Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi S.C. A. S.A., suspendarea executării Deciziei nr. 2420/26.11.2015 emise de ANRDE privind aprobarea bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în SEN şi a preţurilor reglementate pentru energia termică livrată în anul 2016 din Centrala CET Militari, aparţinând S.C. A. S.A. Bucureşti, până la soluţionarea pe fond a acţiunii în anulare.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa nr. 1117 din 5 aprilie 2016, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei S.C. A. S.A. suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus, de la suma de 9 600 RON, solicitată cu acest titlu.
În privinţa onorariului de avocat solicitat, prima instanţă a apreciat că este disproporţionat faţă de complexitatea cauzei care nu este ridicată, cauza având ca obiect cerere de suspendare executare act administrativ şi nu anulare, dar şi faţă de munca prestată de avocat, care a constat în depunerea la dosar a întâmpinării şi prezenţa la singurul termen de judecată acordat în cauză.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta S.C. A. S.A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a legii, întrucât, deşi a fost respinsă acţiunea intimatei-reclamante, prima instanţă a dispus reducerea cheltuielilor de judecată în mod nelegal la suma de 1000 RON.
Astfel, prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ. au menirea de a împiedica abuzurile de drept, iar nu de a limita dreptul justiţiabililor de a beneficia de o asistenţă juridică calificată pe pacursul procesului.
Or, dacă prima instanţă s-ar fi raportat la criteriile instituite de legiuitor pentru a aprecia asupra cuantumului onorariului avocatului, ar fi constatat că reprezentantul convenţional al societăţii pârâte a îndeplinit cele trei criterii: atât privind valoarea (aceasta fiind una semnificativă), cât şi complexitatea cauzei (răspunzând la toate aspectele invocate) şi munca desfăşurată de avocat (pregătirea apărărilor care au condus la respingerea acţiunii), caz în care se impunea acordarea cheltuielilor în întregime.
În concluzie, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea, în parte, a hotărârii recurate, în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, şi, rejudecând, admiterea cererii de obligare a intimatei-reclamante la plata în integralitate a cheltuielilor de judecată.
4. Apărarea intimatei-reclamante
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În esenţă, a susţinut că recurenta a criticat în mod nejustificat reducerea onorariului de avocat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., care menţionează drept referinţe în reducererea onorariului avocaţial,, valoarea sau complexitatera cauzei (...), activitatea desfăşurată de avocat (...) şi circumstanţele cauzei,, noţiuni ce au fost apreciate de prima instanţă în motivarea hotărârii. De altfel, textul de lege prevede că onorariile avocaţiale pot fi micşorate de instanţă chiar şi din oficiu.
În opinia intimatei, prima instanţă a făcut aplicrea criteriului legal în raport cu complexitatea cauzei când a reţinut că pricina nu prezintă un grad ridicat de dificultate, fiind vorba de o cerere de suspendare executare act administrativ şi nu de o cerere în anulare.
5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 noiembrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 25 ianuarie 2018.
II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivului de casare invocat şi a apărărilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este fondat numai în limitele şi pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumentele corespunzătoare motivului de recurs invocat
Criticile formulate vizează acordarea cheltuielilor de judecată, cu aplicarea greşită a prevederilor art. 453 din C. proc. civ.
Prin sentinţa atacată cu recurs, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei S.C. A. S.A. suma de 1.000 RON, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus, de la suma de 9 600 RON, solicitată cu acest titlu.
În temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Conform textului de lege menţionat, la baza obligaţiei de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală.
Potrivit prevederilor art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.: "Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său,,.
Instanţa de control judiciar apreciază, raportat la complexitatea pricinii, activitatea prestată efectiv de apărător şi onorariul avocaţial, că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., caracterul cheltuielilor de judecată trebuie, într-adevăr, să fie unul rezonabil, în raport cu criteriile enunţate.
Însă, în contextul recursului de faţă, a sancţiona intimata-pârâtă cu reducerea atât de drastică a cuantumului cheltuielilor de judecată ce ar urma a fi suportate de partea care a pierdut procesul ar fi o soluţie care s-ar îndepărta de la sensul noţiunii de "culpă procesuală" care constituie fundamentul obligaţiei prevăzute de art. 451 din C. proc. civ. şi de la garanţiile dreptului la un proces echitabil, prevăzut în art. 21 din Constituţia României şi în art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în condiţiile în care culpa procesuală nu poate fi contestată.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând, va obligă reclamanta la 3000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către pârâta S.C. A. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâta S.C. A. S.A. împotriva sentinţei nr. 1117 din 5 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând, obligă reclamanta la 3000 RON cheltuieli de judecată, către pârâta S.C. A. S.A.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2018.