Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 997/2018

Şedinţa publică din data de 9 martie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Obştea A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat la acordarea de compensaţii, reprezentând contravaloarea produselor, pe care reclamanta, ca proprietar, nu le-a putut recolta datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice, care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă pentru anul 2013, în sumă de 160.327,15 RON, pentru suprafaţa totală de 928,60 ha, situate în zona de conservare totală -tipul funcţional T2 şi obligarea la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal de 160.327,15 RON, începând cel puţin cu data de 19.11.2014, dată la care a devenit exigibilă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 428 din 23 octombrie 2015 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, cererea reclamantei Obştea A., a obligat pârâtul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor la plata către reclamantă a sumei de 160.327,15 RON, reprezentând contravaloare compensaţii aferente anului 2013, precum şi a dobânzii legale aferente debitului calculate de la data promovării cererii de chemare în judecată-29.06.2015 şi până la achitarea integrală a debitului şi a obligat pârâtul la plata sumei de 5.015 RON cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 428 din 23 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că la momentul formulării prezentului recurs, în baza noilor orientări ale Uniunii Europene privind ajutorul de stat în sectorul agricol şi forestier pentru perioada 2014-2010 (2014/C204/01), publicate în Jurnalul Oficial al UE din data de 01.07.2015, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a reluat procedura prin elaborarea unui nou proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutoarelor de stat privind acordarea de compensaţii.

Proiectul a fost publicat pe site-ul M.M.AP în data de 23 iulie 2015, refăcut conform observaţiilor primite de la ministerele avizatoare şi transmis spre avizare externă.

Recurentul consideră că instanţa de fond a omis, în pronunţarea hotărârii, aspectul că în lipsa cadrului legal, respectiv avizelor acordate de către toate instituţiile de specialitate implicate, nu poate proceda la acordarea sumelor solicitate de reclamantă drept compensaţii.

Raportat la dispoziţiile legale relevante şi a celor două orientări jurisprudenţiale în domeniul litigiului, schema de ajutor de stat, având ca temei legal proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea normelor metodologice, avizată favorabil prin decizia Comisiei Europene, acesta nu poate produce efecte juridice decât după adoptarea acestui act normativ intern. Plata compensaţiilor solicitate de către reclamanta-intimată, este condiţionată de îndeplinirea a două condiţii cumulative, în baza cărora se pot acorda ajutoarele de stat, pentru persoane fizice şi juridice care deţin păduri incluse în zonele T1 şi T2, din siturile Natura 2000, respectiv:

- emiterea Deciziei Comisiei Europene nr. C(2012) 5166 final/19.07.2012, condiţie care a fost îndeplinită;

- adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor, condiţie ce nu a fost îndeplinită.

Ajutoarele de stat se vor acorda numai după aprobarea şi publicarea proiectului de Hotărâre a Guvernului mai sus menţionat, în Monitorul Oficial al României, în limita fondurilor alocate în buget cu această destinaţie, conform Deciziei Europene nr. C(2012)r 5166.

În opinia recurentului condiţia impusă de Decizia Comisiei Europene nr. C(2012) 5166, referitor la posibilitatea acordării ajutoarelor de stat, în speţă, acordarea de compensaţii, nu este îndeplinită.

În concret, faptul că procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat/compensaţiilor vizate de Decizia Comisiei Europene nu a fost finalizată, în condiţiile în care nu a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii, nu există bază legală privind acordarea acestora.

Ajutoarele de stat, solicitate de reclamantă, reprezintă compensaţii pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere, deţinute în proprietate, situate într-o arie naturală protejată.

Dreptul reclamantei-intimate de acordare a ajutoarelor de stat privind compensaţiile aferente anilor 2013, pentru terenuri forestiere, deţinute în proprietate şi situate în arii naturale protejate, supuse unor restricţii de folosinţă, nu a fost încălcat şi nici infirmat.

Ministerului nu îi este imputabil faptul că nu au fost aprobate normele legale, pe considerentul că nu se poate substitui atribuţiilor autorităţilor publice centrale, responsabile privind aprobarea şi publicarea normelor legale susmenţionate.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, în raport de actele şi lucrările dosarului, prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o greşită interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că intimata-reclamantă s-a adresat Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Vâlcea solicitând avizarea la plată a contravalorii produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 828,60 ha, situată în aria protejată a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în zona/tipul funcţional T2.

Urmare a acestor cereri, prin adresa nr. x/2015 Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Vâlcea i-a comunicat intimatei-reclamante că deconturile justificative au fost respinse de la avizare de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova. Astfel, prin Raportul de Inspecţie Economico Financiară nr. x s-a reţinut că nu au fost publicate Normele Metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat.

Instanţa de control judiciar reţine că prin Decizia nr. 36 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, şi de art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după data de 1 ianuarie 2010, trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010.

Or, absenţa normelor metodologice anterior menţionate a fost motivul refuzului de plată a compensaţiilor, prin adresa contestată comunicându-se intimatului-reclamant imposibilitatea acordării compensaţiilor solicitate ca urmare a faptului că nu a fost elaborată metodologia de calcul a acestora.

Aşa cum s-a reţinut în considerentele deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anterior menţionate, hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în condiţiile art. 521 C. proc. civ., plata compensaţiilor este condiţionată de adoptarea normelor metodologice, contrar celor reţinute de către prima instanţă.

În concordanţă cu considerentele deciziei nr. 36/2015, instanţa de control judiciar reţine că măsurile de compensare, sub forma ajutorului de stat, stabilite prin dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul silvic, au ca obiectiv acoperirea costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Prin H.G. nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a comunicat Comisiei Europene, în anul 2007, măsurile de sprijin existente în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, precum şi cele aplicabile în sectorul forestier, prevăzute în H.G. nr. 1071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora (care a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009).

Până la data de 31 decembrie 2009, nu s-a pus problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuţie cu legislaţia europeană, în acest sens fiind prevederile anexei nr. V pct. 3 "Agricultura" lit. (b) din Tratatul privind aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, potrivit cărora ajutoarele acordate înainte de data aderării sunt calificate ca "ajutoare existente", în înţelesul art. III - 168 alin. (1) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, "până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării".

Acest aspect a fost recunoscut atât în practica administrativă a instituţiilor publice cu competenţe în domeniu, cât şi în jurisprudenţa instanţelor de contencios administrativ.

Prin urmare, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârşitul anului 2009.

Acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislaţia naţională se poate face, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în baza alocaţiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013 (publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene, seria x, nr. 319 din 27 decembrie 2006), şi adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.

Astfel, în baza prevederilor art. 176 din Liniile directoare, "Comisia va declara compatibile cu articolul 87 alin. (1) (3) lit. c) din Tratat ajutoarele de stat destinate împăduririi terenurilor agricole sau neagricole, instituirii de sisteme agroforestiere pe terenurile agricole, plăţilor Natura 2000 (...), dacă îndeplinesc condiţiile enunţate la articolele 43-49 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 şi nu depăşesc intensitatea maximă prevăzută la articolele menţionate."

Pe aspectul analizat, pentru perioada de referinţă (2010-2013), prezintă relevanţă dispoziţiile art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, potrivit cărora "ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, nu poate fi acordat decât după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat."

De asemenea, art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 861/2009 stabileşte în mod explicit faptul că "toate formele de sprijin prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi continuate după data de 1 ianuarie 2010 numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat."

Prin O.G. nr. 14/2010 a fost stabilit cadrul juridic privind condiţiile generale pentru acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013. În concret, prin art. 4 lit. s) pct. 4 din acest act normativ se conferă Guvernului competenţa de a acorda forme de ajutor de stat pentru activităţile de dezvoltare rurală, respectiv pentru plăţile Natura 2000.

În continuare, prin art. 5 din O.G. nr. 14/2010 se menţionează faptul că "normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute la art. 4 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat, şi reglementează scopul, obiectivul, durata, cuantumul ajutorului exprimat ca procent din cheltuiala eligibilă şi valoare în RON, fluxurile financiare pentru acordarea ajutoarelor de stat, criteriile de eligibilitate, procedurile de implementare, supraveghere şi control."

În baza celor două dispoziţii normative anterior enunţate a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului privind Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, şi a fost concepută schema de ajutor de stat pentru acordarea acestor compensaţii.

Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Prin Decizia nr. C (2012) 5166 final din data de 19 iulie 2012, Comisia Europeană a avizat favorabil schema de ajutor de stat prezentată în proiectul de hotărâre a Guvernului anterior arătat, apreciind că ajutoarele prevăzute în cadrul acesteia sunt compatibile cu piaţa internă.

Prin pct. 5 al deciziei, se arată că "temeiul juridic al schemei este proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice pentru acordarea de ajutoare de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice şi a costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor."

La pct. 6 din aceeaşi decizie, se precizează cuantumul ajutorului compensatoriu, elementele formulei de calcul, cu referire la datele extrase din lucrarea "Statistica activităţilor din silvicultură în 2010", iar la pct. 7 din decizie se menţionează că ajutorul se aplică suprafeţelor forestiere cu funcţie de protecţie de tip T1 sau T2 situate în întregime în zona Natura 2000.

Semnificative pe aspectul analizat sunt prevederile pct. 11 din Decizia Comisiei Europene în care se precizează faptul că "schema, care va expira la data de 31 decembrie 2013, nu va intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Comisie şi publicată în Monitorul Oficial al României (...)."

Ca atare, schema de ajutor de stat, având ca temei legal proiectul de hotărâre a Guvernului de aprobare a normelor metodologice, avizată favorabil prin decizia Comisiei Europene, nu poate produce efecte juridice decât după adoptarea acestui act normativ intern.

Prin urmare, contrar celor reţinute de prima instanţă, nu se poate aprecia că ar exista, în cadrul legislativ naţional, un act care reglementează domeniul specific al acordării, utilizării şi controlului sumelor anuare destinate gestionării durabile a fondului forestier.

La momentul formulării prezentului recurs, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a reluat procedura prin elaborarea unui nou proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutoarelor de stat privind acordarea de compensaţii.

Proiectul a fost publicat pe site-ul M.M.AP în data de 23 iulie 2015. refăcut conform observaţiilor primite de la ministerele avizatoare şi transmis spre avizare externă.

Procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat vizate de Decizia Comisiei Europene nu a fost finalizată, în condiţiile în care nu a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României hotărârea Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Având în vedere faptul că, în prezent, nu există bază legală pentru acordarea compensaţiilor, în lipsa hotărârii Guvernului cu obiectul de reglementare mai sus arătat, Înalta Curte constată că acţiunea intimatei-reclamante este prematur formulată.

În altă ordine de idei, după cum s-a reţinut şi în decizia pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept invocată anterior, este real faptul că situaţia juridică determinată de neîndeplinirea acestei condiţii suspensive, respectiv adoptarea hotărârii Guvernului aflate în discuţie, este aptă să lezeze dreptul la compensaţii pe care îl au proprietarii suprafeţelor forestiere cu funcţie de protecţie de tip T1 sau T2 situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000, însă, pentru aceasta există un alt remediu judiciar.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt întemeiate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală.

5. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei Obştea A., ca prematură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor (fost Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor) împotriva sentinţei civile nr. 428 din 23 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei Obştea A., ca prematură.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 martie 2018.