
"Beneficiarul trebuie să asigure managementul şi implementarea Proiectului în concordanţă cu prevederile acestui contract, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.
Beneficiarul, în calitate de semnatar al contractului, are responsabilitatea finală în faţa AMPOSDRU şi CNDIPT OJPOSDRU pentru implementarea proiectului.
Beneficiarul/Partenerul este obligat să utilizeze fondurile din contul/conturile Proiectului exclusiv pentru plăţile necesare implementării activităţilor Proiectului, în conformitate cu anexa 1 - Cererea de finanţare."
In raport de clauzele contractuale stipulate la art. 1,2,7,15 şi 11, nu se poate reţine vreo cauză exoneratoare de răspundere a reclamantei pentru nerespectarea dispoziţiilor legale pentru implementarea Proiectului.
Instanţa de judecata nu formulează nicio apreciere asupra recomandării autorităţii de audit privind verificarea şi eventuala recuperare a cheltuielilor constatate neeligibile. Organismul Intermediar POSDRU avea obligaţia expresă stipulată în art. 60 din O.U.G. nr. 66/30.06.2011, de organizare de către structura de control a investigaţiilor ca urmare a luării la cunoştinţă a apariţiei unor posibile nereguli, precum şi emiterea actului de control ca urmare a respectivelor investigaţii, iar nerespectarea acestora sunt considerate fapte care constituie abateri de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe.
Faţă de prev. art. 14 din Legea nr. 94/08.09.1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, prin Raportul cu obiect audi de operaţiuni efectuat de către Autoritatea de Audit, s-a recomandat dispunerea măsurilor prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, în vederea aplicării, potrivit pct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, a unei corecţii financiare de 5 % asupra valorii contractului nr. x/17.11.2010 atribuit fără respectarea regulilor privind achiziţiile. Având în vedere toate aceste constatări efectuate de către Auditori s-au dispus măsuri de constatare şi recuperare a sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile şi a accesoriilor aferente, în conformitate cu prevederile cap. III din O.U.G. nr. 66/2011.
CNDIPT OIPOSDRU a luat măsurile necesare în vigoare, desfăşurând activitatea de control, verificările efectuate de către echipă s-au concluzionat prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Totodată, se considera circumstanţă agravantă a abaterii menţionate mai sus, situaţia în care Organismul Intermediar POSDRU/AMPOSDRU nu ia măsuri privind constatările cu implicaţii financiare care sunt incluse în rapoartele întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, al Autorităţii de Audit, precum şi în actele de control elaborate de DLAF.
În aplicarea prevederilor reglementărilor europene, România are obligaţia să raporteze către Comisia Europeană - OLAF toate cazurile de nereguli care au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă, în termenele şi respectând pragurile şi excepţiile prevăzute în regulamentele europene, respectiv în memorandumurile şi acordurile de finanţare.
Recurentul a arătat că instanţa de judecată a dat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material din cuprinsul art. 1, art. 2 alin. (1) lit. h), ţ), u), v) şi x), art. 2 alin. (2), (4) şi (5), art. 3, art. 6 alin. (1) şi art. 7 din O.U.G. nr. 66/2011.
De asemenea, s-a solicitat respingerea capătului de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, deoarece Organismul Intermediar - CNDIPT are ca ordonator principal de credite Ministerul Educaţiei Cercetării Ştiinţifice, acesta aprobând un buget iniţial pentru funcţionarea instituţiei, fara a fi cuprinse şi cheltuieli suplimentare de acest tip privind cheltuielile de judecata; CNDIPT-OIPOSDRU a exercitat în mod legal atribuţia privind obligaţia întreprinderii măsurilor necesare conform O.U.G. nr. 66/2011; autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia şi responsabilitatea urmăririi şi stingerii creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene pentru care au răspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis titlurile de creanţă respective; cererea a fost introdusă la sediul din Bucureşti, fără a implica costuri suplimentare de transport, diurnă, cazare.
S-a mai solicitat să se aibă în vedere dispoziţiile art. 451 alin. (3) C. proc. civ. privind onorariile avocaţilor, raportat la valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocat, având in vedere şi specificul prezentei cauze care este una în contencios administrativ şi nu o cauză civilă.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.
În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 din Noul C. proc. civ.
1.3.2. Împotriva aceleiaşi sentinţe a formulat recurs şi pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi in urma rejudecării cauzei, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU şi respingerea cererii de chemare in judecata formulate de reclamanta, in principal ca fiind introdusă împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva şi, în subsidiar, ca nefondata.
În motivarea recursului său, recurentul a arătat următoarele:
Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).
Hotărârea pronunţată are la baza interpretarea eronata a actelor normative incidente in cauza, ceea ce a determinat stabilirea in mod greşit a obligaţiilor ce rezulta din acestea şi a persoanelor cărora le incumba.
Primul motiv de nelegalitate a hotărârii rezulta din interpretarea eronata a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În procesele in materia contenciosului administrativ, chiar dispoziţiile legii aplicabile fixează cadrul procesual, in sensul ca litigiul se poarta intre persoana care se considera vătămata într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ al unei autorităţi publice sau datorita refuzului nejustificat de a i se răspunde, şi autoritatea publica in cauza, emitenta a actului contestat.
Atâta timp cat reclamantul nu a învederat instanţei actul emis de către paratul AMPOSPRU, pe care intelege sa îl atace, considera recurentul ca acesta nu putea avea calitate procesuala pasiva în cererea având ca obiect anularea unui act care a fost emis de o alta instituţie publica.
Faţă de aceste împrejurări, instanţa a apreciat ca lipsită de relevanţă apărarea pârâtului în sensul că nu ar fi emis actele contestate în cauză, motiv pentru care a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane DGAMPOSDRU) ca neîntemeiată.
Există o contradicţie în considerentele hotărârii, deoarece instanţa, deşi a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, a respins lipsa calităţii procesuale pasive a AMPOSPRU, deşi aceasta este organizat- şi funcţionează ca o direcţie în cadrul acestui minister, neavând nici capacitate de exerciţiu şi nici calitate procesuala distincta de cea a ministerului in cadrul căruia funcţionează.
Instanţa de fond a ignorat faptul ca actele contestate au fost emise de către Centrul National de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic - Organism Intermediar POSDRU (CNDIPT - OIPOSDRU), fapt recunoscut şi de către reclamanta, organism înfiinţat ca instituţie publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin H.G. nr. 855/1998, concentrându-şi activitatea pe dezvoltarea de politici şi strategii privind educaţia şi formarea profesională. În urma modificării H.G. nr. 855/1998 prin H.G. nr. 837/2007, aceasta instituţie asigură îndeplinirea funcţiei de organism intermediar pentru Programul operaţional sectorial - dezvoltarea resurselor umane.
In baza Acordului de Delegare de Funcţii, aprobat prin Ordinul MMFPS nr. 600/2008 cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei OIRPOSDRU NORD VEST îi sunt delegate de către AMPODRU îndeplinirea unor funcţii şi responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor şi obligaţiilor şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei părţi contractante.
De asemenea, în temeiul prevederilor art. 13 coroborat cu cele ale art. 18 din H.G nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, MMFPS are responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRL, îndeplinind prin AMPOSDRU funcţia de autoritate de management pentru acest program.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) din H.G nr. 11/2009 actualizat, potrivit cărora în vederea realizării rolului său, MMFPS îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru POSDRU pentru Fondul Social European. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ, se arată că în exercitarea funcţiilor sale, MMFPS îndeplineşte printre alte atribuţii principale şi pe aceea de a asigura managementul asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană din POSDRU.
În temeiul art. 17 punctele 2, 13, 20 şi 32 din H.G. nr. 457/2008, AMPOSDRU are ca şi atribuţii următoarele:
- contribuie la elaborarea şi modificarea Cadrului strategic naţional de referinţă 2007-2013 şi răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor din care se finanţează programul operaţional gestionat, precum şi pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate organismelor intermediare;
- elaborează criteriile de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru programul operaţional aflat în gestiune şi supune aprobării comitetului de monitorizare aferent criteriile de selecţie;
- asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanţele bugetare şi asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competenţelor;
- încheie contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condiţiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare aplicabile şi cu legislaţia naţională în vigoare.
Luând act de atribuţiile AMPOSDRU reglementate de art. 17 punctele 2, 13, 20 şi 32 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, având în vedere şi dispoziţiile exprese ale art. 31 alin. (1), (3) şi (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe bază de acord.
În temeiul prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, pentru eficienta implementare a POSDRU şi în vederea creşterii capacităţii de absorbţie generală a Fondului Social European, s-a aprobat delegarea unor funcţii ale AMPOSDRU către Organismele Intermediare, aceasta rămânând însă responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2.1.4 din Acordul de delegare de funcţii privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU şi OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse 500/2008, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "Autoritate de management" reprezintă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care are responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRU.
Potrivit dispoziţiilor art. 2.1.20. din aceeaşi anexă, sintagma "Organism intermediar" reprezintă organismul public sau privat, care îşi desfăşoară activitatea sub responsabilitatea autorităţii de management sau care îndeplineşte responsabilităţi în numele autorităţii de management în relaţia cu beneficiarii care implementează operaţiuni.
Conform art. 3 pct. 3.1. din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008, obiectul acestui Acord îl reprezintă delegarea unor funcţii şi a responsabil iţii îndeplinirii lor, privind gestionarea POSDRU, de la AMPOSDRU la OIPOSDF prin stabilirea cadrului de implementare a POSDRU, a drepturilor şi obligaţiilor a responsabilităţilor ce revin fiecărei părţi, precum şi stabilirea relaţiilor între părţile semnatare.
1.3.3. Întâmpinarea
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare la recursurile depuse de recurenţii-pârâţi, prin care a solicitat respingerea acestora ca nefondate.
În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:
Intimata a arătat că nu contestă faptul ca parata CNDIPT-OIPOSDRU este emitenta actelor administrative contestate, insa MFE- DG AMPOSDRU are calitate procesuala pasiva in prezentul dosar raportat la faptul ca, asa cum însăşi recurenta a susţinut in recurs, CNDIPT-OIPOSDRU acţionează in emiterea notei de constatare ca organism delegat.
Astfel, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe baza de acord. Una dintre atribuţiile delegate este aceea prevăzuta la art. 17 din H.G. nr. 457/2008, aceea de a asigura prevenirea şi identificarea neregulilor, constatarea creanţelor cugetare şi asigurarea recuperării sumelor rezultate din nereguli. În consecinţa, raportat la dispoziţiile art. 31 alin. (4) din H.G. nr. 457/2008, AMPOSDRU rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor pe care le deleagă organismelor intermediare, pentru implementarea programului operaţional. Or, aceasta înseamnă ca este responsabilă pentru emiterea actelor administrative contestate, fiind subiect al raportului juridic litigios.
De altfel, însăşi recurenta menţionează ca in temeiul Ordinului Ministrului Muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008, deşi s-a aprobat delegarea unor funcţii ale AMPOSDRU către Organismele Intermediare, aceasta rămâne responsabila pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumente structurale.
În concluzie, AMPOSDRU şi-a delegat atribuţia de a asigura prevenirea şi identificarea neregulilor, constata creanţele bugetare şi asigura recuperarea sumelor rezultate din nereguli către CNDIPT OIPOSDRU, fiind informat şi responsabil de actul administrativ emis de aceasta din urma. Aceasta situaţie impune ca AMPOSDRU sa fie parte in prezentul dosar.
Invocarea de către CNDIPT-OIPOSDRU ca motiv de recurs a lipsei calităţii procesuale pasive a MFE- DG AMPOSDRU este lipsita de interes, deoarece, in condiţiile în care ar fi admis recursul paratei pe acest motiv, soluţia pronunţată nu ar profita recurentului CNDIPT-OIPOSDRU care ar rămâne in continuare partea care a căzut in pretenţii. Totodată, o ipotetica respingere in mod eronat a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive nu reprezintă o încălcare a unei reguli de procedura a cărei nerespectare atrage sancţiunea nulităţii menţionata la art. 488 pct. 5 noul C. proc. civ. Prin absurd, in situaţia in care aceasta ar reprezenta o încălcare care antrenează nulitatea, nulitatea ar fi una relativa întrucât singurele interese încălcate sunt cele ale părtii care nu deţinea calitatea procesuala pasiva. Mai mult decât atât, instanţa de fond nu a omis sa se pronunţe asupra introducerii în cauza a Ministerului Fondurilor Europene, aşa cum susţine recurenta, întrucât acesta este parte in prezentul dosar, fiind indicat ca şi parat in cererea de chemare în judecata.
În ceea ce priveşte lipsa de personalitate juridica a DG-AMPOSDRU (fapt care oricum nu a fost invocat niciodată in fata instanţei de fond), aceasta nu are nicio legătură cu calitatea procesuala pasiva, ci cu capacitatea procesuala de folosinţa reglementata prin art. 56 alin. (2) din C. proc. civ.
In condiţiile in care, in baza contractului de finanţare nr. x încheiat intre intimată şi DG AMPOSDRU, intimata a derulat achiziţia având ca obiect prestări servicii de formare profesionala încheind contractul nr. x/17.12.2010, DG AMPOSDRU a fost responsabil de verificarea şi validarea cheltuielilor efectuate ca urmare a acestei achiziţii şi rambursarea acestora. DG AMPOSDRU a verificat şi rambursat in cadrul fiecare cereri de rambursare cheltuielile care au fost generate de contractul de achiziţie publica mai sus menţionat.
Asa cum rezulta din scrisoarea de informare nr. 5506/2014, in baza notei de constatare a neregulilor atacate şi a Instrucţiunii 76, CNDIPT OIPOSDRU a reţinut din cererea de rambursare nr. 8 finala depusa in baza contractului de finanţare POSDRU/x "Creşterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piaţa muncii, alternativa la şomajul determinat de criza economico-socială", suma de 108.060,16 RON, rămânând de recuperat suma de 4753,91 RON.
Daca la momentul depunerii cererii de rambursare nr. 4, când a luat la cunoştinţa despre dosarul achiziţiei, DG AMPOSDRU nu ar fi validat modalitatea de desfăşurare a acesteia, singura paguba adusă intimatei ar fi fost in cuantum de 17.823,20 RON; însă, autoritatea investita cu controlul eligibilităţii cheltuielilor a validat procedura şi contractul de achiziţie încheiat care s-a derulat pana la sfârşitul implementării proiectului, fapt care i-a cauzat paguba de 108.060,16 RON .
Pe fondul recursului, se arată că prin întâmpinarea la fond, pârâtul OIPOSDRU nu a făcut altceva decât sa reitereze ceea ce regăseşte in actele administrative atacate şi sa enumere atribuţiile sale şi obligaţiile reclamantei potrivit contractului de finanţare, fără a realiza o apărare punctuala, astfel că susţinerea potrivit căreia instanţa de fond nu a ţinut cont de apărările formulate este vădit neîntemeiată. Instanţa nu are obligaţia de a puncta fiecare susţinere a părtilor sau de a identifica şi răspunde la toate neajunsurile unei apărări, ci de a soluţiona cauza tinand cont de argumentele şi contraargumentele învederate de părţi care fac referinţă la obiectul litigiului. De altfel, recurenta nu menţionează care au fost acele apărări care au fost trecute cu vederea, reclamând aceste,,lipsuri" doar la modul general şi într-o maniera extrem de vagă.
Având în vedere soluţia pronunţată, şi anume aceea de admitere a acţiunii, în mod corect instanţa a procedat la prezentarea considerentelor care au condus la adoptarea acestei soluţii.
Mai mult de cat atât, se observa ca motivele de admitere reţinute de instanţa, care au fost invocate de reclamanta, nu au fost analizate de parata CNDIPT-DIPOSDRU nici prin răspunsul la contestaţia administrativa, nici prin întâmpinarea depusa in fata instanţei de fond şi nici in recurs.
Astfel, recurentul nu a argumentat modalitatea in care actele administrative contestate respecta principiul proporţionalităţii in raport de dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, nu a identificat prejudiciul produs, nu a indicat textul de lege încălcat in cazul stabilirii prin documentaţia de atribuire a unor factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecţie şi nici nu a menţionat care dintre factorii de evaluare reprezintă criterii de calificare/selecţie sau justificarea naturii acestora. Singurele aspecte la care parata a răspuns sunt cele referitoare la termenele privind controlul şi finalizarea acestuia prin întâmpinare şi la calitatea procesuala pasiva a altei părţi şi obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata prin recurs.
Se solicită şi respingerea solicitării de a scuti parata de la obligaţia de plata a cheltuielilor de judecata întrucât este partea care a pierdut procesul, in temeiul art. 454 noul C. proc. civ., nu exista nicio exonerare de plata a acestor cheltuieli în cazul instituţiilor publice, iar faptul ca in bugetul acestei instituţii nu s-a prevăzut un fond pentru aceste situaţii nu este opozabil reclamantei şi nici de natura de a scuti parata de la suportarea acestor cheltuieli care au un cuantum rezonabil raportat la obiectul şi valoarea prezentei spete.
Se arată că instanţa de fond a ţinut cont de textele legale invocate de parata şi din oficiu de instanţa şi de aspectele de fapt invocate de părţi, iar după analiza acestora a reţinut ca se impune anularea actelor administrative, întrucât nu a existat neregula în derularea contractului, nu s-a făcut dovada unui prejudiciu creat fondurilor UE sau naţionale şi nu s-a respectat principiul proporţionalităţii.
Pentru abaterea identificată de parata "factorii de evaluare stabiliţi de beneficiar reprezintă de fapt criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii Profesionale şi capacitatea tehnica şi/sau profesionala a ofertanţilor", nu a fost indicat textul de lege încălcat.
Mai precis, 2.3. din Ghidul pentru stabilirea corecţiilor financiare şi punctul 23 din Anexa 5 la Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 susţinute de parata CNDIPT, nu au legătura cu acest aspect. Nici in recurs parata nu a putut incadra legal abaterea identificata şi se rezuma la a reitera punctul 2.3 din Ghidul COCOF şi Anexa 5 la Instrucţiunea AMPOST 26/2010 care nu sancţionează stabilirea unor factori de evaluare eronaţi/ilegali, ci aplicarea unor criterii de selecţie ilegale care împiedica anumiţi ofertanţi sa participe la procedura achiziţiei (de ex. obligaţia de a avea o instituţie sau reprezentantă în tară/regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi care favorizează un singur operator.)
Nu s-a adus vreun argument concret pentru care fapta sa se circumscrie termenului de « neregula » in condiţiile in care, pe lângă existenta unei abateri de la lege, neregula presupune generarea unei pagube. Or, nu numai ca nu i-a fost imputata producerea unei pagube prin atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publica, dar se recunoaşte faptul ca utilizarea acestor factori de evaluare nu a influenţat rezultatul procesului de evaluare, deoarece nu a fost depusa decât o singura oferta. In concluzie, soluţia pronunţată de instanţa de fond este corecta, întrucât, in condiţiile in care nu s-a demonstrat faptul ca fapta sancţionată reprezintă o abatere de la Instrucţiunea 26 şi ca aceasta a cauzat bugetelor naţionale şi bugetului Uniunii Europene un prejudiciu, in mod just s-a dispus anularea actelor administrative atacate şi restituirea sumei executate.
In drept, au fost invocate Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 79/2003, Instrucţiunea nr. 26/2010, Ghidul COCOF x, H.G. nr. 1306/2007, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 457/2008, art. 36 şi urmat. Noul C. proc. civ.
1.3.4. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a formulat note scrise privind întâmpinarea depusă de intimata-reclamantă A.) la recursuri.
S-a arătat că este corectă constatarea instanţei de fond cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a MMFPSPV.
Prin O.U.G. nr. 9/26.02.2014, publicată în M.Of. nr. 151 din 28 februarie 2014, s-au aprobat unele masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale. Conform art. 1 din această ordonanţă, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene preia activitatea şi structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul operaţional sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" de la Ministerul Economiei şi pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, rol definit la art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.
Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din ordonanţă, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene preia posturile vacante şi personalul structurilor cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" şi pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", in condiţiile legii, fără a fi afectate drepturile salariale.
De asemenea, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene se substituie în drepturile şi obligaţiile care decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Economiei, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice", şi, respectiv, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora (art. 3 din ordonanţă).
Începând cu data de 1 martie 2014, conform art. 4 din O.U.G. nr. 9/26.02.2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin protocol de predare - preluare numărul şi structura posturilor, prevederile bugetare pe anul 2014 aferente activităţii autorităţilor de management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", execuţia bugetară la momentul predării - preluării, precum şi patrimoniul aferent activităţilor preluate potrivit art. 1, stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (5) lit. d) din O.U.G. nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Fondurilor Europene exercită funcţia de Autoritate de Management pentru: Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru perioada de programare 2007 - 2013 şi pentru: Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică pentru perioada de programare 2014 - 2020.
Prin urmare, în cadrul MMFPSPV şi la adresa MMFPSPV, nu se mai află Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AMPOSDRU (DCAMPOSDRU), aceasta fiind preluată de Ministerul Fondurilor Europene, care se substituie în drepturile şi obligaţiile care decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora (art. 3 din O.U.G. nr. 9/2014).
Ţinând cont de prevederile legale de mai sus, MMFPSPV nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea şi structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi se substituie în drepturile şi obligaţiile care decurg din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora şi tot Ministerul Fondurilor Europene exercită funcţia de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru perioada de programare 2007 - 2013.
Astfel, s-a arătat că au calitate procesuală pasivă în cauză Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT-OIPOSDRU), emitentul Deciziei nr. 628/28.03.2014 şi a Notei de constatare nr. x contestate, dar şi Ministerul Fondurilor Europene -Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.
2. Procedura de soluţionare a recursului
2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 iulie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.
Intimatul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a formulat punct de vedere cu privire la raport, prin care a reluat apărările formulate pe calea notelor scrise.
Prin încheierea din 4 octombrie 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererile de recurs îndeplinesc condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursurile ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a acestora.
2.2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
2.2.1. Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă
La data de 31.08.2009, s-a încheiat intre reclamantă, in calitate de beneficiar şi AMPOSDRU, Contractul de finanţare nr. x având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului cu titlul "Creşterea competitivităţii economice prin calificarea şi recalificarea persoanelor angajate pe piaţa muncii".
Prin Actul adiţional tripartit, s-au modificat părţile contractuale din secţiunea Condiţii generale şi speciale din contractul de finanţare, respectiv AMPOSDRU a fost înlocuit cu Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic (OIPOSDRU -CNDIPT).
La data de 10.01.2014, a fost emisa Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.01.2014 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit in cuantum de 112.814,07 RON cu titlu de creanţa bugetara, reţinându-se că beneficiarul a stabilit prin documentaţia de atribuire factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi capacitate tehnică şi/sau profesională a ofertanţilor, neconstituind factori de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului, deoarece nu asigură aprecierea nivelului satisfacerii cerinţelor potrivit cu îndeplinirea obiectului contractului de către oferte, cerinţe prevăzute în documentaţia de atribuire. De asemenea, s-a mai constatat că pentru niciunul din factorii de evaluare beneficiarul nu a prezentat în documentaţia de atribuire, pentru ponderile stabilite, care sunt elementele considerate a reprezenta un avantaj ce poate fi punctat în oferte, astfel neputând aprecia relevanţa lor pentru evaluarea ofertelor şi nespecificând clar modalitatea de despăgubire a ofertanţilor.
La data de 10.02.2014, reclamanta a formulat contestaţie împotriva Notei de mai sus, care a fost soluţionată prin Decizia nr. 628/28.03.2014, în sensul respingerii ca neîntemeiată.
2.2.2. În ceea ce priveşte recursul formulat de recurentul-pârât Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
2.2.2.1. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Recurentul-pârât a invocat omisiunea primei instanţe de a se fi pronunţat cu privire la cererea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene -Autoritate de Management POSDRU de introducere în cauză a MFE.
Astfel, ceea ce s-a invocat a fost faptul că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 9/2014, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea şi structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane de la MMFPSPV. Cum actele contestate au fost emise de CNDIPT-OIPOSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale Persoanelor Vârstnice, s-a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a acestui minister şi s-a solicitat de către pârâtul MFE introducerea în cauză a acestuia prin structura AMPOSDRU, recent mutată de la acel minister.
Înalta Curte constată că nu a existat o astfel de omisiune de pronunţare a instanţei, din mai multe considerente: chiar reclamanta a indicat MFE ca şi pârât distinct, prin cererea introductivă de instanţă şi acesta a fost conceptat ca atare de la debutul procesului în calitate de pârât; întâmpinarea a fost depusă la dosarul de fond de MFE.
Ca atare, motivul de casare referitor la încălcarea regulilor de procedură deduse din art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în sensul de a se pronunţa prima instanţă cu prioritate cu privire la excepţiile procesuale sau cu privire la cererile făcute de părţi, este nefondat.
Într-o a doua critică, se invocă faptul că instanţa de fond a stabilit în mod greşit faptul ca Direcţia Generala AMPOSDRU fără personalitate juridică are calitate procesuală pasivă, nefiind nici emitenta actelor contestate şi nici persoana juridică pentru a sta în proces, astfel încât se aplica sancţiunea nulităţii conform art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., ca motiv de casare.
Înalta Curte constată că recurentul-pârât realizează o confuzie între două condiţii procesuale distincte ce trebuie îndeplinite pentru a se putea exercita o acţiune civilă, respectiv calitatea procesuală şi capacitatea procesuală (art. 32 din C. proc. civ.).
În ceea ce priveşte calitatea procesuală, se constată că este corect raţionamentul primei instanţe, în sensul că Nota de constatare şi Decizia contestate nu au fost emise de Ministerul Fondurilor Europene, ci de Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, astfel că niciunul din cele două ministere nu are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce priveşte capacitatea procesuală, se constată că în mod corect a reţinut prima instanţă faptul că această direcţie are capacitate de drept administrativ, astfel că, potrivit art. 56 alin. (2) din C. proc. civ., fiind constituită potrivit legii, poate sta în judecată, deşi este o entitate fără personalitate juridică.
De altfel, prin calitate procesuală pasivă se înţelege identitatea dintre pârât şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii, fără a se confunda stabilirea calităţii cu cea a existenţei dreptului/obligaţiei afirmate prin cererea introductivă de instanţă. Or, cât timp organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe bază de acord (AMPOSDRU), nu se poate reţine o lipsă de calitate procesuală pasivă a acesteia din urmă. Astfel, nici acest motiv de casare încadrat în prev. art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. nu este fondat.
2.2.2.2. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.
În cadrul acestui motiv de casare, recurentul a invocat faptul că prima instanţă a motivat sentinţa numai în funcţie de argumentele intimatului-reclamant, fara a face nici măcar o mentiune sau o motivare privind apărările formulate prin întâmpinări.
A mai invocat faptul că prima instanţă nu a analizat legislaţia aplicabilă în materie privind achiziţiile publice, făcând trimitere la un singur articol de lege, respectiv art. 176 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 raportat la art. 2 din aceeaşi ordonanţa şi nu a analizat motivele de neeligibilitate invocate de Autoritatea de Audit conform Raportului de operaţiuni nr. x/06.08.2013; nu a analizat factorii de evaluare a ofertelor, in vederea formulării unei opinii corecte, deoarece aceşti factori de evaluare nu sunt altceva decât criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională a ofertanţilor şi nu factori de evaluare a ofertelor.
Din perspectiva acestor critici, reţine Înalta Curte că cerinţa motivării adecvate a unei hotărâri judecătoreşti nu trebuie confundată cu obligaţia de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părţi în vederea susţinerii temeiurilor de fapt şi de drept pe care se întemeiază solicitările părţilor litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziţia procesuală a părţilor.
O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa şi să ofere toate garanţiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părţilor, cât timp raţionamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar şi în condiţiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele.
În privinţa lipsei motivelor pe care se întemeiază sentinţa recurată, este evident că o astfel de critică are un caracter neîntemeiat, hotărârea primei instanţe fiind motivată, răspunzând chestiunilor de fapt şi de drept care au fost supuse judecăţii în faţa sa.
Totodată, criticile recurenţilor reprezintă mai degrabă aspecte ce se încadrează la motivul de casare de la punctul 8 al art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., urmând a fi analizate în cadrul motivului următor de recurs.
Prin urmare, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al criticilor întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.
2.2.2.3. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Înalta Curte constată că, aşa cum a observat intimata prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, recurentul-pârât nu a făcut altceva decât sa reitereze ceea ce regăseşte in actele administrative atacate şi sa enumere atribuţiile sale şi obligaţiile reclamantei potrivit contractului de finanţare, fără a realiza o apărare punctuală, având în vedere soluţia pronunţată şi motivele de admitere reţinute de instanţă.
Astfel, prima instanţă a reţinut că pârâta nu a făcut dovada că sunt îndeplinite condiţiile legale şi comunitare pentru a se putea aplica reducerea procentuală, fiind încălcat principiul proporţionalităţii şi neexistând o neregulă în derularea contractului şi nici nu s-a făcut dovada unui prejudiciu creat fondurilor UE sau contribuţiei naţionale. Or, recurentul nu a argumentat modalitatea in care actele administrative contestate respecta principiul proporţionalităţii in raport de dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, nu a identificat prejudiciul produs, nu a indicat textul de lege încălcat in cazul stabilirii prin documentaţia de atribuire a unor factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecţie şi nici nu a menţionat care dintre factorii de evaluare reprezintă criterii de calificare/selecţie sau justificarea naturii acestora.
Mai departe, prima instanţă a reţinut că autoritatea contractantă are dreptul să aplice criterii de calificare şi selecţie pentru dovedirea cerinţelor minime şi factori de evaluare; că nu a fost indicat textul de lege încălcat prin stabilirea prin documentaţia de atribuire de factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi capacitate tehnică şi/sau profesională a ofertanţilor; că reclamanta a prezentat atât criterii de evaluare şi selecţie cât şi factori de evaluare, iar neprezentarea în documentaţia de atribuire, pentru ponderile stabilite, care sunt elementele considerate a reprezenta un avantaj ce poate fi punctat în oferte nu pot fi considerate abateri întrucât nu s-au indicat dispoziţiile legale sau regulamentare specifice achiziţiilor publice încălcate.
Or, recurentul-pârât nu a criticat niciuna din aceste susţineri în mod concret, ci a susţinut că instanţa de fond nu a făcut nicio referire la faptul ca beneficiarul a derulat pentru atribuirea contractului procedura competitivă, aspect ce nu are relevanţă din punctul de vedere al celor mai sus statuate de prima instanţă.
Recurentul a indicat textele legale apreciate ca fiind incidente, dar fără a justifica în concret de ce consideră că este greşit raţionamentul instanţei raportat la calificarea celor două fapte ca nefiind abateri.
În ceea ce priveşte invocarea punctului 2.3. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 şi a punctului 23 din Anexa 5 la Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 (Ghidul pentru stabilirea corecţiilor financiare), instanţa de recurs reţine că acestea nu au conţinutul invocat de recurentă în descrierea abaterilor constatate în sarcina reclamantei.
Conform punctului 2.3. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, constituie abatere aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie şi/sau a unor criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale, respectiv aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare care împiedică anumiţi ofertanţi potenţiali să participe la procedura de atribuire din cauza restricţiilor stabilite în documentaţia de atribuire (de exemplu, obligaţia de a avea deja o reprezentanţă în ţară sau în regiune ori stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator).
Conform punctului 23 din Anexa 5 la Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 (conţinând un Ghid pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie făcute asupra cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice), constituie abatere aplicarea unei selecţii ilegale şi/sau a unor criterii de atribuire a contractului, respectiv aplicarea unor criterii ilegale care împiedică anumiţi ofertanţi să participe din cauza restricţiilor ilegale stabilite în procedura de licitare (de ex. obligaţia de a avea o instituţie sau reprezentanţă în ţară/regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice şi care favorizează un singur ofertant). Pentru abaterea identificată de parată ("factorii de evaluare stabiliţi de beneficiar reprezintă de fapt criterii de calificare/selecţie referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi capacitatea tehnica şi/sau profesionala a ofertanţilor"), nu a fost indicat textul de lege încălcat.
Recurentul nu a adus vreun argument concret pentru care fapta imputată reclamantei a generat o pagubă, chiar recunoscând faptul ca utilizarea acestor factori de evaluare nu a influenţat rezultatul procesului de evaluare, deoarece nu a fost depusa decât o singura ofertă.
În ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată, se constată că atâta timp cât pârâtul a căzut în pretenţii, prin admiterea acţiunii şi anularea actelor atacate, acesta are o culpă procesuală, ce se sancţionează prin obligarea sa la suportarea cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă. Neexistenţa unei previziuni bugetare cu privire la asemenea cheltuieli nu constituie o cauză de exonerare a acestuia. Prin anularea actelor emise, se consideră că pârâtul a exercitat în mod greşit atribuţiile sale de sancţionare, ca efect al prezumţiei adevărului judiciar dedusă din autoritatea hotărârii judecătoreşti. Faptul că cererea a fost introdusă la sediul din Bucureşti şi nu a implicat costuri suplimentare de transport, diurnă, cazare nu împiedică dreptul părţii reclamante de a apela la ajutorul specializat al unui avocat şi de a solicita, ulterior, cheltuielile de judecată de la partea pârâtă.
Cât priveşte solicitarea recurentului-pârât de a se face aplicarea disp. art. 451 alin. (3) C. proc. civ. privind onorariile avocaţilor, raportat la valoarea pricinii şi munca îndeplinită de avocat, având in vedere şi specificul prezentei cauze, Înalta Curte apreciază că aceste cheltuieli au avut un caracter rezonabil, neputându-se reţine un caracter excesiv al acestora.
Astfel, având în vedere şi caracterul nefondat al motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recursul formulat de recurentul-pârât Organismul Intermediar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic va fi respins ca nefondat.
2.2.3. În ceea ce priveşte recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice
Înalta Curte observă că, deşi recursul este declarat de MFE fără a indica şi structura AMPOSDRU în calitate de recurent, motivele de recurs sunt circumscrise soluţiei primei instanţe de respingere ca nefondată a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestei structuri. În esenţă, motivele de casare sunt concentrate pe solicitarea de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU.
Recurentul a invocat faptul că ar exista o contradicţie în considerentele hotărârii, deoarece instanţa, deşi a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, a respins lipsa calităţii procesuale pasive a AMPOSPRU, deşi aceasta este organizat- şi funcţionează ca o direcţie în cadrul acestui minister, neavând nici capacitate de exerciţiu şi nici calitate procesuală distincta de cea a ministerului in cadrul căruia funcţionează.
Înalta Curte constată că nu se poate reţine contradicţia amintită de recurent, deoarece raţionamentul primei instanţe a fost acela de a reţine calitatea procesuală a AMPOSDRU ca structură distinctă, indiferent de ministerul în cadrul căruia a funcţionat la data emiterii actelor contestate sau la data acţiunii în justiţie; din această cauză, prima instanţă nu a reţinut calitatea procesuală pasivă a celor două ministere.
În mod corect a reţinut prima instanţă nerelevanţa apărării pârâtului în sensul că nu ar fi emis actele contestate în cauză, cât timp calitatea pasivă a AMPOSDRU rezulta din împrejurarea, mai sus reţinută, că atâta timp cât organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe bază de acord (AM-AMPOSDRU), nu se poate reţine o lipsă de calitate procesuală pasivă a acesteia din urmă.
Deşi actele contestate au fost emise de către Centrul National de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic - Organism Intermediar POSDRU (CNDIPT - OIPOSDRU), chiar recurentul arată că în baza Acordului de Delegare de Funcţii, aprobat prin Ordinul MMFPS nr. 600/2008 cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei OIRPOSDRU NORD VEST îi sunt delegate de către AMPOSDRU îndeplinirea unor funcţii şi responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor şi obligaţiilor şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei părţi contractante.
Luând act de atribuţiile AMPOSDRU reglementate de art. 17 punctele 2, 13, 20 şi 32 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, având în vedere şi dispoziţiile exprese ale art. 31 alin. (1), (3) şi (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuţii delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat în gestiune pe bază de acord.
Astfel, nu se poate susţine că AMPOSDRU, ca şi autoritate centrală, nu avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, fiind cea care are atribuţii delegate către organismul intermediar ce a emis actele contestate. Ca urmare, şi recursul declarat de acest pârât va fi respins ca nefondat.
2.3. Temeiul procesual al soluţiei date recursurilor
În temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Organismul Intermediar -Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic şi Ministerul Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 3152 din 18 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. şi cu intimaţii-pârâţi Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2018.