Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra apelurilor de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I.JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

I.A Prin Sentinţa penală nr. 98 din 22 februarie 2017 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile de îndreptare eroare din cameră de consiliu de la 6 martie 2017, 23 martie 2017 şi 27 martie 2017) pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2015, s-au hotărât următoarele:

I. şi II.1. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., din infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. şi instigare la fals intelectual, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 320 alin. (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la pedepsele de:

- 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 31 alin. (2) din C. pen. din 1969 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969 şi aplic. art. 5 din C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 288 alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a contopit pedepsele de câte 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 şi pedeapsa de 1 an închisoare aplicate anterior, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

În baza art. 86¹ şi 86² C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 6 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 86³ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile care îi revin, astfel:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi, la datele fixate de acesta;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de nerespectare a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

2. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei B., din infracţiunile de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 raportat la art. 321 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea continuată de instigare la fals material în înscrisuri oficiale(două acte materiale), prev. de art. 47 raportat la art. 320 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat-o pe inculpata la B. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale), prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplic.art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. 2 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 86¹ şi 86² C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicate inculpatei, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 86³ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile care îi revin, astfel:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi, la datele fixate de acesta;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii.

A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de nerespectare a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

3. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei C., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

4. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului D., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

5. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei E., din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului F., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei G. (nume anterior G.), din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. şi cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

8. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei H. din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata H. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

9. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei I. din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

10. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului J. (decedat), din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul J. (decedat), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

11. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului K. (fost senator în Parlamentul României), din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul K. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

12. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului L., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

13. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului M., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

14. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei N., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata N. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

15. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului O.,din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul O., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

16. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei P. din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

17. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Q. din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul Q., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

18. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei R. din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata R., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

19. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului S. din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul S., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

20. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului T., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul T., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

21. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei U., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata U., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

22. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului V., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul V., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

23. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului W. (decedat, fost deputat în Parlamentul României), din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul W., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

24. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului X., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul X., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

25. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Y., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul Y., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

26. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului Z., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul Z., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

27. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului AA., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul AA., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

28. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei BB., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata BB., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi. art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

29. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei CC., din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata CC., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

30. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului DD., din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul DD., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

31. În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei persoană juridică SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi - CIF 1996960, din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata persoană juridică, SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi - CIF 1996960, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

III. A respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul Q. din complicitate la infracţiunea consumată de abuz în serviciu prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu dispoziţiile din C. pen. în forma tentată la aceeaşi infracţiune şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru inculpatul A., din infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu în infracţiunea de abuz în serviciu, reglementată de art. 13² din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. (1) C. pen.

IV. În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul FF. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) din C. pen., ca urmare a decesului inculpatului.

V. În baza dispoziţiilor art. 397 C. proc. pen., a admis în parte acţiunea civilă formulată de U.A.T. Paşcani şi l-a obligat pe inculpatul A., la plata despăgubirilor civile în cuantum de 132.544 RON, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi, până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a menţinut măsura asigurătorie instituită prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 2 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi pe numele inculpatului A. (proces-verbal de aplicare a sechestrului filele x) asupra unui teren intravilan, în suprafaţă de 1295 mp, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 19, judeţul Iaşi, având număr cadastral x, înscris în CF x UAT Paşcani - valoarea de piaţă estimată 13.000 euro; precum şi măsura popririi pe conturile identificate pe numele aceluiaşi inculpat la SC "GG." SA şi la HH.

A dispus ridicarea popririi asigurătorii, instituită prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 2 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi de pe conturile identificate pe numele inculpatei C. la SC "GG." SA şi la HH.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 2 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei H. individualizate prin Procesul-verbal de sechestru nr. x/P/2012 din 12 martie 2015, respectiv apartamentul nr. x, situat în municipiul Iaşi, strada x nr. 1, compus din două camere şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 46,00 mp, având număr cadastral x (CF vechi x) - valoare de piaţă estimată 50.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatei H. la JJ., la KK. şi la II. -SA

- spaţiul comercial în suprafaţă de 114,56 mp situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 14, având număr cadastral x, înscris în CF x-C1-U10 UAT Paşcani, judeţul Iaşi - valoare de piaţă estimată 80.000 euro;

- imobilul casă de locuit C1, în suprafaţă de 20 mp, suprafaţa de 1524 mp teren aferent construcţiei, curte şi arabil, suprafaţa de 645 mp curţi construcţii, suprafaţa de 879 mp teren categoria de folosinţă A, deţinut în intravilanul satului/comunei Mirosloveşti, judeţul Iaşi, având număr cadastral x, înscris în CF x UAT Mirosloveşti, judeţul Iaşi - valoare de piaţă estimată 10.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului J. la HH. şi la KK.

- apartamentul nr. x, situat în municipiul Iaşi, b-dul x nr. 5, compus din patru camere şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 91,00 mp, având număr cadastral x (CF vechi x) - valoare de piaţă estimată 100.000 euro;

- terenul în suprafaţă de 1.104 mp cu construcţie imobil P+1 şi garaj, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 31, având număr cadastral x (CF x UAT Paşcani) - valoare de piaţă estimată 50.000 euro;

terenul în suprafaţă de 5.201,96 mp, cu destinaţie agricolă, situat în judeţul Iaşi, având număr cadastral x - valoare de piaţă estimată 10.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului K. la LL., la MM. şi la II. -SA

- apartamentul nr. x, format din trei camere şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 72,31 mp, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 1, judeţul Iaşi, număr cadastral x;16, înscris în CF x UAT Paşcani - valoare de piaţă estimată 43.500 euro;

- terenul în suprafaţă de 4.223 mp situat în localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, număr cadastral x, înscris în CF xN UAT Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ - valoare de piaţă estimată 3.000 euro;

terenul în suprafaţă de 993 mp situat în localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, număr cadastral x, înscris în CF xN UAT Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ - valoare de piaţă estimată 600 euro;

- terenul în suprafaţă de 4752 mp situat în localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, număr cadastral x, înscris în CF xN UAT Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ - valoare de piaţă estimată 3.500 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului L. la II. -SA.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 2 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului M. individualizate prin Procesul-verbal de sechestru nr. x/P/2012 din 10 martie 2015, respectiv apartamentul nr. x, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 18, compus din 3 camere şi dependinţe, în suprafaţă de 61,42 mp (cu dependinţe), având număr cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x UAT Paşcani, judeţul Iaşi - valoare de piaţă estimată 45.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului la LL., la NN., la OO. - Sucursala Bucureşti şi la HH.

- terenul intravilan în suprafaţă de 1.260 mp situat în judeţul Iaşi, cu număr cadastral x, CF x UAT Valea Seacă - valoarea de piaţă estimată 1.200 euro;

- terenul extravilan în suprafaţă de 2.773 mp situat în judeţul Iaşi, cu număr cadastral x, CF x UAT Valea Seacă - valoarea de piaţă estimată 2.500 euro;

- imobilul compus din o anexă corp clădire C2 cu o suprafaţă construită de 51 mp şi suprafaţa de 209 mp teren arabil, situat în intravilanul municipiului Paşcani, având număr cadastral x, înscris în cartea funciară x UAT Paşcani, judeţul Iaşi - valoarea de piaţă estimată 3.500 euro (a fost achiziţionat în anul 2009 cu suma de 13.000 RON); precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului la JJ. şi la HH.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 3 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatei R. individualizate prin Procesul-verbal de sechestru nr. x/P/2012 din 12 martie 2015, respectiv:

- casa de locuit şi anexă gospodărească împreună cu suprafaţa de 1.050 mp teren - amplasate în municipiul Paşcani, strada x nr. 149, judeţul Iaşi, dobândite prin cvc aut. nr. 8008 din 8 august 1994, transcris în RTI sub nr. x/1994 - valoare de piaţă estimată 50.000 euro;

- 5.000 mp teren extravilan cu număr cadastral x.675/Paşcani, tarlaua x, parcela x - valoare de piaţă estimată 50.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatei la LL., la JJ., la SC "GG." SA, la HH., la KK. şi la PP.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 16 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului Q. individualizate prin Procesul-verbal de sechestru nr. x/P/2012 din 24 marie 2015 şi prin Procesul-verbal de sechestru nr. x/P/2012 din 27 martie 2015, respectiv:

- 3.035 acţiuni, în valoare nominală de 434.005 RON, deţinute la SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi - CUI x;

- apartamentul nr. x situat în municipiul Iaşi, strada x (actualmente QQ.) nr. 105, judeţul Iaşi, în suprafaţă de 54 mp, înscris în cartea funciară a municipiului Iaşi sub numărul 26423, având număr cadastral x - cu o valoare de piaţă estimată de 50.000 euro;

- terenul intravilan municipiul Iaşi, judeţul Iaşi în suprafaţă de 1.500 mp înscris în cartea funciară a municipiului Iaşi sub numărul 37204, având număr cadastral x/1/1/1/1/1 - cu o valoare de piaţă estimată de 30.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 4.000 mp, situat în comuna Moţca, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Moţca, judeţul Iaşi sub numărul 60395 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 5.500 mp, situat în comuna Moţca, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Moţca, judeţul Iaşi sub numărul 60422 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.750 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 7.500 mp, situat în comuna Moţca, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Moţca, judeţul Iaşi sub numărul 60424 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.750 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.650 mp, situat în comuna Moţca, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Moţca, judeţul Iaşi sub numărul 60431 - cu o valoare de piaţă estimată de 825 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.190 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60538 - cu o valoare de piaţă estimată de 550 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 620 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60542 - cu o valoare de piaţă estimată de 320 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 438 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60545 - cu o valoare de piaţă estimată de 220 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 4.473 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60547 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.250 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 2.573 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60548 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.250 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 2.300 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60683 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.150 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 6.794 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60674 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.400 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 9.125 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60609 - cu o valoare de piaţă estimată de 4.550 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.900 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60604 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.950 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 11.600 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60602 - cu o valoare de piaţă estimată de 5.500 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 7.800 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60590 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.900 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60587 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.500 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 6.873 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60551 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.400 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.262 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60550 - cu o valoare de piaţă estimată de 600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.290 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60549 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 4.011 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63870 - cu o valoare de piaţă estimată de 4.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 2.007 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63859 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 25.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63429 - cu o valoare de piaţă estimată de 25.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 9.600 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63204 - cu o valoare de piaţă estimată de 9.600 euro;

- terenul intravilan, în suprafaţă de 160 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63120 - cu o valoare de piaţă estimată de 800 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 8.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62872 - cu o valoare de piaţă estimată de 8.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62752 - cu o valoare de piaţă estimată de 5.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 2.986 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62543 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 2.365 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62499 - cu o valoare de piaţă estimată de 2.300 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.600 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62465 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.600 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 62447 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 9.080 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 60689 - cu o valoare de piaţă estimată de 4.500 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.541 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63875 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.500 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 9.300 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63881 - cu o valoare de piaţă estimată de 9.300 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.726 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63885 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.700 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.600 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63892 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 63943 - cu o valoare de piaţă estimată de 5.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.600 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64076 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.600 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 400 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64130 - cu o valoare de piaţă estimată de 400 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64155 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64169 - cu o valoare de piaţă estimată de 5.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 3.400 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64207 - cu o valoare de piaţă estimată de 3.400 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 1.100 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64213 - cu o valoare de piaţă estimată de 1.100 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 7.500 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64237 - cu o valoare de piaţă estimată de 7.500 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 10.000 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 64337 - cu o valoare de piaţă estimată de 10.000 euro;

- terenul arabil extravilan, în suprafaţă de 24.500 mp, situat în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a municipiului Paşcani, judeţul Iaşi sub numărul 3826, număr cadastral x - cu o valoare de piaţă estimată de 24.000 euro;

- terenul pădure extravilan, în suprafaţă de 27.000 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 307, număr cadastral x - cu o valoare de piaţă estimată de 13.500 euro;

- terenul pădure extravilan, în suprafaţă de 24.100 mp, situat în comuna Valea Seacă, judeţul Iaşi, înscris în cartea funciară a comunei Valea Seacă, judeţul Iaşi sub numărul 307, număr cadastral x - cu o valoare de piaţă estimată de 12.000 euro.

A dispus ridicarea popririi asigurătorii, instituită prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 3 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi de pe conturile identificate pe numele inculpatului S. la JJ. şi la MM.

- apartamentul nr. x, format din două camere, cu o suprafaţă utilă de 47,36 mp, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 34, bloc X, judeţul Iaşi, număr cadastral x, înscris în Cartea Funciară x-C1-U3 UAT Paşcani - valoarea de piaţă estimată 45.000 euro;

- terenul arabil în suprafaţă de 592 mp situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 19, judeţul Iaşi, număr cadastral x, înscris în Cartea Funciară x UAT Paşcani - valoarea de piaţă estimată 5.900 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului la LL., la RR. şi la II. -SA

- apartamentul nr. x, format din două camere, cu o suprafaţă utilă de 46,05 mp, situat în municipiul Paşcani, strada x nr. 19, judeţul Iaşi, număr cadastral x, înscris în Cartea Funciară x-C1-U20 UAT Paşcani - valoarea de piaţă estimată 45.000 euro;

- imobilul cu destinaţia teren arabil, în suprafaţă de 200 mp, situat în intravilanul municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, având numărul cadastral x, înscris în cartea funciară electronică nr. 64059 UAT Paşcani - valoarea de piaţă estimată 1.200 euro (a fost achiziţionat în anul 2014 cu suma de 5.000 RON); precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului la KK.

- grop aur, în greutate de 24.000 grame, depozitat într-un sac din rafie de culoare albastră, ce era sigilat cu două sigilii din plastic de culoare galbenă, având următoarele specificaţii: 1324858 şi 1324859 deţinut în Centrul de procesare Suceava în baza contractului de depozitare metale preţioase nr. 2.548 din 3 noiembrie 2011 încheiat cu II. (identificarea gropului s-a făcut la data de 2 aprilie 2015 la sediul Centrului de procesare Suceava - valoarea de piaţă a cantităţii de 24.000 grame aur la data de 10 martie 2015 - 3.384.400 RON).

- terenul în suprafaţă de 600 m.p, curţi construcţii, pe care este edificată o construcţie P+1E, situate în municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, având număr cadastral x, înscris în CF x UAT Paşcani, judeţul Iaşi - valoarea de piaţă estimată 35.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatei BB. la II. - SA.

- apartamentul nr. x, situat în municipiul Iaşi, b-dul x nr. 5, compus din o cameră şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 34,00 mp, având număr cadastral x (CF vechi x) - valoare de piaţă estimată 34.000 euro;

- apartamentul nr. x, compus din trei camere şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 67,92 mp, situat în municipiul Paşcani, strada x, bloc. MOLDOVA, judeţul Iaşi, având număr cadastral x, înscris în CF x-C1-U20 UAT Paşcani, judeţul Iaşi) - valoare de piaţă estimată 50.000 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatei CC. la LL. şi la II. -SA.

- apartamentul nr. x, situat în municipiul Iaşi, Şoseaua x, tr. II, compus din două camere şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 53,71 mp, având număr cadastral x (CF vechi x) - valoare de piaţă estimată 39.500 euro; precum şi ridicarea popririi asigurătorii de pe conturile identificate pe numele inculpatului la SC "GG." SA, la PP. şi la II. - SA.

A dispus ridicarea popririi asigurătorii, instituită prin Ordonanţa nr. 71/P/2012 din 2 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iaşi de pe contul x deschis de inculpata SC EE. SA la KK., în care se află indisponibilizată suma de 2.045.950 RON.

În baza dispoziţiilor art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus anularea menţiunii olografe "Am primit astăzi, 5 noiembrie 2007 Şef. Serv. SS.." făcută de martora TT., pe adresa nr. x din 31 octombrie 2007, destinată Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate (adresă aflată în original, la dosar de urmărire penală).

A admis cererea formulată de martora TT., respectiv decontarea contravalorii combustibilului utilizat pe ruta Paşcani -Bucureşti (dus-întors), conform bonurilor fiscale anexate, respectiv nr. 228 din 25 octombrie 2016 şi nr. 411 din 27 octombrie 2016.

A admis cererea formulată de martora UU., respectiv decontarea contravalorii combustibilului utilizat pe ruta Paşcani - Bucureşti (dus-întors), conform bonului fiscal anexat nr. 126 din 23 iunie 2016.

În temeiul art. 274 alin. (2) din C. proc. pen. i-a obligat pe inculpaţii A. şi B. la plata sumei de câte 20.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 276 alin. (2) din C. proc. pen. l-a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 17.716,67 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către partea civilă Unitatea Administrativ - Teritorială Municipiul Paşcani.

A stabilit ca suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza urmăririi penale, pentru inculpaţii U., F., C. şi N., să se plătească din fondul Ministerului Justiţiei, iar suma de câte 520 RON, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii F., J., L., W., X., Y., Z., şi FF. să se plătească din fondul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, prima instanţă a stabilit ca onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii C., D., E., G., H., I., K., M., N., O., P., R., B., Q., S., T., U., V., SC EE. SA Paşcani, AA., BB., CC., DD. şi A., în sumă de câte 300 RON, să se plătească din fondul Ministerului Justiţiei.

I.B. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, emis la data de 25 iunie 2015 în Dosarul nr. x/2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. C., consilier local şi membru al Comisiei juridice în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu K. (preşedinte), G., secretar), DD. şi Z. (membri) a întocmit şi semnat referatul nr. 515 prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC"EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi, pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată".

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

2. D., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

3. E., contabil la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- în calitate de contabil la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 15 martie 2007 a semnat adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani "exonerarea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 RON reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani"

- la data de 11 septembrie 2007 a semnat adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ...", documente ce au constituit justificarea pentru emiterea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată nelegal "scutirea la plată a sumelor datorate de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997;

4. F., şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că:

- în calitate de şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul L. (consilier în cadrul aceluiaşi serviciu), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 25.141 prin care a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997"

5. G., consilier local şi membru al Comisiei juridice în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu K. (preşedinte), DD., C. şi Z. (membri) a întocmit şi semnat referatul nr. 515 prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată"

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

6. H., director economic la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- în calitate de director economic la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 26 februarie 2007 a semnat adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002, 2003 şi 2005", document ce a constituit justificarea pentru întocmirea referatelor nr. 12.766 din 14 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii U. şi V. şi aprobat de primarul W.), nr. 25.141 din 18 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii F. şi L. şi aprobat de primarul W.), nr. 513 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii M., CC., P., K., N. şi BB.), nr. 515 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii K., G., DD., C. şi Z.), toate acestea pentru emiterea Hotărârea de Consiliu Local nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată nelegal "scutirea la plată a sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997;

7. I., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

8. J., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare, împreună cu C., D., I., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD., cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

9. K., consilier local, preşedinte al Comisiei juridice şi membru al Comisiei economice, buget, finanţe ambele în cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, - senator în Parlamentul României - la momentul trimiterii în judecată, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei economice, buget, finanţe, împreună cu numiţii M. (preşedinte) CC. (secretar), P., N. respectiv BB. (membri), a întocmit şi semnat referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

- în calitate de preşedinte al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu G., DD., C. respectiv Z. (membri) a întocmit şi semnat referatul nr. 515 prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată"

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145/19 septembrie 2007;

10. L., consilier în cadrul Serviciului finanţe publice locale Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că:

- în calitate de consilier în cadrul Serviciului finanţe publice locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul F. (şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 25.141 prin care a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

11. M., consilier local şi preşedinte al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de preşedinte al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu numiţii CC. (secretar), P., K., N. şi BB. (membri), a întocmit şi semnat Referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997"

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

12. N., consilier local şi membru al Comisiei economice, buget, finanţe în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu numiţii M. (preşedinte) CC. (secretar), P., K. respectiv BB. (membri), a întocmit şi semnat referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

13. O., consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, la data de 19 septembrie 2007, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

14. P., consilier local şi membru în Comisia economică, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de membru al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, la data de 19 septembrie 2007, împreună cu numiţii M. (preşedinte) CC. (secretar), K., N. respectiv BB. (membri) a întocmit şi semnat Referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi", referat ce a constituit un ajutor dat consilierilor locali C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD. care au votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145/19 septembrie 2007;

15. R., director comercial la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de director economic la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 26 februarie 2007 a semnat adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002, 2003 şi 2005", document ce a constituit justificare pentru întocmirea referatelor nr. 12.766 din 14 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii U. şi V. şi aprobat de primarul W.), nr. 25.141 din 18 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii F. şi L. şi aprobat de primarul W.) şi nr. 513 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii M., CC., P., K., N. şi BB.), nr. 515 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de numiţii K., G., DD., C. şi Z.), toate pentru emiterea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată nelegal "scutirea la plată a sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997;

16. B. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în calitate de consilier în cadrul Serviciului administraţie publică - aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani, funcţionar însărcinat cu primirea şi înregistrarea corespondenţei/documentelor în registrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în perioada aprilie-mai 2012, cu ştiinţă, în scopul creării aparenţei comunicării către Serviciul buget, financiar, contabilitate a adresei nr. x din 31 octombrie 2007, conform căreia erau suspendate de drept dispoziţiile din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată scutirea la plată pentru sumele datorate de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997, a determinat pe suspecta TT. (persoană fără nicio calitate la data săvârşirii faptei) să menţioneze în fals pe adresa respectivă (semnată de inculpatul A., având ca destinatar Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate) primirea acestei adrese în perioada emiterii sale, fapt pentru care suspecta TT. a făcut menţiunea "Am primit astăzi, 5 octombrie 2007 Şef. Serv. SS.." şi a aplicat semnătura sa indescifrabilă, deşi, în realitate această menţiune a fost făcută în perioada aprilie - mai 2012;

- instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în aceeaşi perioadă, având aceeaşi calitate, cu ştiinţă şi în scopul creării aparenţei comunicării către Serviciul finanţe publice locale Paşcani a adresei nr. x din 31 octombrie 2007 semnată de inculpatul A., conform căreia erau suspendate de drept dispoziţiile din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din contractul de închiriere nr. x/1997, a determinat pe numita VV. (funcţionar însărcinat cu primirea/predarea corespondenţei la Registratura serviciului administraţiei publice din cadrul aparatului propriu a Primarului Municipiului Paşcani) să menţioneze în fals, la fila x verso din condica de predare şi expediere a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale Paşcani, menţiunea olografă "7.11 - 15227 - Cabinet secretar" conform căreia la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată adresa respectivă către Serviciul finanţe publice locale - reprezentat de inculpatul F. (entitate ce avea obligaţia legală de a repune pe rol creanţa faţă de bugetul local în cuantum de 962.950 RON, lucru care nu s-a mai întâmplat din cauza necomunicării acestei adrese, astfel că la data de 8 septembrie 2011, s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de acţiune pentru recuperarea debitului în sumă de 2.045.950 RON, ce reprezintă, pe de o parte, paguba suferită de Consiliul Local al municipiului Paşcani, şi, pe de altă parte, folosul obţinut de SC EE. SA), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

17. Q., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de acţionar majoritar al SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi (deţinătorul unui portofoliu de 80,16% din acţiunile societăţii) şi de viceprimar al Municipiului Paşcani, la data de 19 septembrie 2007, în timpul şedinţei Consiliului Local al Municipiului Paşcani, cu ocazia discutării proiectului de hotărâre privind scutirea la plată a debitelor pe care societatea respectivă le avea faţă de bugetul local al Primăriei Municipiului Paşcani (15.000 RON chirie şi 947.050 RON reprezentând majorări de întârziere) a adus clarificări privind motivele neplăţii majorărilor de întârziere, pentru a crea aparenţa legalităţii acestui demers, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată. În urma acestor intervenţii, fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la nerespectarea cadrului legal (scutirea a avut ca temei legal dispoziţiile art. 124 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură fiscală, care nu se aplică scutirilor la plată pentru debite rezultate din contracte civile) numiţii C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD. au votat în sensul adoptării proiectului de hotărâre, astfel că a fost emisă Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al Municipiului Paşcani prin care a fost aprobată "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

18. S., director general la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de director general la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 11 septembrie 2007 a semnat adresa nr. x (înregistrată la Primăria Municipiului Paşcani sub numărul 12.651 din 12 septembrie 2007) prin care a solicitat "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ...", document ce a constituit justificare pentru emiterea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată nelegal "scutirea la plată a sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997;

19. T., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, la data săvârşirii faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că: la data de 19 septembrie 2007, în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

20. U., inginer în cadrul Primăriei Municipiului Paşcani la data săvârşirii faptei, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei Municipiului Paşcani, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numitul V. (inginer în cadrul Serviciului Agricol al Primăriei Municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 12.766 prin care a propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

21. V., inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în această calitate, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numita U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei Municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat Referatul nr. 12.766 prin care a propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145/19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

22. W., Primar al Municipiului Paşcani la data săvârşirii faptelor, deputat în Parlamentul României (la momentul trimiterii în judecată), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de primar, în mod repetat, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, la diferite intervale de timp şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 14 septembrie 2007, a aprobat Referatul nr. 12.766 întocmit şi semnat de numiţii V. (inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei Municipiului Paşcani) şi U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei Municipiului Paşcani), prin care au fost propuse "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare"

- la data de 18 septembrie 2007, a aprobat Referatul nr. 25.141 întocmit şi semnat de numiţii F. (şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani) şi L. (consilier în cadrul aceluiaşi serviciu), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, prin care a fost propusă "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract". Ambele referate au stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

23. X., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, la data de 19 septembrie 2007, în această calitate, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., Y., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

24. Y., consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, la data de 19 septembrie 2007, în această calitate, în plenul şedinţei extraordinare, (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., N., AA., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării parţiale a proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anul 2007", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145/19 septembrie 2007;

25. Z., consilier local şi membru al Comisiei juridice în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu K. (preşedinte), G., secretar), C., DD. respectiv Z. (membri) a întocmit şi semnat Referatul nr. 515 prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată"

- în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

26. AA., consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, la data de 19 septembrie 2007, în această calitate, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., Z., BB. şi DD.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

27. BB., consilier local şi membru în Comisia economică, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi. art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru în Comisia economică, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu numiţii M. (preşedinte) CC. (secretar), P., K. respectiv N., a întocmit şi semnat Referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

- în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare, împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z. şi DD., cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

28. CC., consilier local şi secretar al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că:

- în calitate de secretar al Comisiei economice, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, la data de 19 septembrie 2007, împreună cu numiţii M. (preşedinte), P., K., N. respectiv BB. (membri), a întocmit şi semnat Referatul nr. 513 prin care a fost avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi", referat ce a constituit un ajutor dat consilierilor locali C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD. care au votat în sensul adoptării Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care a fost aprobată în mod abuziv "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

29. DD., consilier local şi membru al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

- la data de 19 septembrie 2007, în calitate de membru al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, împreună cu K. (preşedinte), G., secretar), C. respectiv Z. (membri) a întocmit şi semnat Referatul nr. 515 prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată"

- în calitate de consilier în cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, în plenul şedinţei extraordinare (împreună cu C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z. şi BB.), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, a votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza adoptării Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007;

30. FF., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, la data de 25 martie 2015, fiind audiat în prezenta cauză în calitate de martor, a făcut declaraţii mincinoase referitoare la persoana care a executat semnătura olografă pe adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul finanţe publice locale Paşcani;

31. A., secretar al Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pentru:

- săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în această calitate, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale: la data de 18 septembrie 2007 a întocmit şi avizat pentru legalitate proiectul de hotărâre ce viza scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA, înscrisul făcând parte din documentaţia pusă la dispoziţia membrilor Comisiei economică, buget, finanţe, ai Comisiei juridice, a consilierilor locali pentru şedinţa de plen din data de 19 septembrie 2007, când a fost adoptată Hotărârea de Consiliu Local nr. 145/2007 prin care a fost scutit de la plată, în mod nelegal, debitul pe care SC EE. SA îl avea faţă de bugetul local al Municipiului Paşcani, în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997; la data de 19 septembrie 2007 nu şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în legătură cu obligaţia de a nu contrasemna Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care s-a aprobat în mod ilegal "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997"

- participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că la data de 31 octombrie 2007, în calitate de secretar al Consiliului Local al Municipiului Paşcani, în şedinţa Consiliul Local, cu intenţie, a indus în eroare pe inculpatul W. (ordonator principal de credite şi funcţionar însărcinat cu urmărirea veniturilor unităţii administrativ teritoriale pe care o reprezenta), informându-l că a notificat Serviciul finanţe publice locale şi Serviciul financiar, buget, contabilitate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea de Consiliu Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, deşi nu a făcut acest lucru, determinându-l astfel pe W. să nu dispună măsuri de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al municipiului Paşcani trebuia să le realizeze în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 încheiat cu SC EE. SA. Urmare faptului că inculpatul A. nu a notificat Serviciul finanţe publice locale cu privire la această situaţie, nu au fost dispuse măsuri de repunere pe rol şi de urmărire a debitului, iar la data de 8 septembrie 2011 s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pe care îl avea Consiliul Local al Municipiului Paşcani faţă de debitorul SC EE. SA, astfel încât, pe de o parte, bugetul local al Primăriei Municipiului Paşcani a fost păgubit cu suma de 2.045.950 RON, din care 15.000 reprezentând debit curent şi 2.030.950 RON reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform contractului menţionat, iar, pe de altă parte, SC EE. SA a obţinut un folos corelativ patrimonial necuvenit;

- instigare la fals intelectual, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că în perioada aprilie - mai 2012, cu intenţie, a determinat pe inculpata VV., inspector în cadrul Primăriei municipiului Paşcani - Biroul administraţie publică - Compartiment registratură, să falsifice condica de evidenţă a corespondenţei Serviciului finanţe publice locale Paşcani pentru a crea aparenţa comunicării către acest serviciu a Adresei nr. x din 31 octombrie 2007, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

32. SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, prin intermediul numiţilor R. (director comercial), H. (director economic), S. (director general), WW. (administrator) şi E., care au acţionat în numele şi în interesul societăţii, au solicitat Primăriei Municipiului Paşcani exonerarea de la plata unor obligaţii contractuale, după cum urmează:

- la data de 26 februarie 2007, prin adresa nr. x (semnată de numiţii R. şi H.) s-a solicitat Primăriei Paşcani "exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002, 2003 şi 2005"

- la data de 15 martie 2007, prin adresa nr. x (semnată de WW. şi inculpata E.) s-a solicitat Primăriei Paşcani "exonerarea de la plată chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 RON reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani"

- la data de 11 septembrie 2007, prin adresa nr. x (semnată de S. şi inculpata E.) s-a solicitat Primăriei Paşcani "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ...", documente ce au constituit justificarea pentru întocmirea referatelor nr. 12.766 din 14 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de U. şi V. şi aprobat de primarul W.), nr. 25.141 din 18 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de F. şi L. şi aprobat de primarul W.), nr. 513 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de M., CC., P., K., N. şi BB.), nr. 515 din 19 septembrie 2007 (întocmit şi semnat de K., G., DD., C. şi Z.), ce au stat la baza emiterii Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată nelegal "scutirea la plată a sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997".

În actul de sesizare a instanţei s-a mai reţinut, pentru toţi inculpaţii trimişi în judecată, cu excepţia inculpaţilor B. şi FF., că ulterior exercitării controlului de legalitate de către Prefectul Judeţului Iaşi, în cunoştinţă de cauză, responsabilii Consiliului Local Paşcani nu au repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi îl avea faţă de bugetul local, astfel încât, la data de 8 septembrie 2011 (data împlinirii termenului de prescriere a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului) societatea amintită a obţinut un folos necuvenit în cuantum total de 2.045.950 RON (echivalentul sumei de 481.887,56 euro la un curs de 4,2457 RON/euro valabil la data de 08 septembrie 2011), care constituie în acelaşi timp şi paguba adusă bugetului local Paşcani.

În fapt, în actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

Prin Decretul nr. 403 din 26 decembrie 1985 a fost aprobată execuţia investiţiei "Acumulare Paşcani" pe râul Siret, iar prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1989 s-a aprobat scoaterea definitivă din producţia agricolă a terenurilor în suprafaţă de 1.760.700 mp, necesare execuţiei acestei investiţii, terenurile expropriate fiind date în administrarea directă a Consiliului Naţional al Apelor (succesoarea acesteia, ulterior anului 1990, fiind Regia Autonomă "Apele Române").

La data de 7 aprilie 1997 Consiliul Local al Municipiului Paşcani a solicitat R.A. "Apele Române" - Filiala Bacău acordarea dreptului de utilizare a terenului din cuveta Acumularea Paşcani, iar prin Adresa nr. x din 8 aprilie 1997, reprezentanţii legali ai acestei regii autonome au comunicat acordul solicitat pentru terenurile neafectate de lucrări, fără indicarea unui termen anume, dar cu precizarea că aceste terenuri vor fi ocupate de constructor, fără anunţarea prealabilă a Consiliului Local Paşcani şi fără nicio despăgubire.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 29 din 30 aprilie 1997, având în vedere Adresa nr. x din 8 aprilie 1997, în scopul completării bugetului local cu alte surse de venituri, au fost aprobate următoarele: preluarea folosinţei terenului din cuveta "Acumulare Paşcani" aferentă zonei administrative a Municipiului Paşcani; întocmirea studiului de fezabilitate pentru stabilirea preţului minim de începere a licitaţiei publice; închirierea terenului pentru exploataţie agricolă prin licitaţie publică şi durata de închiriere a terenului stabilită la 5 ani.

Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 29 din 30 aprilie 1997, la data de 29 septembrie 1997 comisia de licitaţie aferentă procedurii de concesionare a suprafeţei de 60 ha teren situat în cuveta "Acumulare Paşcani" a atribuit contractul de închiriere SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, astfel că la data de 6 octombrie 1997 între Consiliul Local al Municipiului Paşcani (reprezentat de W. - primar şi A. - secretar) şi SC EE. SA Paşcani a fost încheiat Contractul de închiriere nr. 24, al cărui obiect este preluarea în chirie a suprafeţei de 60 ha teren arabil, situat în cuva baraj Siret. Durata contractului este de 5 ani; preţul de închiriere se va calcula anual având ca bază cantitatea de 500 kg grâu la hectar înmulţită cu preţul pieţei libere la 1 kg de grâu la momentul plăţii; plata se va face până la data de 1 septembrie a anului în curs; întârzierile la plată a sumei necesare se vor penaliza cu penalităţi zilnice de 5 % din suma datorată, după data de 1 septembrie a anului în curs.

La data de 18 octombrie 2002, prin actul adiţional nr. x a fost prelungită cu încă cinci ani, începând cu luna octombrie 2002, durata contractului de Închiriere nr. x din 6 octombrie 1997, la semnarea actului adiţional Consiliul Local al Municipiului Paşcani fiind reprezentat de W. - primar şi de A. - secretar.

Pe parcursul executării contractului de închiriere nr. x/06 octombrie 1997 şi a actului adiţional la acesta, respectiv la nivelul lunii septembrie 2007 SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi înregistra către Consiliul Local al Municipiului Paşcani debite în valoare de 15.000 RON şi penalităţi contractuale în valoare de 947.950 RON.

Având în vedere debitele înregistrate de-a lungul timpului, aferente derulării contractului de închiriere nr. x/06 octombrie 1997 şi actului adiţional la acesta, în cursul anului 2007 reprezentanţii legali ai SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi au solicitat în mai multe rânduri Primăriei Municipiului Paşcani exonerarea de la plată a redevenţei şi a întârzierilor aferente, motivând înregistrarea unor calamităţi naturale în anii 2000, 2002, 2003, 2005 şi 2007, după cum urmează:

- prin adresa din 26 februarie 2007 societatea, reprezentată de inculpaţii R. (director comercial) şi H. (director economic), a solicitat "exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente", motivând faptul că "în cursul anilor 2000, 2002 şi 2003 unitatea a fost lovită de secetă caz în care tarlaua de 60 ha . . . . . . . . . . . . a fost distrusă în procent de 90 - 100%" "în anul 2005 unitatea a fost inundată" "în anul 2005 societatea a donat o anumită cantitate de pâine către Cantina de Ajutor Social"

- prin Adresa din 15 martie 2007 (înregistrată la Primăria Municipiului Paşcani sub numărul 3.925 din 15 martie 2007) societatea, reprezentată de WW. (administrator, care a semnat adresa "pentru" directorul general) şi E. (care a semnat adresa "pentru" directorul economic) a solicitat "exonerarea de la plată chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 Ron reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani"

- prin Adresa din 18 aprilie 2007 societatea, reprezentată de numiţii R. (director comercial) şi H. (director economic), a solicitat "modificarea art. 4 din Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 în sensul respectării ofertei noastre prezentate la licitaţia publică din 29 septembrie 1997, respectiv suma de 2.550 RON şi a art. 6 în sensul corelării procentului de majorări cu legislaţia în vigoare"

- prin Adresa din 11 septembrie 2007,înregistrată la Primăria Municipiului Paşcani sub numărul 12.651 din 12 septembrie 2007, societatea, reprezentată de S. (director general) şi E. (care a semnat adresa "pentru" directorul economic) a solicitat "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ..."

Urmare acestor solicitări, la data de 14 septembrie 2007, U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani) şi V. (inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei municipiului Paşcani), cu încălcarea atribuţiilor de serviciu (nu aveau atributul de a solicita Consiliului local scutirea la plată a debitelor unei persoane fizice sau juridice, având ca izvor un contract civil) au întocmit şi semnat Referatul nr. 12.766 prin care au propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare". În cuprinsul acestui referat cei doi semnatari au invocat Adresa nr. x din 26 februarie 2007 emisă de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi (semnată de R. şi H.), iar propunerea de scutire de la plată viza doar anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, documentul fiind prezentat Primarului Municipiului Paşcani - W. - care l-a aprobat, după care a fost înaintat Serviciului finanţe publice locale din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, spre a fi analizat.

La data de 18 septembrie 2007, şeful Serviciului finanţe publice locale Paşcani - F. - şi L. - consilier în cadrul aceluiaşi serviciu - au întocmit şi semnat Referatul nr. 25.141 privind acordarea de facilităţi fiscale SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi prin care au propus, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale, precum şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract.

S-a reţinut că, deşi în cuprinsul Referatului nr. x din 18 septembrie 2007 semnatarii acestui document au invocat Referatul nr. 12.776 din 14 septembrie 2007, care conţinea propuneri de scutire la plată pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, la finalul documentului, inculpaţii F. şi L. au propus scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, inclusiv a tuturor majorărilor de întârziere. Prin acelaşi referat (ce a fost aprobat de către W.), F. şi L., prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au solicitat Consiliului Local Paşcani "să analizeze şi să dispună".

În baza documentaţiei mai sus menţionate (Adresa nr. x din 26 februarie 2007 semnată de inculpatele R. şi H., Referatul comun nr. 12.766 din 14 septembrie 2007 semnat de inculpaţii U. şi V., Referatul nr. 25.141 din 18 septembrie 2007 semnat de inculpaţii F. şi L., ambele referate aprobate de inculpatul W. şi adresele nr. x din 15 martie 2007 semnate de WW. şi inculpata E., Adresa nr. x din 11 septembrie 2007 semnată de inculpaţii S. şi E.), la data de 18 septembrie 2007, inculpatul A., în calitate de secretar al Consiliului Local al municipiului Paşcani a întocmit şi avizat pentru legalitate proiectul de hotărâre ce viza scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA, înscrisul făcând parte din documentaţia pusă la dispoziţia membrilor Comisiei economică, buget, finanţe şi Comisiei juridice, dar şi consilierilor locali pentru şedinţa de plen din data de 19 septembrie 2007.

S-a reţinut că Adresele nr. x din 15 martie 2007 (semnată de WW. şi inculpata E.) şi nr. 520 din 11 septembrie 2007 (semnată de inculpaţii S. şi E.) nu au fost invocate de inculpaţii U. şi V. la întocmirea Referatului comun nr. 12.766 din 14 septembrie 2007, ci au fost menţionate direct în proiectul de hotărâre întocmit şi semnat de inculpatul A.

La data de 19 septembrie 2007 Comisia economică, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani s-a întrunit în şedinţa la care au participat M. (preşedinte), CC. (secretar) şi P., K., N. şi BB. (membri), ocazie cu care au întocmit şi semnat Referatul nr. 513 prin care au avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani. În aceeaşi zi, membrii comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, constituită din K. (preşedinte), G., secretar), DD., C. şi Z. (membri) au întocmit şi semnat Referatul nr. 515 prin care au constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată".

Tot la data de 19 septembrie 2007 Consiliul Local al Municipiului Paşcani s-a întrunit în şedinţă extraordinară, la lucrări participând: primarul Municipiului Paşcani - W.; viceprimarul Municipiului Paşcani - Q. (la momentul respectiv era asociat al SC EE. SA Paşcani); secretarul municipiului Paşcani - A. şi cei 19 consilieri: C., D., I., J., K., XX., M., G., O., P., T., X., Y., N., AA., Z., BB., CC. şi DD.

Pe parcursul şedinţei, inculpatul A. a precizat că respectivul proiect de hotărâre a fost iniţiat, având la bază prevederile art. 125 alin. (2) din Codul de procedură fiscală care face referire la "înlesniri la plata obligaţiilor fiscale", indicându-i preşedintelui de şedinţă Z. să dea citire acestui articol care prevedea că, "la cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată . . . . . . . . . .(e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii. În timpul discuţiilor, pe fondul solicitărilor de date suplimentare legate de valoarea debitului şi a suprafeţei de teren ce făcea obiectul Contractului nr. x/1997, inculpatul Q. (viceprimar, care, în final, în calitate de asociat şi acţionar majoritar la SC EE. SA Paşcani a beneficiat de scutirea la plată) a intervenit şi a susţinut cauza societăţii, invocând faptul că a făcut investiţii în culturile ce au fost calamitate, fapt pentru care societatea se află în imposibilitatea de a achita redevenţa contractată ("Deci am făcut cheltuială şi nu am recuperat nimic de acolo, domnu . . . . . . . . . .şi eu vă spun că intrau oamenii acolo şi acum erau probleme cu hidroelectrica dacă ... că sunt o mie şi ceva de hectare acolo şi nimeni nu se ocupă de ele. care-i lucrat, care nu-i lucrat, dar astea 60 hectare, pentru că tot politic s-o intervenit şi ... deci, eu am achitat contravaloarea când eu am făcut ceva pe terenul acela. Când am făcut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .de unde să dau? Am cheltuit fără să-mi scot nimic de acolo"). Mai mult decât atât, în timpul aceleiaşi şedinţe, inculpatul A. a ascuns asistenţei valoarea debitului pe care îl avea SC EE. SA Paşcani la bugetul local, invocând faptul că au fost efectuate verificări şi la bursa din Londra pentru a stabili preţul unui kilogram de grâu, în funcţie de care să se calculeze valoarea debitului curent, însă acest demers a rămas fără rezultat. În realitate, la data de 18 septembrie 2007, Serviciul finanţe publice locale din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani a calculat valoarea acestui debit prin raportare la preţul mediu ofertat de producătorii din zona Municipiului Paşcani (oferta luată în calcul fiind chiar cea a debitorului - SC EE." SA).

Cu toate că proiectul de hotărâre şi documentaţia menţionată mai sus făcea referire la scutirea de plată a chiriei şi a tuturor majorărilor de întârziere calculate conform Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi a actului adiţional nr. x şi, prin urmare, în speţă nu putea fi adoptată o hotărâre de consiliu local pentru scutirea de plată a unor debite rezultate din contracte civile, (art. 125 alin. (2) din Codul de procedură fiscală invocat chiar în timpul şedinţei făcând trimitere la impozite şi taxe), la finalul şedinţei consilierii locali C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD. au votat în sensul adoptării respectivului proiect de hotărâre, fiind emisă Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al Municipiului Paşcani prin care a fost aprobată "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997".

Deşi numitele P. şi CC. au semnat (alături de M., K., N. şi BB.) referatul nr. 513 din 19 septembrie 2007 al Comisiei economice, buget, finanţe, prin care era avizată scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, acestea s-au abţinut în plen de la vot, aceeaşi poziţie fiind adoptată şi de numitul XX., iar numitul Y., în timpul şedinţei, a votat pentru acordarea scutirii aferente anului 2007 şi împotriva acordării scutirii de plată pentru anii 2002, 2003 şi 2005.

De asemenea, în actul de sesizare s-a menţionat că în cuprinsul acestei hotărâri au fost invocate Referatele nr. 12.766 din 14 septembrie 2007 şi nr. 25.141 din 18 septembrie 2007, dar şi Adresele nr. x din 15 martie 2007 (Adresa înregistrată sub nr. x din 16 martie 2007 la SC EE. SA Paşcani, semnată de WW. şi E.) şi nr. 12.651/12 septembrie 2007 (Adresa înregistrată sub nr. x din 11 septembrie 2007 la SC EE. SA Paşcani, semnată de S. şi E.). Nu în ultimul rând, Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al Municipiului Paşcani a fost semnată de către Z. (preşedinte de şedinţă) şi A. (secretar), acesta din urmă având obligaţia de serviciu de a nu contrasemna o hotărâre dacă era nelegală.

Cercetările efectuate în cauză au relevat faptul că inculpatul A. a urmărit continuu şi în mod consecvent să apere interesele patrimoniale ale debitorului SC "EE." SA şi, implicit, ale inculpatului Q., în dauna bugetului local al Municipiului Paşcani, contrasemnarea unei astfel de hotărâri înscriindu-se în tot acest demers nelegal.

După emiterea Hotărârii Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, cu Adresa nr. x din data de 20 septembrie 2007,secretarul Primăriei Municipiului Paşcani - A. - a înaintat acest document primarului Municipiului Paşcani, Serviciului buget, financiar, contabilitate, Serviciului finanţe publice locale, SC EE. SA Paşcani, pentru punerea în aplicare, în sensul radierii sumelor de plată datorate bugetului local de către această societate comercială astfel că la data de 25 septembrie 2007 Serviciul finanţe publice locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor în sumă totală de 962.950 RON [(contravaloarea sumei de 284.299,25 euro, la cursul oficial al Băncii Naţionale a României din data de 25 septembrie 2007 (sursa: www.cursbnr. ro)],15.000 RON reprezentând debit curent şi 947.950 RON reprezentând penalităţi contractuale).

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001, prin adresa nr. x din 21 septembrie 2007 Consiliul Local al municipiului Paşcani (sub semnătura secretarului A.) a înaintat Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi Hotărârea Consiliului Local Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 în vederea exercitării/efectuării controlului de legalitate, această adresă fiind înregistrată la Instituţia Prefectului judeţului Iaşi sub numărul 23.359 din 1 octombrie 2007.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului şi a Legii nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, la data de 29 octombrie 2007 Instituţia Prefectului judeţului Iaşi a formulat o acţiune în contencios administrativ prin care a solicitat Tribunalului Iaşi anularea ca nelegală a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, despre formularea acestei acţiuni fiind informat Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi Primarul Municipiului Paşcani (adresa nr. x din 29 octombrie 2007). În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, până la soluţionarea cauzei, actul administrativ atacat de prefect a fost suspendat de drept. Această comunicare făcută de Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a fost primită la Primăria Municipiului Paşcani la data de 31 octombrie 2007 şi a fost înregistrată sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007.

În aceeaşi zi, secretarul Municipiului Paşcani - A. - a solicitat inculpatei B., funcţionar ce se subordona acestuia şi care era însărcinat cu primirea şi înregistrarea corespondenţei la nivelul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, să întocmească adrese către Serviciul buget, financiar, contabilitate (condus la momentul respectiv de către inculpata TT.) şi către Serviciul finanţe publice locale Paşcani (condus la momentul respectiv de către inculpatul F.) prin care să informeze cu privire la suspendarea de drept a Hotărârii Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, ceea ce impunea repunerea pe rol debitul în cuantum de 962.950 RON pe care îl avea SC EE. SA Paşcani faţă de bugetul local al Municipiului Paşcani. După semnarea celor două adrese de către inculpatul A. (care aveau înscrise numărul de înregistrare al înştiinţării primite de la Instituţia Prefectului judeţului Iaşi - nr. 15.227 din 31 octombrie 2007), inculpata B. s-a prezentat la registratura Primăriei Municipiului Paşcani unde a solicitat inculpatei VV. să aplice ştampila unităţii, motivând că cele două adrese cu acelaşi număr vor fi înaintate către cele două servicii destinatare pe condica sa.

Din aceste considerente, inculpata VV. a efectuat în registrul de evidenţă a corespondenţei adresată Consiliului Local Paşcani menţiunea conform căreia adresele nr. x din 31 octombrie 2007 au fost direcţionate către Serviciul Financiar, Buget, Contabilitate şi Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani. După ce a preluat cele două adrese, inculpata B. le-a remis inculpatului A., acesta motivând că se va ocupa personal de trimiterea lor către destinatari. Prin urmare, aceste adrese nu au fost lăsate la registratură pentru a fi înaintate de către inculpata VV., pe bază de condică, la cele două servicii financiare de specialitate, şi, în consecinţă, inculpata VV. nu a făcut la momentul respectiv nicio menţiune privind predarea acestei corespondenţe.

Cele două adrese nu au fost înaintate niciodată celor două servicii financiare anterior menţionate, necomunicarea adresei nr. x din 31 octombrie 2007 către Serviciul finanţe publice locale Paşcani având ca şi consecinţă directă nerepunerea pe rol a debitului în valoare de 962.950 RON pe care îl înregistra SC EE. SA Paşcani la data de 25 septembrie 2007, acest fapt petrecându-se la data de 7 iunie 2012, când era prescris dreptul la acţiune pentru recuperarea debitului.

Ulterior emiterii Hotărârii de Consiliu Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, la data de 16 octombrie 2007 SC YY. SA Paşcani a solicitat Consiliului Local al Municipiului Paşcani "scutirea pentru anul 2007 de la plata taxelor de concesiune pe terenuri, impozite pe clădiri, precum şi anularea majorărilor şi penalizărilor ce însoţesc aceste taxe şi impozite", sens în care a fost urmată aceeaşi procedură descrisă ca în cazul SC EE. SA şi anume:

- Adresa de solicitare nr. x din 16 octombrie 2007 (semnată de ZZ. - director general şi AAA. - director economic) a fost rezoluţionată de inculpatul W. şi repartizată spre soluţionare inculpatului A. ("Dl . . . . . . . . . .în discuţia şi aprobarea Consiliului local"). La rândul său, inculpatul A. a rezoluţionat adresa către inculpatul F., pe care l-a desemnat să pregătească documentaţia "în condiţiile Codul fiscal, Codului de procedură fiscală şi Legea nr. 215/2001, republicată"

- la data de 24 octombrie 2007, inculpaţii L. şi F. au întocmit Referatul nr. 28.436/2007 prin care au solicitat Consiliului Local al Municipiului Paşcani scutirea la plată a redevenţei pentru anul 2007 aferentă Contractului de concesiune nr. x din 20 august 1997, în proporţie de 75%, respectiv suma de 11.466 RON şi a majorărilor de 386,26 RON (în cuprinsul acestui referat se face trimitere, în mod concret, la valoarea debitului datorat de societate către bugetul local);

- în baza acestui referat, la data de 25 octombrie 2007 inculpatul A. a întocmit şi vizat pentru legalitate proiectul de hotărâre privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor şi taxelor la bugetul local pentru SC YY. SA;

- la data de 29 octombrie 2007, Comisia juridică din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani (formată din K. - preşedinte, G., DD., C. şi Z. - membri) a avizat favorabil proiectul de hotărâre privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor şi taxelor la bugetul local pentru SC YY. SA (Referatul nr. 587 din 29 octombrie 2007);

- la data de 30 octombrie 2007, Comisia economică, buget, finanţe din Consiliul Local al Municipiului Paşcani (formată din M. - preşedinte, CC. - secretar, P., K., N. şi BB. - membri) a avizat favorabil proiectul de hotărâre privind acordarea de înlesniri la plata impozitelor şi taxelor la bugetul local pentru SC "YY." SA (Referatul nr. 616 din 30 octombrie 2007);

- la data de 31 octombrie 2007, în şedinţa Consiliului Local al Municipiului Paşcani, plenul a aprobat în unanimitate de voturi proiectul de hotărâre (în acest sens au votat C., D., I., J., K., XX., M., G., P., T., X., N., AA., Z., BB., CC. şi DD., inculpaţii O. şi Y. lipsind de la şedinţă). La lucrările şedinţei din data de 31 octombrie 2007 a participat şi un reprezentant al Oficiului Prefectural care a procedat la informarea tuturor celor prezenţi cu privire la faptul că Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a constatat existenţa unor acte nelegale în ce priveşte adoptarea Hotărârii de Consiliu Local nr. 145/2007 privind scutirea de la plată, acordată SC EE. SA. Înscriindu-se în aceeaşi notă, de a acţiona în interesul celor doi debitori, inculpatul A. a solicitat reprezentantului Oficiului Prefectural să nu influenţeze decizia ce urma a fi luată de către consilierii locali, invocând faptul că, urmare demersului făcut de Instituţia Prefectului judeţului Iaşi la instanţa de contencios administrativ, a procedat la anunţarea compartimentelor din subordine: Serviciul buget, financiar, contabilitate, respectiv Serviciul finanţe publice locale Paşcani, în legătură cu suspendarea de drept a efectelor hotărârii consiliului local împotriva căreia se acţionase în instanţă, până la soluţionarea cauzei.

În realitate, inculpatul A. nu a procedat la remiterea Adreselor nr. x din 31 octombrie 2007 (aşa cum se angajase faţă de subordonata sa B.), stare de inacţiune care a condus la punerea în imposibilitate a reprezentanţilor Primăriei Municipiului Paşcani de a urmări creanţa datorată de SC EE. SA Paşcani, împrejurare din care rezultă că, fiind indus în eroare de inculpatul A., inculpatul W. a avut reprezentarea faptului că debitul şters la data de 25 septembrie 2007 din rolul SC EE. SA Paşcani a fost reactivat, astfel că, în plan subiectiv, acesta nu poate fi acuzat că, în calitate de ordonator principal de credite, nu a urmărit debitul în cauză;

- în baza votului dat în plenul şedinţei de consiliu local, în ziua de 31 octombrie 2007 a fost adoptată Hotărârea nr. 162/2007 prin care a fost aprobată scutirea de la plată în proporţie de 75% a redevenţei datorate pentru anul 2007 de SC YY. SA, conform Contractului de concesiune nr. x din 20 august 2007, adică suma de 11.466 RON, respectiv scutirea la plata majorărilor de întârziere aferente redevenţei datorate pentru anul 2007 conform Contractului de concesiune nr. x din 20 august 2007, în proporţie de 75 %, adică suma de 386,26 RON;

- această hotărâre a fost comunicată la data de 7 octombrie 2007, cu Adresa nr. x din 6 octombrie 2007, inclusiv la Instituţia Prefectului judeţului Iaşi şi la Serviciul finanţe publice locale (predarea adresei şi a hotărârii fiind făcută pe bază de condică semnată de inculpatul F. -;

- ulterior efectuării controlului de legalitate, la data de 13 decembrie 2007 Instituţia Prefectului judeţului Iaşi a notificat Consiliul Local al Municipiului Paşcani şi Primăria municipiului Paşcani cu privire la faptul că a fost promovată acţiune la instanţa de contencios administrativ în legătură cu anularea Hotărârea de Consiliu Local nr. 162/2007 şi, prin urmare, efectele acestui act normativ sunt suspendate de drept;

- la data de 14 decembrie 2007, cu adresa nr. x, inculpatul A. a notificat Serviciul finanţe publice locale Paşcani cu privire la suspendarea de drept a efectelor Hotărârii de Consiliu Local nr. 162/2007, adresa fiind primită de inculpatul F., care a confirmat primirea acesteia prin aplicarea semnăturii sale olografe şi a menţiunii "Am primit, 19 decembrie 2007", menţiuni făcute chiar pe adresa nr. x din 14 decembrie 2007.

Spre deosebire de SC EE." SA Paşcani, în acest caz, în care există corespondenţă certă între Consiliul Local Paşcani, reprezentat de inculpatul A. şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani, reprezentanţii acestui din urmă serviciu au procedat la repunerea pe rol a debitului SC YY. SA Paşcani.

S-a reţinut că inculpatul W. a continuat să adopte o poziţie de protejare a intereselor acestei persoane juridice, sens în care la data de 15 octombrie 2007, în numele Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi alături de Secretarul Municipiului Paşcani - A. - a formulat o întâmpinare urmare a acţiunii formulate de Prefectul judeţului Iaşi, invocând "lipsa interesului legitim în promovarea şi exercitarea dreptului la acţiune ori ca total nefondată", fiind greu de înţeles o astfel de abordare în condiţiile în care, în calitate de ordonator principal de credite, poziţia sa ar fi trebuit să fie una care să conducă la creşterea încasărilor la bugetul local în vederea satisfacerii cerinţelor comunităţii pe care o reprezenta.

Prin Sentinţa civilă nr. 262/ca din 22 februarie 2008, Tribunalul Iaşi a admis cererea Prefectului judeţului Iaşi şi a anulat Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al Municipiului Paşcani, însă la data de 13 mai 2008 reprezentanţii acestuia (inculpaţii W. şi A.) au formulat recurs invocând nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei.

După data de 15 iunie 2008 (data organizării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor locale) funcţia de Primar al Municipiului Paşcani a fost preluată de numitul BBB.

Ulterior, prin Decizia civilă nr. 387/ca din 8 septembrie 2008, Curtea de Apel Iaşi a respins recursurile formulate de Consiliul Local al Municipiului Paşcani şi SC EE. SA Paşcani, menţinând soluţia instanţei de fond, data de 8 septembrie 2008 având o importanţă deosebită pentru cauză sub aspectul calculării termenului general de 3 ani de prescripţie a dreptului la acţiune a creditorului în realizarea creanţei sale. De asemenea, acest termen are relevanţă şi sub aspectul calculului sumelor datorate bugetului local de către SC EE. SA Paşcani. La data de 8 septembrie 2008, prin Nota de constatare din 3 februarie 2015 s-a stabilit suma totală de 2.045.950 RON (din care suma de 15.000 - chiria restantă, iar suma de 2.030.950 RON - penalităţi de întârziere) care reprezintă, pe de o parte, paguba suferită de Consiliul Local al Municipiului Paşcani şi pe de altă parte, folosul patrimonial necuvenit obţinut de SC EE. SA Paşcani.

La data de 9 aprilie 2009, consilierul juridic al Primăriei Municipiului Paşcani - CCC. - a înaintat Consiliului Local al Municipiului Paşcani, Referatul nr. 6383 din 9 aprilie 2009 prin care îl informa pe inculpatul A., în calitate de secretar al Consiliului Local al municipiului Paşcani, cu privire la faptul că "prin sentinţa civilă nr. 262/ca/2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul x/2007, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului Consiliului Local al Municipiului Paşcani (aşa cum rezultă din informaţiile de pe site-ul Curţii de Apel Iaşi anexate în copie xerox la d.u.p) - s-a admis acţiunea formulată de Prefectul judeţului Iaşi şi a fost anulată Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al municipiului Paşcani, situaţie în care se impune Consiliului Local Paşcani luarea imediată a măsurilor în consecinţă de executare silită prin comunicarea sentinţei respective şi sesizarea Serviciului impozite şi taxe (fostul Serviciu finanţe publice locale) care are în evidenţă debitorii şi contractele respective".

Referatul conţinea o informare asemănătoare cu cea vizând Hotărârea de Consiliu Local nr. 162 din 31 octombrie 2007, emisă în favoarea SC YY. SA Paşcani. Acest referat a fost întocmit în două exemplare şi înregistrat ulterior în evidenţele Consiliului Local al Municipiului Paşcani sub numărul 344 din 9 aprilie 2009, de către inculpata B., copia referatului fiind pusă la dispoziţia numitului CCC., iar originalul fiind remis inculpatului A.. Ulterior acestei sesizări, fiind perseverent intenţiei sale iniţiale de a sprijini SC EE. SA şi, în subsidiar, pe inculpatul Q., să obţină foloase patrimoniale necuvenite, în dauna bugetului local al Municipiului Paşcani, inculpatul A. nu a supus plenului Consiliului Local referatul întocmit de CCC., fapt ce ar fi condus la aducerea la cunoştinţa consilierilor locali situaţia debitului societăţii în cauză şi urmărirea acestuia de către creditor.

Astfel, după data de 8 septembrie 2008 (data pronunţării deciziei civile nr. 387/CA din 8 septembrie 2008 de către Curtea de Apel Iaşi cu privire la anularea H.C.L. nr. 145 din 19 septembrie 2007), inculpaţii A. şi W., ar fi trebuit să solicite de la Serviciul finanţe publice locale cuantumul debitului datorat şi documentele pentru a putea fi declanşată procedura de executare silită. Urmare faptului că nu au fost dispuse aceste măsuri în termenul general de prescripţie de 3 ani, Consiliul Local al municipiului Paşcani a pierdut posibilitatea legală de a mai obliga debitorul la plata sumelor datorate (în cuantum de 2.045.950 RON, calculat la data intervenirii acestui termen de prescripţie, pe baza debitului iniţial din momentul radierii: 962.950 RON la data de 25 septembrie 2007 la care au fost adăugate penalităţi de 5% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la debitul principal de 15.000 RON aferent anului 2007).

În perioada aprilie - mai 2012, aflând de existenţa Hotărârii de Consiliu local prin care s-a dispus scutirea la plată pentru debite datorate de SC EE. SA, martorul-denunţător BBB. a cerut Serviciului finanţe publice locale Paşcani să i se comunice valoarea creanţei la bugetul local pe care o avea SC EE. SA Paşcani, solicitând totodată demararea procedurii legale de recuperare a acestui debit. Urmare acestui demers, la data de 7 iunie 2012, Serviciul finanţe publice locale Paşcani a emis Decizia de impunere nr. x/2012 prin care a calculat şi stabilit că societatea în cauză datora bugetului local (în baza Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la acesta) suma de 15.000 RON reprezentând debit aferent anului 2007 şi majorări de întârziere în cuantum de 2.253.700 RON (total 2.268.700 RON).

Aflând despre aceste demersuri făcute de martorul-denunţător BBB., inculpatul A. a discutat cu inculpata B. şi i-a cerut să-i facă dovada remiterii celor două adrese înregistrate sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007 către Serviciul buget, financiar, contabilitate şi respectiv către Serviciul finanţe publice locale. În acest sens, inculpatul A. a verificat registrul de intrare-ieşire a corespondenţei existent la Primăria Municipiului Paşcani şi a constatat că în dreptul numărului de înregistrare 15.227 din 31 octombrie 2007 existau menţiuni referitoare la înaintarea corespondenţei către cele două servicii financiare de specialitate (menţiuni executate de inculpata VV.).

Totodată, inculpatul A. a solicitat inculpatei VV. condicile de predare a corespondenţei către Serviciul buget, financiar, contabilitate şi către Serviciul finanţe publice locale, ocazie cu care a constatat constatându-se că nu existau menţiuni cu privire la înaintarea adreselor respective (este evident faptul că A. cunoştea că nu puteau exista consemnări în respectivele condici, atâta timp cât adresele, după semnarea lor şi aplicarea ştampilei Consiliului Local, au rămas asupra sa, după ce i-au fost remise de către inculpata B.).

Sesizând starea de pericol, inculpatul A. i-a solicitat inculpatei B. să o convoace la sediul Consiliului Local al Municipiului Paşcani pe inculpata TT., care s-a prezentat la biroul inculpatei B. Cu această ocazie, în urma discuţiei anterioare dintre inculpaţii A. şi B., aceasta din urmă i-a indus inculpatei TT. ideea că trebuie să efectueze menţiunea olografă pe adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul financiar, buget, contabilitate în jurul datei de emitere, invocând că adresa respectivă nu era semnată.

Ulterior acestei discuţii, inculpata TT. a intrat în biroul alăturat, al inculpatului A., unde a aplicat pe adresa nr. x din 31 octombrie 2007 menţiunea olografă conform căreia a primit această adresă la data de 5 octombrie 2007, executând totodată semnătura sa indescifrabilă, deşi, în realitate, acest fapt s-a petrecut în perioada aprilie-mai 2012. Totodată, la plecarea din sediul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, inculpata B. i-a cerut inculpatei TT. să semneze şi în condica de predare a corespondenţei către Serviciul buget, financiar, contabilitate, propunere declinată de către TT., având în vedere că tocmai atestase în fals primirea adresei respective, prin efectuarea de menţiuni olografe pe aceasta.

Având rezolvată, în aparenţă, această problemă, în aceeaşi zi inculpatul A. a discutat şi cu inculpata VV. căreia i-a cerut să se pună de acord cu inculpata B. sub aspectul adăugării unei menţiuni în fals în condica de predare a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale. Întrucât nu avea detalii legate de menţiunea falsă pe care urma să o facă, după discuţia purtată de inculpatul A. cu inculpata VV., în biroul celui dintâi, inculpata B. i-a remis inculpatei VV. un bilet ce conţinea menţiuni olografe făcute de B. cu privire la numărul adresei ce trebuia menţionată în fals în condica respectivă ("15.227").

Totodată, la cererea inculpatei VV., care a dorit relaţii suplimentare pentru a face o astfel de menţiune, inculpata B. i-a precizat celei dintâi că expeditorul adresei nr. x era "Cabinet Secretar" (cu referire la secretarul Municipiului Paşcani - A.). Având aceste informaţii şi, la solicitarea inculpaţilor A. şi B., inculpata VV. s-a conformat şi a verificat împreună cu inculpata DDD. condica de la Serviciul finanţe publice locale pentru a identifica o poziţie liberă în care să facă menţiunea falsă asupra căreia conveniseră împreună cu inculpatul A. şi a crea aparenţa comunicării adresei respective. Astfel, cele două inculpate au identificat în condica respectivă, în subsolul uneia dintre file, aferente datei de 7 octombrie 2007, o zonă ce permitea efectuarea de menţiuni, data de 7 octombrie 2007 din condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani având corespondenţă în condica Serviciului financiar, buget, contabilitate, constând în aceea că, şi în această condică ar fi putut fi adăugate menţiuni false, cu referire la data comunicării Adresei nr. x din 31 octombrie 2007. Pusă în această situaţie, inculpata VV. a procedat la efectuarea unei menţiuni în condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani ("0711 - 15227 - Cabinet Secretar"), atestând în fals că la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată acestei instituţii Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 . Pentru a îngreuna identificarea unui falsului, inculpata VV. a barat partea inferioară a paginilor completate în perioada respectivă, folosind acelaşi instrument de scris, care însă era diferit de instrumentul scriptural folosit la celelalte menţiuni făcute în cursul zilei de 7 octombrie 2007. Ulterior efectuării acestor demersuri, pentru a crea aparenţa comunicării către cele două servicii financiare a adreselor înregistrate sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007, inculpatul A. a solicitat inculpatei VV. o copie a condicii de predare a documentelor către Serviciul finanţe publice locale, document ce a fost inclus într-o mapă şi prezentat într-o conferinţă de presă susţinută la data de 29 mai 2012, invocând faptul că şi-a îndeplinit atribuţiile privind notificarea acestei instituţii.

În cursul anului 2013, inculpatul A. i-a remis inculpatei B. un teanc cu documente pentru a fi arhivate, ocazie cu care aceasta a identificat printre ele şi adresele nr. x având ca destinatari Serviciul financiar, buget, contabilitate (care conţinea menţiunea olografă efectuată de inculpata TT. în perioada aprilie - mai 2012) şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani. Această din urmă adresă conţinea o simplă semnătură olografă, pe timpul cercetărilor stabilindu-se că aparţine inculpatului FF., care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului impozite şi taxe locale Paşcani (fostul Serviciu finanţe publice locale Paşcani).

Inculpatul FF. a negat că ar fi semnat o astfel de adresă (declaraţiile sale fiind însă contrazise de concluziile specialiştilor criminalişti). Întrucât nu există o menţiune specifică care să ateste primirea adresei respective, este evident că inculpatul A. (în posesia căruia a rămas adresa respectivă după redactarea acesteia de către inculpata B.) l-a determinat pe FF. să execute semnătura sa olografă pe această adresă, încercând astfel să întărească ideea că adresa în cauză a fost comunicată Serviciului finanţe publice locale Paşcani în perioada emiterii acesteia. Deşi în lipsa unor precizări suplimentare de genul "Am primit", semnătura aplicată nu poate fi calificată ca fiind executată în fals, existenţa acesteia pe adresa nr. x din 31 octombrie 2007 (făcută în scopul mai sus arătat) denotă preocuparea inculpatului A. pentru "ştergerea urmelor" infracţiunilor săvârşite, iar în ciuda scopului urmărit de acesta, demonstrează încă o dată falsul comis de inculpata VV. în legătură cu menţiunea scripturală "07.11 - 15227 - Cabinet Secretar" executată în condica de predare a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale Paşcani.

După alegerile locale din vara anului 2012, funcţia de primar al Municipiului Paşcani a fost preluată de inculpatul Q., care la scurt timp de la învestirea sa în funcţie de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a emis Dispoziţia nr. 1.321 din 4 iulie 2012 prin care a constituit comisia de cercetare administrativă din cadrul primăriei, unul dintre obiectivele stabilite fiind acela al "verificării modului de calcul a creanţelor la bugetul local stabilite în sarcina SC EE. SA Paşcani.

La data de 21 august 2012, comisia de cercetare administrativă a întocmit Referatul nr. 16.064 din 2012 în care a reţinut că "suma stipulată în Decizia de impunere nr. x din 7 iunie 2012, în sarcina SC EE. SA Paşcani, chiar dacă are ca destinaţie bugetul local al Municipiului Paşcani, nu are caracter fiscal, astfel că nu sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani. Termenul de prescripţie de 5 ani este caracteristic raporturilor fiscale, care sunt raporturi de autoritate şi vizează plata taxelor şi impozitelor locale şi în niciun caz plata unor obligaţii contractuale, ce ţin de dreptul privat, unde părţile sunt pe picior de egalitate. Pe cale de consecinţă... pretenţiile decurgând din plata chiriilor sunt prescriptibile în termenul general de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 2517 din C. civ.".

În baza acestui referat, a unor clarificări solicitate de Primăria Municipiului Paşcani de la Ministerul Finanţelor Publice, a contestaţiei formulate la data de 21 august 2012 de către reprezentanţii SC EE. SA Paşcani, precum şi a referatului privind soluţionarea acestei contestaţii, prin Dispoziţia nr. 1.685 din 7 septembrie 2012 (semnată de viceprimarul Municipiului Paşcani şi de inculpatul A.) a fost desfiinţată Decizia de impunere nr. x din 7 iunie 2012.

În condiţiile prezentate mai sus, având în vedere şi faptul că deja se declanşaseră cercetările în cauză (au fost solicitate documente de la Primăria Municipiului Paşcani şi de la Consiliul Local al Municipiului Paşcani), reprezentanţii Municipiului Paşcani şi ai Consiliului Local Paşcani au mimat intenţia de a obţine obligarea SC EE. SA Paşcani la plata sumei de 2.465.950 RON (calculată la zi), reprezentând debit principal şi accesorii în baza Contractului de închiriere nr. x/1997, sens în care la data de 26 februarie 2013 au sesizat Tribunalul Iaşi cu o acţiune în pretenţii, ce a făcut obiectul Dosarului civil nr. x/2013

Prin Sentinţa civilă nr. 1183/2013 CIV (menţinută prin Decizia civilă nr. 270 din 4 octombrie 2014 a Curţii de Apel Iaşi), Tribunalul Iaşi a respins cererea de chemare în judecată formulată, fiind admisă excepţia formulată de SC EE. SA Paşcani referitoare la prescrierea dreptului material la acţiune, calculat începând cu data de 8 septembrie 2008.

În cursul urmăririi penale a fost identificată adresa din 10 decembrie 2007 prin care SC EE. SA Paşcani solicita Consiliului Local al Municipiului Paşcani "rezilierea Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 şi încetarea Actului adiţional nr. x din 18 octombrie 2002", aceasta în condiţiile în care efectele contractului respectiv (cu actul adiţional aferent) încetaseră de drept la data de 6 octombrie 2007 (fiind încheiat pe o perioadă de cinci ani, începând cu luna octombrie 2002). Prin Adresa nr. x din 20 decembrie 2007 inculpaţii W. şi A., reprezentanţii Primăriei Municipiului Iaşi, au comunicat societăţii respective că "suntem de acord cu încetarea Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 în condiţiile achitării la zi a taxelor la bugetul local", în acest context, adresa de răspuns având valenţa unui act de urmărire a debitului. Este evident faptul că, în condiţiile încetării de drept a efectelor Contractului nr. x/1997, o astfel de adresă nu constituie decât un pretins alibi al celor doi semnatari, pregătit în caz de nevoie, fapt ce exprimă încă o dată modalitatea în care s-a făcut administraţie publică în cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi Primăriei Municipiului Paşcani în perioada în care s-a desfăşurat pretinsa activitate infracţională .

În timpul cercetărilor s-a solicitat efectuarea unui control la UAT Paşcani de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Iaşi pentru identificarea persoanelor responsabile de nepunerea în executare a Sentinţei civile nr. 262/ca din 22 februarie 2008 a Tribunalului Iaşi, precum şi stabilirea cuantumului actualizat al sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani.

La data de 25 octombrie 2013 reprezentanţii instituţiei de control menţionată mai sus au întocmit procesul-verbal de constatare nr. x din 25 octombrie 2013, reţinând următoarele:

- la data închirierii, suprafaţa de teren închiriată prin Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 nu aparţinea domeniului public sau privat al Municipiului Paşcani, suprafaţa de 60 ha făcând parte din domeniul public al statului, aflată în administrarea Ministerului Mediului - Consiliul Naţional al Apelor - "Apele Române" SA - Filiala Bacău, fiind afectată obiectivului de investiţii "Acumulare Paşcani - pe râul Siret" în urma exproprierii de la fostul C.A.P. Lunca şi predată constructorului - SC "EEE." SA (acest fapt nu are nicio relevanţă în speţa de faţă atâta timp cât în anul 1997 RA "Apele Române" - Filiala Bacău a cedat folosinţa terenului respectiv Consiliului Local al Municipiului Paşcani, pe o perioadă nedeterminată, până la începerea lucrărilor pentru amenajarea hidrotehnică menţionată);

- nu s-a înregistrat la Serviciul finanţelor publice locale şi nu s-a operat pe rolul chiriaşului adresa de comunicare a Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi prin care a fost suspendată Hotărârea Consiliului Local nr. 145/2007 (acest fapt datorându-se, conform celor anterior prezentate, intervenţiei ilegale a inculpatului A., care a reţinut această corespondenţă);

- nu s-au comunicat de către Compartimentul juridic, Serviciului finanţe publice locale Paşcani Sentinţa civilă nr. 262/ca/2008 şi Decizia civilă nr. 387/ca/2008 prin care a fost anulată H.C.L. nr. 145 din 19 septembrie 2007, în vederea repunerii pe rolul chiriaşului a creanţelor bugetare stinse prin aceasta (în realitate, la data de 09 aprilie 2009 consilierul juridic CCC. a notificat pe inculpatul A., în calitate de secretar al Consiliului Local al municipiului Paşcani cu privire la rămânerea definitivă a Sentinţei civile nr. 262/ca/2008 şi solicitarea privind declanşarea procedurilor de executare silită);

- nu s-a urmărit încasarea creanţelor bugetului local înregistrate ca provenind din derularea contractului (actului adiţional), de la data pronunţării sentinţei civile rămase definitive din 2008 şi până la data de 23 mai 2012;

- la data controlului, respectiv la data de 23 septembrie 2013, valoarea creanţelor bugetului local (înregistrate ca provenind din derularea Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi a Actului adiţional nr. 12.133 din 18 octombrie 2002) faţă de debitorul SC EE. SA Paşcani este de 2.623.450 RON (acest debit a fost calculat în mod greşit de către autoritatea de control, făcând abstracţie de faptul că la data de 8 septembrie 2011 se împlinise termenul general de prescripţie de 3 ani, a dreptului la acţiune, valoarea debitului putând fi calculată doar până la această dată).

Ulterior întocmirii acestui act de constatare, la data de 22 octombrie 2013 Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Iaşi a emis Decizia nr. 140/2013 prin care a dispus luarea unor măsuri, cu termene precise, pentru remedierea deficienţelor constatate, unele dintre aceste măsuri vizând:

- inventarierea, organizarea şi conducerea evidenţei tuturor contractelor de închiriere/concesiune bunuri aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Paşcani . . . . . . . . . .;

- verificarea faptică a concesiunilor şi închirierilor sub aspectul legalităţii suprafeţelor concesionate/închiriate prin contracte de concesiune/închiriere, întocmirea documentaţiei privind folosirea în realitate a suprafeţelor şi transmiterea documentaţiei pentru terenurile deţinute în afara contractelor de concesiune/închiriere către Serviciul finanţe publice locale, în vederea aplicării corecte a legislaţiei în materie de impozite şi taxe.

Plecând de la aceste constatări, prin Hotărârea nr. 3/2014, Consiliul Local al Municipiului Paşcani a achiziţionat un serviciu de expertiză financiar-contabilă extrajudiciară privind situaţia creanţelor datorate bugetului local al Municipiului Paşcani rezultate din contracte administrativ-comerciale.

În baza acestei solicitări, la data de 5 februarie 2014 SC "FFF." SA Iaşi a depus la Primăria Municipiului Paşcani Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară înregistrat sub numărul 2.565/2014, un capitol aparte constituindu-l situaţia SC EE. SA Paşcani, cu următoarele concluzii:

- suprafaţa de 60 ha nu face parte din domeniul public sau privat al Municipiului Paşcani, ce nu a fost înregistrată în evidenţa Consiliului Local Paşcani, nu a făcut obiectul unei hotărâri de consiliu local pentru a fi însuşită şi nici nu a făcut obiectul unei hotărâri de guvern prin care să se ateste că a trecut în patrimoniul public sau privat al Municipiului Paşcani;

- terenul aparţine de fapt patrimoniului public al statului, prin RA Apele Române - Filiala Bacău, în calitate de administrator. Aceste două teze au fost preluate de către expertul contabil, făcându-se abstracţie de faptul că prin cedarea folosinţei terenului de către RA Apele Române - Filiala Bacău, către Consiliul Local al Municipiului Paşcani, terenul respectiv nu a fost introdus în circuitul civil;

- prin adresa nr. x din 8 aprilie 1997 RA Apele Române - Filiala Bacău, în calitate de administrator al terenului care face parte din domeniul public al statului transmite către Consiliul Local al Municipiului Paşcani dreptul de folosinţă pe timp de 5 ani, asupra terenului situat în cuva barajului Siret. Dând dovadă de rea-credinţă, pentru a-şi construi raţionamentul logico-juridic, expertul a indicat un astfel de termen, care, în realitate nu există, cedarea folosinţei terenului fiind făcută pe perioadă nedeterminată, dar până la începerea lucrărilor de amenajare a barajului;

- prelungirea Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 s-a făcut prin Actul adiţional nr. x din 18 octombrie 2002, în condiţiile în care la încheierea acestui act adiţional nu fusese obţinut de la RA Apele Române - Filiala Bacău prelungirea termenului de folosinţă a terenului;

- nu există o bază de calcul privind preţul unui kilogram de grâu (în funcţie de care se calcula redevenţa anuală), iar preţul utilizat de Serviciul finanţe publice locale nu corespunde cu preţurile comunicate de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi (care sunt mult mai mici). Această situaţie a fost speculată pe timpul efectuării expertizei, dar şi ulterior de către inculpaţi care, pentru a minimiza cuantumul pagubei produse bugetului local, au invocat o adresă a Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Iaşi ce conţinea preţuri la grâu pentru anii 2002 - 2007, mult mai mici. În realitate, conform clauzelor Contractului nr. x din 6 octombrie 1997, redevenţa se calculează în funcţie de preţul de pe piaţa liberă, plata debitului fiind făcută la data de 1 septembrie a fiecărui an. În vederea calculării acestui preţ de piaţă liberă, reprezentanţii Serviciului finanţe publice locale au solicitat oferte de la trei producători locali de grâu, printre care şi SC EE. SA Paşcani, preţul oferit de această societate fiind luat în calcul la stabilirea cuantumului debitului (preţul oferit de această societate era sensibil egal cu preţurile practicate de ceilalţi doi ofertanţi).

Procurorul de caz a reţinut că expertul, plecând de la aceste premise greşite, a concluzionat că atât debitele de bază, cât şi penalităţile sunt eronat calculate, astfel că SC EE. SA Paşcani nu datorează sume restante, generate de Contractul de închiriere nr. x/1997, raportul de expertiză contabilă extrajudiciară fiind însuşit de Plenul Consiliului Local al Municipiului Paşcani care a aprobat Hotărârea nr. 25 din 27 februarie 2014 .

Întrucât la momentul respectiv nu mai existau mijloace legale pentru urmărirea debitului datorat de SC EE. SA Paşcani la bugetul local al Municipiului Paşcani, rezultat din derularea Contractului nr. x din 6 octombrie 1997, iar adoptarea unei astfel de hotărâri nu putea produce efecte juridice relevante în plan financiar pentru bugetul local, este evident că toate aceste demersuri au fost făcute pentru "acoperirea urmelor" infracţiunilor săvârşite şi pentru sustragerea de la răspunderea penală.

Revenind la demersurile făcute la data de 9 aprilie 2009 de consilierul juridic CCC. (când l-a informat pe inculpatul A., prin Referatul nr. 6383/244 din 9 aprilie 2009, despre rămânerea definitivă a sentinţei civile nr. 262/CA/2008 prin care a fost anulată Hotărârea de Consiliu Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, solicitând totodată declanşarea procedurilor de executare silită faţă de SC EE. SA Paşcani), la data de 13 martie 2014 acesta a solicitat din nou Consiliului Local al municipiului Paşcani să răspundă următoarelor întrebări:

- data şi în ce şedinţă a Consiliului Local s-a prezentat referatul în cauză;

- dacă în şedinţa Consiliului Local s-a analizat sentinţa de contencios administrativ nr. 262/CA/2008 şi dacă s-a solicitat Serviciului de impozite şi taxe locale (fostul Serviciu finanţe publice locale) să prezinte un raport cu privire la stadiul şi valoarea debitului la acea dată;

- dacă în şedinţa Consiliului Local s-a decis executarea silită a debitorului şi s-a dispus executarea silită a acestuia;

- la ce dată şi cu ce număr a fost comunicată sentinţa de contencios administrativ nr. 262/CA/2008 Serviciului de impozite şi taxe locale - fapt solicitat în conţinutul referatului de două ori succesiv;

- ce s-a întâmplat cu referatul respectiv;

- de ce referatul nu i-a fost restituit cu indicaţii şi recomandări;

- de ce referatul nu a fost redirecţionat sau redirijat către Serviciul de impozite şi taxe locale;

- cum se explică faptul că sentinţa instanţei de contencios administrativ nr. 699/CA/2008 ce s-a aflat ataşată la acelaşi referat al său privind pe SC YY. SA a ajuns la Serviciul impozite şi taxe locale, în timp ce sentinţa nr. 262/CA/2008 nu a ajuns la Serviciul de impozite şi taxe locale.

La data de 14 aprilie 2014, sub semnătura inculpaţilor Q. şi A., UAT Paşcani a comunicat lui CCC. un răspuns la solicitările sale, evitând însă să răspundă punctual, motivând că exemplarul 2 al Referatului nr. 6383/344 din 9 aprilie 2009 nu a fost identificat în dosarele de lucrări curente "fapt ce demonstrează că referatul anexat sesizării nu a fost transmis în mod corect pentru luarea unor decizii/dispoziţii în acest sens".

Din documentele puse la dispoziţie chiar de către cei doi semnatari ai adresei respective rezultă însă, că la data de 9 aprilie 2009 a fost înregistrat în registrul general al Primăriei Municipiului Paşcani, sub numărul 6383 referatul compartimentului juridic la care au fost anexate sentinţele civile nr. 262/CA/2008 (privind anularea H.C.L. nr. 145 din 19 septembrie 2007 - scutirea debitelor SC EE. SA Paşcani) şi nr. 699/CA/2008 (privind anularea H.C.L. nr. 162 din 31 octombrie 2007 - scutirea debitelor SC YY. SA), precum şi extras de pe portalul Curţii de Apel Iaşi din care rezulta că cele două sentinţe erau irevocabile. În aceeaşi zi, acest referat a fost înregistrat, sub numărul 344, în registrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani, fiind trecut în condica de predare şi expediere a corespondenţei Secretarului Consiliului Local al Municipiului Paşcani . S-a considerat că acest fapt relevă încă o dată că inculpatul A. a avut un rol deosebit de important în demersul de adoptare a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007 şi în nerepunerea pe rol a debitului datorat bugetului local al municipiului Paşcani de către SC EE. SA Paşcani, în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997.

I.C. Procedura în cameră preliminară s-a derulat în perioada 1 iulie 2015 - 7 septembrie 2015, inculpaţii având posibilitatea să formuleze cereri şi excepţii.

Prin Încheierea 646 din 7 septembrie 2015, judecătorul de cameră preliminară a respins ca nefondate cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., L., M., N., O., P., R., B., Q., S., U., V., W., X., Y., SC EE. SA Paşcani, Z., AA., BB., CC., DD. şi A. şi, totodată, a respins ca inadmisibile cererile formulate de inculpaţi, privind revocarea măsurilor asigurătorii, dispuse prin ordonanţele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, la datele de 2 martie 2015, 3 martie 2015 şi 16 martie 2015, în Dosarul penal nr. x/2012

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin Rechizitoriul nr. x emis la data de 25 iunie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, privind pe inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., B., Q., S., T., U., V., W., X., Y., SC EE. SA Paşcani, Z., AA., BB., CC., DD., FF. şi A., legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Examinând cauza în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 342 şi urm. C. proc. pen. şi analizând cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., L., M., N., O., P., R., B., Q., S., U., V., W., X., Y., SC EE. SA Paşcani, Z., AA., BB., CC., DD. şi A., judecătorul de cameră preliminară, sub aspectul verificării competenţei, a constatat că în prezenta cauză competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este atrasă, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. (1) C. proc. pen., de calitatea de deputat în Parlamentul României a inculpatului W., precum şi de calitatea de senator în Parlamentul României a inculpatului K., iar sub aspectul verificării legalităţii sesizării instanţei, prin raportare la criticile formulate, a reţinut următoarele:

S-a apreciat că rechizitoriul satisface toate exigenţele dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. pen., contrar criticilor nefondate formulate de inculpaţi şi nu se limitează doar la o enumerare a materialului probator administrat, ci în cadrul lui se face o analiză coroborată a acestui material, formulându-se concluzii, în raport şi cu apărările punctuale formulate de către inculpaţi. De asemenea, s-a reţinut că actul de sesizare a instanţei respectă cerinţa referitoare la verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, conform dispoziţiilor din legea specială, de către procurorul-şef al serviciului, astfel cum rezultă din menţiunea expresă existentă pe prima fila a acestuia, susţinerile inculpaţilor cu privire la intervalul foarte scurt de timp alocat pentru această operaţiune fiind pur subiective.

Cu privire la chestiunea stabilirii persoanei juridice care are calitatea de parte civilă în acest dosar, s-a reţinut că au existat dificultăţi din partea organului de urmărire penală, întrucât iniţial a fost indicat Consiliul Local al municipiului Paşcani, iar ulterior Primăria Municipiului Paşcani.

S-a reţinut faptul că în cadrul activităţii de urmărire penală s-a avut în vedere prejudiciul creat "bugetului local al Primăriei Municipiului Paşcani", astfel încât s-a constatat că, în speţă, a fost relativ corect stabilit cadrul procesual, în condiţiile în care legiuitorul a oferit posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti, fiind practic imposibil să se constate o nulitate a actului de sesizare în procedura de cameră preliminară, în condiţiile în care unitatea administrativ teritorială prejudiciată are posibilitatea de a se constitui parte civilă până la momentul procesual amintit.

Cu privire la competenţa de a efectua urmărirea penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat că aceasta aparţinea Serviciul Teritorial Iaşi şi nu în mod obligatoriu Structurii Centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2002 şi Regulamentului de ordine interioară al DNA, această direcţie are o competenţă procesuală unică, iar faptul că este organizată în structuri şi servicii teritoriale nu reprezintă decât o împărţire administrativă, care nu afectează unicitatea competenţei serviciilor teritoriale.

Sub aspectul verificării legalităţii administrării probelor, judecătorul de cameră preliminară a menţionat faptul că analiza în această etapă a procesului penal fiind axată exclusiv pe legalitate, motivele prin care se tinde la dovedirea netemeiniciei concluziilor unui raport de constatare nu pot fi examinate la acest moment şi că intervalul extrem de scurt de timp în care acesta a fost efectuat de către specialişti, reprezintă o critică ce vizează temeinicia probelor şi nu legalitatea administrării acestora, ce poate fi cenzurată numai în faza de judecată.

Cu privire la îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 172 alin. (9) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat că era necesar să se administreze probe din care să rezulte indicii rezonabile cu privire la săvârşirea faptelor de către inculpaţi pentru a verifica dacă era sau nu cazul să se dispună începerea urmăririi penale in personam şi a reţinut că proba a fost legal dispusă şi efectuată.

Judecătorul de cameră preliminară, cu referire la solicitarea unora dintre inculpaţi de a se constata nelegalitatea probelor deoarece majoritatea actelor de urmărire penală au fost efectuate de ofiţeri de poliţie judiciară, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 56 alin. (3) lit. d) din C. proc. pen. şi ale art. 22 din Legea nr. 78/2000, a constatat că toate actele procedurale referitoare la drepturile şi obligaţiile persoanelor având calitate de suspect şi inculpat, precum şi cu privire la încuviinţarea şi administrarea probatoriului au fost efectuate de procuror, iar organele de poliţie judiciară, în baza delegărilor emise de procuror, au procedat la audierea unor suspecţi şi inculpaţi, în timp ce procurorul de caz a procedat şi el la audierea altor suspecţi şi inculpaţi din prezenta cauză.

Judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că este nefondată critica referitoare la neaudierea inculpaţilor în sensul prevederilor art. 10 alin. (3), (4) şi (5) C. proc. pen. şi art. 108 alin. (1) şi art. 309 alin. (2) C. proc. pen., în condiţiile în care toţi inculpaţii au avut posibilitatea de a da o declaraţie în cauză, după cum s-a constatat din simpla verificare a conţinutului declaraţiilor date sau a proceselor-verbale din care rezultă că o parte dintre aceştia s-au prevalat de dreptul la tăcere.

Reţinând că apărătorul ales al inculpatului W. a invocat nerespectarea dreptului la apărare în procesul de administrare a probatoriului, susţinând că nu a participat la efectuarea actelor de urmărire penală, nefiind încunoştinţat despre acestea, cu toate că a formulat o cerere în acest sens, judecătorul de cameră preliminară a constatat că, deşi parchetul a procedat la data de 17 iunie 2015 la audierea unor persoane fără încunoştinţarea apărătorilor aleşi, fiind vorba de participarea la actele de urmărire penală constând în: confruntarea inculpatelor VV. şi B., aducerea la cunoştinţă a unor schimbări de încadrare juridică pentru 6 inculpaţi şi audierea inculpatului M., aceste acte nu au fost invocate de procuror ca mijloace de probă pentru susţinerea acuzaţiilor formulate împotriva inculpatului W., actele efectuate fiind puse la dispoziţia apărătorilor inculpatului în fotocopii. S-a apreciat că situaţia anterior descrisă nu poate fi încadrată în niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 C. proc. pen. Prin urmare, o eventuală încălcare a drepturilor inculpatului W. trebuie evaluată din perspectiva incidenţei nulităţii relative, care se poate remedia şi în faza de cercetare judecătorească, inculpatul având posibilitatea să îşi formuleze apărările pe care le consideră necesare şi să propună administrarea de probe noi, inclusiv în faza de judecată.

Sub aspectul verificării legalităţii efectuării actelor de urmărire penală, în ce priveşte desfăşurarea urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a constatat că s-au respectat prevederile legale ce reglementează succesiunea etapelor acestei faze procesuale, actele de urmărire penală întocmite fiind legal efectuate, iar referitor la modul de soluţionare a cererilor de probe, verificările care pot fi efectuate din perspectiva legalităţii sunt legate de analizarea acestora de către procuror şi pronunţarea asupra lor prin ordonanţă motivată, neputând fi făcută o analiză a pertinenţei, concludenţei şi utilităţii probei, procurorul având deplina libertate să aprecieze asupra acestor aspecte.

Reţinând că o parte dintre inculpaţi au contestat concluziile raportului de constatare întocmit la data de 3 februarie 2015 şi faptul că printr-o ordonanţă din 24 iunie 2015 procurorul a respins cererea privind efectuarea unei expertize contabile, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ordonanţele de respingere a cererii de efectuare a unei expertize contabile, în condiţiile contestării concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, încalcă dispoziţiile art. 172 alin. (12) teza a II-a C. proc. pen., întrucât necesitatea efectuării unei expertize nu mai este lăsată la aprecierea organului judiciar, ci acesta este obligat să o dispună când concluziile raportului de constatare sunt contestate.

Însă, în acelaşi timp, judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru a opera nulitatea relativă, întrucât vătămarea poate fi înlăturată prin administrarea probei de către instanţa de judecată, în faza cercetării judecătoreşti, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale pe care le presupune efectuarea unei expertize, argumentându-se că încălcarea dispoziţiilor art. 172 alin. (12) teza a II-a C. proc. pen. nu are niciun efect în ceea ce priveşte legalitatea constatării tehnico-ştiinţifice, astfel încât nu se poate proceda la excluderea acestei probe.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că restul criticilor inculpaţilor (cu privire la: faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată; că ar fi vorba despre alte încadrări juridice date faptelor cercetate; modul în care au fost apreciate anumite probe administrate; clasarea cauzei pentru anumiţi inculpaţi) exced competenţelor sale în această procedură prealabilă, fiind aspecte care ţin de fondul cauzei şi urmează a fi cenzurate în faza cercetării judecătoreşti.

Asupra măsurilor asigurătorii dispuse în cauză judecătorul de cameră preliminară a constatat că prin Rechizitoriul nr. x emis la data de 25 iunie 2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, privind pe inculpaţii C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., B., Q., S., T., U., V., W., X., Y., SC EE. SA Paşcani, Z., AA., BB., CC., DD., FF. şi A., în temeiul art. 330 şi art. 249 din C. proc. pen., s-a propus menţinerea măsurilor asigurătorii luate faţă de inculpaţi prin ordonanţele din 2 martie 2015, 3 martie 2015 şi 16 martie 2015.

Inculpaţii, faţă de împrejurarea că inculpata SC EE. SA Paşcani a consemnat la dispoziţia organului de urmărire penală suma de 2.045.955 RON, sumă cu care s-a constituit în cauză parte civilă Consiliul Local Paşcani, au solicitat, fie respingerea propunerii de menţinere a măsurilor asigurătorii, fie revocarea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Interpretând dispoziţiile art. 250 şi art. 255 C. proc. pen. prin raportare la art. 342 din acelaşi cod, judecătorul de cameră preliminară a reţinut faptul că în această etapă instanţa verifică legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală, inclusiv a celor privind luarea unor măsuri asigurătorii, dar nu poate revoca aceste măsuri pentru motive de netemeinicie sau când consideră că nu este oportună luarea acestor măsuri, iar o eventuală contestare a măsurilor asigurătorii luate de procuror ar fi putut conduce la o desfiinţare a acestor măsuri şi nu la revocarea lor.

S-a conchis că solicitarea inculpaţilor de a se "revoca" măsurile asigurătorii luate, cereri formulate direct în procedura de cameră preliminară, pentru motive de ce ţin de netemeinicie sau pentru faptul că nu ar mai fi oportune în acest moment, exced competenţei judecătorului de cameră preliminară, întrucât procedura contestaţiei împotriva acestor măsuri asigurătorii este strict reglementată de lege, cu precizarea unor termene de decădere, care nu au fost respectate de către inculpaţi.

Prin Încheierea 248/C din 20 octombrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2015 s-au admis contestaţiile formulate de inculpaţii D., E., G., H., R., Q., S., T., U., V., W., Y., SC EE. SA Paşcani, AA., BB., DD. şi A. împotriva Încheierii nr. 646 din 7 septembrie 2015 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2015, s-a desfiinţat, în parte, încheierea atacată şi, în rejudecare, s-a dispus anularea procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din 14 august 2015 orele 13:00, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi în Dosarul nr. x/2012, menţinându-se celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.

I.D Probatoriul administrat în faza cercetării judecătoreşti desfăşurate în perioada 7 septembrie 2015 - 25 ianuarie 2017

În faza de cercetare judecătorească în primă instanţă, au fost audiaţi inculpaţii: C., D., E. şi F. (la termenul din data de 16 februarie 2016); F. (supliment de declaraţie), G., H., I., M., N., P., O. şi L. (la termenul din data de 1 martie 2016); R., B., Q. şi T. (la termenul din data de 15 martie 2015); U. şi V. (la termenul din data de 20 aprilie 2016); X., Y., Z., AA., BB., CC. (la termenul din data de 20 mai 2016), DD., K. şi A. (la termenul din data de 31 mai 2016), la acest din urmă termen formulând cereri de probatorii inculpaţii şi reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin Încheierea din 9 iunie 2016, s-a admis cererea de administrare a probelor formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv audierea tuturor martorilor indicaţi în citativul rechizitoriului (BBB., UU., GGG., HHH., III., CCC., JJJ.), precum şi a martorelor VV. şi TT.

Totodată, s-au admis cererile privitoare la administrarea unor probe formulate de inculpaţi, după cum urmează:

1. Pentru inculpata C., proba cu înscrisuri constând în: actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul Contabilitate şi Serviciul de Taxe şi Impozite Locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500lei); fişa sintetică a SC EE. SA. Paşcani.

2. Pentru inculpatul D., proba cu înscrisuri, constând în: actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x/10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500lei); fişa sintetică a SC EE. SA.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

3. Pentru inculpata E., proba cu înscrisuri constând în: Adresa nr. x din 18 aprilie 2016 emisă de Primăria municipiului Paşcani - Serviciul buget - financiar-contabil; Adresa nr. x din 4 mai 2016 emisă de Primăria Municipiului Paşcani - Serviciul impozite şi taxe locale; efectuarea unei adrese către Primăria Municipiului Paşcani - Serviciul buget - financiar - contabil şi Serviciul impozite şi taxe locale pentru a comunica: toate înscrisurile înregistrate în evidenţele proprii referitoare la calculul şi modalitatea de calcul a debitului întemeiat pe Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi actul adiţional la acesta, încheiat cu nr. 12.133 din 18 octombrie 2002; temeiul sau sursa oficială a stabilirii preţului chiriei datorate în temeiul Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi actului adiţional nr. x; copii ale documentelor contabile oficiale (note contabile cu explicaţii) care au stat la baza înregistrării debitului aferent perioadei 2002 - 2007 calculat în baza actului adiţional nr. x; copii după fişa de rol fiscal a SC EE. SA Paşcani pentru fiecare an în parte, fişă în care să fie înregistrat debitul aferent actului adiţional nr. x din 18 octombrie 2002; articolele contabile prin care s-a procedat la stingerea debitelor din contabilitatea UAT Paşcani şi Serviciului impozite şi taxe locale Paşcani ca urmare a plăţilor efectuate de SCEE. SA Paşcani; articole contabile şi documentele justificative privind înregistrarea în contabilitatea autorităţilor publice a penalităţilor în valoare de 947.950,00 RON care să ateste data înregistrării acestora în evidenţele proprii şi orice alt document care să justifice constituirea ca parte civilă cu suma din cererea de constituire ca parte civilă în prezenta cauză; proba testimonială constând în audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu: BBB., UU., GGG., HHH., III., CCC. şi JJJ.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

4. Pentru inculpatul F., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei.

5. Pentru inculpata G., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500 RON); fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

6. Pentru inculpata H., aceleaşi probe solicitate şi de inculpata E.

7. Pentru inculpata I., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500 RON); fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

8. Pentru inculpatul J., aceleaşi probe solicitate şi de inculpata I.

9. Pentru inculpatul K., proba testimonială constând în audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu: BBB., UU., GGG., HHH., III., CCC., JJJ.; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant al SC EE. SA Paşcani; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 29.000 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (6.000 RON); fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

10. Pentru inculpatul L., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei.

11. Pentru inculpatul M., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500 RON); fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

12. Pentru inculpata N., aceleaşi probe solicitate şi de inculpatul M.

13. Pentru inculpatul O., aceleaşi probe solicitate şi de inculpatul M.

14. Pentru inculpata P., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; proba testimonială constând în audierea martorului KKK.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

15. Pentru inculpata R., aceleaşi probe solicitate şi de inculpata E.

16. Pentru inculpata B., proba cu înscrisuri constând în: documente aparţinând UAT Paşcani, respectiv procese-verbale de şedinţă, copii ale registrelor de corespondenţă; proba testimonială constând în audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu: UU. şi CCC., precum şi a martorilor: VV., TT. şi LLL.

17. Pentru inculpatul Q., proba testimonială constând în audierea martorilor indicaţi în rechizitoriu: BBB. şi CCC., precum şi a martorului KKK.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

18. Pentru inculpatul S., aceleaşi probe solicitate şi de inculpata E.

19. Pentru inculpatul T., efectuarea unei expertize financiar-contabile.

20. Pentru inculpata U., proba cu înscrisuri constând în: HCL nr. 101 din 28 iunie 2007; HCL nr. 107 din 28 iunie 2007; HCL nr. 72 din 27 mai 2008; HCL nr. 156 din 6 octombrie 2008; HCL nr. 162 din 6 octombrie 2008; HCL nr. 194 din 12 decembrie 2008; proba cu înscrisuri constând în: hotărâri ale consiliului local şi referate; precum şi înscrisuri în circumstanţiere constând în: rapoarte de evaluare ale performanţelor profesionale întocmite conform legii şi acte medicale privind starea de sănătate a inculpatei.

21. Pentru inculpatul V., aceleaşi probe, solicitate şi de inculpata U.

22. Pentru inculpatul X., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către UAT Municipiul Paşcani pentru a se comunica data înregistrării terenului în patrimoniul acestei entităţi.

23. Pentru inculpatul Y., proba cu înscrisuri constând în hotărârii ale consiliului local şi referate.

24. Pentru inculpata SC "EE." SA Paşcani, proba cu înscrisuri constând în: Adresa nr. x din 18 aprilie 2016 emisă de Primăria municipiului Paşcani - Serviciul buget - financiar-contabil; Adresa nr. x din 4 mai 2016 emisă de Primăria municipiului Paşcani - Serviciul impozite şi taxe locale, precum şi probe în circumstanţiere; efectuarea unei adrese către Primăria municipiului Paşcani - Serviciul buget - financiar-contabil şi Serviciul impozite şi taxe locale pentru a comunica: toate înscrisurile înregistrate în evidenţele proprii referitoare la calculul şi modalitatea de calcul a debitului întemeiat pe Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi actul adiţional la acesta, încheiat cu nr. 12.133 din 18 octombrie 2002; temeiul sau sursa oficială a stabilirii preţului chiriei datorate în temeiul actelor anterior menţionate; copii după documentele oficiale contabile (note contabile cu explicaţii) care au stat la baza înregistrării debitului aferent perioadei 2002 - 2007 calculat în baza actului adiţional nr. x din 18 octombrie 2002; copii după fişa de rol fiscal a SC "EE." Paşcani SA pentru fiecare an în parte, fişă în care să fie înregistrat debitul aferent actului adiţional nr. x; articolele contabile prin care s-a procedat la stingerea debitelor din contabilitatea UAT Paşcani şi Serviciului impozite şi taxe locale Paşcani ca urmare a plăţilor efectuate de SC EE. SA Paşcani; articole contabile şi documentele justificative privind înregistrarea în contabilitatea autorităţilor publice a penalităţilor în valoare de 947.950,00 RON care să ateste data înregistrării acestora în evidenţele proprii şi orice alt document care să justifice constituirea ca parte civilă cu suma din cererea de constituire ca parte civilă în prezenta cauză; proba testimonială constând în audierea martorilor indicaţi în rechizitori: BBB., UU., GGG., HHH., III., CCC. şi JJJ.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

25. Pentru inculpatul Z., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către UAT Municipiul Paşcani pentru a se comunica data înregistrării terenului în patrimoniul acestei entităţi.

26. Pentru inculpatul AA., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia Economică din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON efectuate cu OP nr. x din 10 iulie 2007 (18.000 RON) şi cu OP nr. x din 20 iulie 2007 (2.500 RON); fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

27. Pentru inculpata BB., aceleaşi probe solicitate şi de inculpatul AA.

28. Pentru inculpata CC., proba cu înscrisuri, constând în actele existente la dosarul cauzei; proba testimonială constând în audierea martorului KKK.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

29. Pentru inculpatul DD., proba cu înscrisuri, constând în înscrisurile existente la dosar şi înscrisuri noi: hotărâri ale consiliului local care nu au fost puse în executare de îndată, ci după efectuarea controlului de legalitate de către Instituţia Prefecturii; proba testimonială constând în audierea martorilor VV. şi TT.; efectuarea unei adrese către Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a comunica preţul grâului în perioada de recoltare iulie - august pentru perioada 2002 - 2007; efectuarea unei adrese către Direcţia economică din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, în subordinea căreia se află Serviciul contabilitate şi Serviciul de taxe şi impozite locale, pentru a comunica: înscrisurile care au stat la baza calculării debitului restant; sursa stabilirii preţului grâului ca punct de referinţă în stabilirea debitului şi modul în care a fost făcut acest calcul; debitele care au fost stinse cu plăţile în cuantum de 20.500 RON; fişa sintetică a SC EE. SA Paşcani; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

30. Pentru inculpatul FF., proba cu înscrisuri, constând în fişa postului inculpatului.

31. Pentru inculpatul A., proba cu înscrisuri, constând în: Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Paşcani; Hotărârea Consiliului Local nr. 186 din 27 decembrie 2006 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al primarului Municipiului Paşcani; fişa postului pentru A., CCC., VV., U., F., FF., UU. şi JJJ.; Procesul-verbal de inspecţie al D.G.F.P. Iaşi înregistrat la Primăria mun. Paşcani sub nr. x din 27 octombrie 2007; Dispoziţia nr. 5478 din 14 septembrie 2007 şi procesul-verbal de afişare; lista hotărârilor consiliului local care nu au fost contrasemnate de secretarul U.A.T; lista proiectelor de hotărâri care nu au viza de legalitate a secretarului U.A.T dezbătute şi adoptate de consiliul local; xerox de pe registrul special întocmit în conformitate cu art. 49 alin. (3) din Legea nr. 215/2001; Adresa nr. x din 6 mai 2010 a Instituţiei Prefectului Iaşi; Adresa nr. x din 5 martie 2009 - corespondenţa cu Tribunalul Iaşi; Adresa nr. x din 26 februarie 2007 întocmită de SC EE. SA Paşcani către primarul Municipiului Paşcani cu menţiune olografa "de acord..." Adresa nr. x din 26 februarie 2007 întocmită de SC EE. SA Paşcani către Primăria Municipiului Paşcani cu menţiune olografă "D-lui L . . . . . . . . . .rog analizăm... semnat F." Adresa nr. x din 20 mai 2015 întocmită de Serviciul taxe şi impozite locale înaintată către secretarul UAT Paşcani prin care se confirmă că în evidenţa operativă a serviciului nu se găseşte adresa de înaintare a sentinţei civile nr. 699/CA 2008 a Tribunalului Iaşi; coperta Dosarului nr. x/2007: data începerii (12 ianuarie 2007) şi data încheierii (17 decembrie 2007), precum şi înscrisuri medicale ale inculpatului; proba testimonială constând în audierea martorilor VV. şi TT.; efectuarea unei expertize financiar-contabile.

În baza art. 172 alin. (12) şi art. 100 alin. (2) C. proc. pen. s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile, prin care să se stabilească dacă s-a cauzat sau nu vreun prejudiciu părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Paşcani şi cuantumul acestuia, prin scutirea la plată pentru sumele pretins a fi datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997, urmare adoptării HCL nr. 145 din 19 septembrie 2007.

La efectuarea expertizei judiciare financiar-contabile expertul urma să ţină cont şi de obiectivele formulate în scris de un număr de 24 de inculpaţi (pe care instanţa nu le-a cenzurat) numai în măsura în care acestea se circumscriu obiectivului principal iniţial stabilit, prin raportare la starea de fapt reţinută în rechizitoriu şi la încadrarea juridică dată acestor fapte.

Experţii judiciari au răspuns la obiectivele stabilite reţinând, în esenţă, că: valoarea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata chiriei aferentă anului 2003 este în total de 3.340.808,30 RON, din care:

- până la data comunicării Hotărârii de Consiliu Local 145 din 19 septembrie 2007, şi anume 25 septembrie 2007, valoarea majorărilor de întârziere este de 2.540.182,50 RON,

- de la data 25 septembrie 2007 şi până la data 8 septembrie 2011, când potrivit Sentinţei civile nr. 1183/2013 pronunţată de Tribunalul Iaşi s-a împlinit termenul de prescripţie, valoarea majorărilor de întârziere este de 800.625,80 RON;

Valoarea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata chiriei aferentă anului 2004 este în total de 1.968.384,60 RON, din care:

- până la data comunicării H.C.L. 145 din 19 septembrie 2007 şi anume 25 septembrie 2007, valoarea majorărilor de întârziere este de 858.959,40 RON,

Valoarea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata chiriei aferentă anului 2005 este în total de 1.087.515 RON, din care:

- până la data comunicării H.C.L. 145 din 19 septembrie 2007, şi anume 25 septembrie 2007, valoarea majorărilor de întârziere este de 372.735,00 RON,

Valoarea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata chiriei aferentă anului 2006 este în total de 90.6840 RON, din care:

- până la data comunicării H.C.L. 145 din 19 septembrie 2007, şi anume 25 septembrie 2007, valoarea majorărilor de întârziere este de 192.060 RON,

- valoarea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata chiriei aferente anului 2007 este în total de 1.330.395,00 RON, din care:

- până la data comunicării H.C.L.145 din 19 septembrie 2007, şi anume 25 septembrie 2007, valoarea majorărilor de întârziere este de 19.965,00 RON,

- de la data 25 septembrie 2007 şi până la data 08 septembrie 2011, când potrivit Sentinţei civile nr. 1183/2013 pronunţată de Tribunalul Iaşi s-a împlinit termenul de prescripţie, valoarea majorărilor de întârziere este de 1.310.430,00 RON;

În concluzie, în urma calculelor efectuate, cuantumul prejudiciului cauzat părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997, urmare adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 se prezintă astfel:

- chirie aferentă anului 2003 neachitată în valoare de 11089 RON

- chirie aferenta anului 2005 neachitata în valoare de 9900

- chirie aferenta anului 2007 neachitata în valoare de 18150 RON

- majorări de întârziere în total de 9478792,90 din care: majorări de întârziere până la data 25 septembrie 2007 în valoare de 4828751,90 RON şi majorări de întârziere de la data 25 septembrie 2007 până la data 8 septembrie 2011 în valoare de 4.650.041 RON, fiind de menţionat faptul că experţii au avut în vedere la stabilirea acestui prejudiciu datele puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, pentru cuantumul chiriei datorate experţii, la solicitarea inculpaţilor, au efectuat şi prezentat variante de calcul a prejudiciului, calcule în care s-a ţinut cont şi de preţul grâului stabilit de Unitatea Administrativ Teritorială Paşcani (sau de Consiliul Local Paşcani), calcul care avea la bază preţul comunicat de comercianţii din zona Paşcani, în perioada 2005 - 2007, precum şi cel comunicat de către Direcţia pentru Agricultura a Judeţului Iaşi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a considerat, în acord cu experţii contabili numiţi, că cea mai adecvată modalitate de calcul a preţului grâului o reprezintă varianta pusă la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică, persoana juridică de drept public, care funcţionează în conformitate cu prevederile legii speciale.

La termenul din 12 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, faţă de împrejurarea că experţii audiaţi nu au răspuns în mod complet la întrebările instanţei, în baza art. 180 alin. (1) C. proc. pen., a dispus efectuarea unui supliment de expertiză, în ale cărei concluzii să se prezinte o variantă de calcul al prejudiciului care să ţină cont de dispoziţiile Legii nr. 469/2002 din 9 iulie 2002 în vigoare în perioada derulării contractului 18 august 2002 - 3 iulie 2009 (lege care prevedea la art. 4 alin. (3) că, în contractele comerciale încheiate între părţile contractante, totalul penalităţilor pentru întârzieri în decontare nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul).

Din suplimentul la raportul de expertiză, depus la instanţă în data de 18 ianuarie 2017, a rezultat că prejudiciul cauzat UAT Paşcani, calculat conform dispoziţiilor Legii nr. 469 din data de 9 iulie 2002 este de 132.544 RON.

I.E Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, analizând probatoriul administrat în cauză, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În ceea ce priveşte Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 încheiat de Consiliului Local al Municipiului Paşcani cu SC EE. SA s-a stabilit faptul că terenul arabil în suprafaţă de 60 ha, care face obiectul acestuia, se afla în cuveta "Acumulare Paşcani", investiţie denumită Amenajare Hidroenergetică Paşcani.

Cu Adresa nr. x din 10 aprilie 1991, beneficiarul lucrării de investiţii, la data respectivă, Direcţia Apelor Prut Iaşi a solicitat Primăriei Paşcani ca suprafaţa de 117.50 ha de pe teritoriul fostului CAP Lunca Paşcani să rămână în folosinţă publică până la darea în exploatare a obiectivului.

La data de 8 aprilie 1997, Apele Române RA Filiala Bacău cu adresele nr. x şi 1521 a răspuns Consiliului Local al Municipiului Paşcani în sensul că prin Decretul 79 din 31 martie 1989 s-a aprobat scoaterea definitivă din producţia agricolă a terenurilor în suprafaţă de 1.760.700 mp, terenuri necesare execuţiei obiectivului de investiţii - Acumulare Paşcani şi că, în principiu, RA Apele Române - Filiala Bacău este de acord cu utilizarea terenului din cuveta "Acumulare Paşcani", aferentă zonei administrative a municipiului Paşcani, de către consiliul local, cu respectarea prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996.

Prin Referatul nr. x din 30 aprilie 1997, întocmit de Compartimentul Urbanism, Arhitectură, Disciplină în Construcţii şi Protecţia Mediului din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani s-a propus Consiliului local preluarea folosinţei terenului din cuveta "Acumulare Paşcani", aferentă zonei administrative a Municipiului Paşcani, avându-se în vedere acordul de principiu privind utilizarea terenului respectiv dat prin Adresa nr. x din 8 aprilie 1997 a RA Apele Române - Filiala Bacău.

Consiliul Local al Municipiului Paşcani a aprobat prin Hotărârea nr. 29 din 30 aprilie 1997 preluarea folosinţei terenului respectiv şi închirierea terenului pentru exploataţie agricolă prin licitaţie publică.

La data de 26 mai 1997, între Consiliul Local Paşcani, reprezentat de viceprimarul de la acea dată şi RA Apele Române - Filiala Bacău s-a încheiat un aşa-zis protocol privind regimul terenurilor necesare execuţiei obiectivului de investiţii "Acumulare Paşcani"aprobat prin Decretul nr. 403 din 26 decembrie 1985.

Din cuprinsul Protocolului a rezultat că Filiala Bacău a R.A. Apele Române, în calitate de beneficiar al acestei investiţii, a solicitat ca terenurile necesare realizării investiţiei de pe teritoriul administrativ al Municipiului Paşcani să fie excluse de la constituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 rămânând la dispoziţia Consiliului Local Paşcani.

Prin Hotărârea nr. 62 din 11 august 1997, Consiliul Local Paşcani având în vedere Hotărârea nr. 29 din 30 aprilie 1997, a aprobat: preţul minim de începere a licitaţiei pentru închirierea celor 60 ha teren agricol, cantitatea de 500 kg/ha grâu, taxa, garanţia de participare la licitaţie precum şi valoarea caietului de sarcini. Urmare anunţurilor publicitare apărute în 2 ziare locale cu privire la organizarea licitaţiei, s-au prezentat 2 oferte, de către SC YY. SA Paşcani şi SC EE. SA Paşcani, fără număr de înregistrare şi fără dată, iar din Procesul-verbal nr. x din 29 septembrie 1997, întocmit cu ocazia licitaţiei, a rezultat că SC EE. SA a fost câştigătoarea licitaţiei.

La data de 6 octombrie 1997 s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 24 pentru o perioadă de 5 ani având ca obiect de activitate exploataţia agricolă, preţul de închiriere urmând a se calcula anual, având ca bază cantitatea de 500 kg grâu/ha înmulţită cu preţul pieţei libere la un kg de grâu în momentul plăţii. Prin actul adiţional nr. x/18 octombrie 2002, începând cu luna octombrie 2002 s-a prelungit cu 5 ani durata de închiriere a terenului în cauză.

În perioada 1998 - 2001, sumele datorate şi achitate de chiriaş nu au putut fi prezentate, urmare faptului că nu a existat o evidenţă în acest sens.

În perioada 3 februarie 2005 - 20 iulie 2007, SC EE. SA Paşcani a plătit Consiliului Local Paşcani cu titlu de chirie, în trei tranşe, pentru perioada 2002 - 2007, suma totală de 29.000 RON.

În cursul anului 2007, reprezentanţii legali ai SC EE. SA Paşcani au solicitat în mai multe rânduri Primăriei Municipiului Paşcani, prin Adresele nr. x din 26 februarie 2007, nr. y din 15 martie 2007, nr. z din 18 aprilie 2007 şi nr. 520 din 11 septembrie 2007, exonerarea de la plată a redevenţei şi a întârzierilor aferente, motivând înregistrarea unor calamităţi naturale în anii 2000, 2002, 2003, 2005 şi 2007.

Urmare acestor solicitări, la data de 14 septembrie 2007, U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei Municipiului Paşcani) şi V. (inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei Municipiului Paşcani), au întocmit şi semnat Referatul nr. 12.766 prin care au propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC "EE." SA Paşcani, pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii sus-menţionaţi (2000, 2002, 2003 şi 2005), prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare".

În cuprinsul acestui referat cei doi semnatari au invocat Adresa nr. x din 26 februarie 2007 emisă de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi (semnată de R. şi H.), iar propunerea de scutire de la plată viza doar anii 2000, 2002, 2003 şi 2005. Referatul a fost prezentat primarului Municipiului Paşcani - W. - care l-a aprobat, după care documentul a fost transmis Serviciului finanţe publice locale din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani spre a fi analizat.

La data de 18 septembrie 2007, şeful Serviciului finanţe publice locale Paşcani, F. şi L., consilier în cadrul aceluiaşi serviciu, au întocmit şi semnat Referatul nr. 25.141 cu privire la acordarea de facilităţi fiscale SC"EE." SA Paşcani, prin care, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, au propus: scutirea de la plata chiriei pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, 2002, 2003, 2005 şi 2007, precum şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract, referatul fiind aprobat de către inculpatul W. (primar la acea dată).

În baza documentaţiei mai sus menţionate (Adresa nr. x din 26 februarie 2007 semnată de inculpatele R. şi H., Referatul comun nr. 12.766 din 14 septembrie 2007, semnat de inculpaţii U. şi V., Referatul nr. 25.141 din 18 septembrie 2007, semnat de inculpaţii F. şi L., ambele aprobate de inculpatul W., dar şi adresele nr. x din 15 martie 2007, semnate de inculpaţii WW. şi E., Adresa nr. x din 11 septembrie 2007, semnată de inculpaţii S. şi E.), la data de 18 septembrie 2007 inculpatul A., în calitate de secretar al Consiliului Local al Municipiului Paşcani a întocmit şi avizat pentru legalitate proiectul de hotărâre ce viza scutirea de la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA, înscrisul făcând parte din documentaţia pusă la dispoziţia membrilor Comisiei economică, buget, finanţe şi membrilor Comisiei juridice, dar şi consilierilor locali pentru şedinţa de plen din data de 19 septembrie 2007.

La data de 19 septembrie 2007, Comisia economică, buget, finanţe din cadrul Consiliului Local Paşcani s-a întrunit în şedinţa la care au participat M. (preşedinte), CC. (secretar), P., K., N. şi BB., ocazie cu care au întocmit şi semnat referatul nr. 513 prin care au avizat "materialul privind scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani. În aceeaşi zi, membrii Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local Paşcani, constituită din K. (preşedinte), G., secretar), DD., C. şi Z. (membri) au întocmit şi semnat Referatul nr. 515 prin care au constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi ale art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată".

Inculpatele P. şi CC. au semnat (alături de M., K., N. şi BB.) Referatul nr. 513 din 19 septembrie 2007 al Comisiei economice, buget, finanţe, prin care era avizată scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC "EE." SA Paşcani, dar în plen s-au abţinut de la vot, aceeaşi poziţie fiind adoptată şi de numitul III. (martor în cauză).

Tot la data de 19 septembrie 2007, Consiliul Local Paşcani s-a întrunit în şedinţă extraordinară, la lucrări participând: primarul Municipiului Paşcani - W.; viceprimarul municipiului Paşcani - Q. (la momentul respectiv era asociat şi acţionar majoritar al SC EE. SA Paşcani); secretarul Municipiului Paşcani - A.; cei 19 consilieri: C., D., I., J., K., III., M., G., O., P., T., X., Y., N., AA., Z., BB., CC. şi DD.

Pe parcursul şedinţei, inculpatul A. a precizat că respectivul proiect de hotărâre a fost iniţiat având la bază prevederile art. 125 alin. (2) din Codul de procedură fiscală care fac referire la "înlesniri la plata obligaţiilor fiscale", solicitându-i preşedintelui de şedinţă Z. să dea citire acestui articol conform căruia "la cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată: . . . . . . . . . .(e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii". În timpul discuţiilor, pe fondul solicitărilor de date suplimentare legate de valoarea debitului şi a suprafeţei de teren ce făcea obiectul Contractului nr. x/1997, inculpatul Q. (viceprimar la acea dată, care, avea şi calitatea de asociat şi acţionar majoritar la SC EE. SA Paşcani) a intervenit şi a susţinut cauza societăţii, invocând faptul că a făcut investiţii în culturile ce au fost calamitate, fapt pentru care societatea se află în imposibilitatea de a achita redevenţa contractată.

În timpul aceleiaşi şedinţe, inculpatul A. a precizat că valoarea debitului pe care îl avea SC EE. SA Paşcani la bugetul local nu a putut fi cuantificat, invocând faptul că au fost efectuate verificări şi la bursa din Londra pentru a stabili preţul unui kilogram de grâu, în funcţie de care să se calculeze valoarea debitului curent, însă acest demers a rămas fără rezultat.

La finalul şedinţei, consilierii locali C., D., I., J., K., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD. au votat pentru adoptarea respectivului proiect de hotărâre, astfel că a fost emisă Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local Paşcani prin care a fost aprobată "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997". Inculpatul Y. a votat împotriva acordării scutirii de plată pentru anii 2002, 2003 şi 2005, dar a votat pentru acordarea scutirii aferente anului 2007.

Prin Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local Paşcani, semnată de către Z. (preşedinte de şedinţă) şi de A. (secretar) s-a aprobat scutirea la plata bugetului local al Municipiului Paşcani, pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, reprezentând chiria pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997.

După emiterea Hotărârii Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, cu Adresa nr. x din data de 20 septembrie 2007, secretarul Municipiului Paşcani - A. - a înaintat acest document primarului municipiului Paşcani, Serviciului buget, financiar, contabilitate, Serviciului finanţe publice locale, SC EE. SA Paşcani, în vederea pentru punere în aplicare, în sensul radierii sumelor de plată datorate bugetului local de către SC EE. SA Paşcani, astfel că, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul finanţe publice locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor respectivei persoane juridice în sumă totală de 962.950 RON (15.000 RON, debit curent şi 947.950 RON, penalităţi).

Din Nota prezentată sub semnătură de către şeful Serviciului finanţe publice locale al Municipiului Paşcani a rezultat că la data de 1 octombrie 2007, SC EE. SA Paşcani nu mai avea obligaţii de plată potrivit contractului de închiriere.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001, prin Adresa nr. x din 21 septembrie 2007, Consiliul Local Paşcani (sub semnătura secretarului A.) a înaintat Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007 în vederea exercitării/efectuării controlului de legalitate, această adresă fiind înregistrată la Instituţia Prefectului judeţului Iaşi sub numărul 23.359 din 1 octombrie 2007.

Instituţia Prefectului judeţului Iaşi, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, precum şi ale Legii nr. 544/2004 a contenciosului administrativ, la data de 29 octombrie 2007, a formulat o acţiune în contencios administrativ prin care a solicitat Tribunalului Iaşi anularea ca nelegală a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, despre formularea acestei acţiuni fiind informat Consiliului Local Paşcani şi primarul Municipiului Paşcani (Adresa nr. x din 29 octombrie 2007). În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, până la soluţionarea cauzei, actul administrativ atacat de prefect era suspendat de drept. Comunicare făcută de Instituţia Prefectului judeţului Iaşi a fost primită la Primăria Municipiului Paşcani la data de 31 octombrie 2007, fiind înregistrată la aceeaşi dată sub numărul 15.227.

În aceeaşi zi, inculpatul A. (secretarul Municipiului Paşcani) a solicitat inculpatei B. (funcţionar aflat în subordinea sa, care era însărcinat cu primirea şi înregistrarea corespondenţei la nivelul Consiliului Local al municipiului Paşcani) să întocmească adrese către Serviciul buget, financiar, contabilitate (condus la momentul respectiv de către inculpata TT.) şi către Serviciul finanţe publice locale Paşcani (condus la momentul respectiv de către inculpatul F.), prin care să informeze cu privire la suspendarea de drept a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007. Conform atribuţiilor de serviciu, inculpatul F., în calitate de şef al Serviciului finanţe publice locale Paşcani, trebuia să repună pe rol debitul în cuantum de 962.950 RON pe care îl avea SC EE. SA Paşcani faţă de bugetul local al Municipiului Paşcani.

După semnarea celor două adrese de către inculpatul A. (care aveau înscrise numărul de înregistrare al înştiinţării primite de la Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi - nr. 15.227 din 31 octombrie 2007), inculpata B. s-a prezentat la registratura Primăriei Municipiului Paşcani unde a solicitat inculpatei VV. să aplice ştampila unităţii, motivând că menţiunea privind înaintarea cele două adrese, sub acelaşi număr, către serviciile financiare destinatare, o va efectua în condica sa. Din aceste considerente, inculpata VV. a efectuat în registrul de evidenţă a corespondenţei adresată Consiliului Local Paşcani menţiunea conform căreia adresele nr. x din 31 octombrie 2007 au fost direcţionate către Serviciul financiar, buget, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani.

După ce a preluat cele două adrese, inculpata B. le-a dat inculpatului A., acesta motivând că se va ocupa personal de remiterea lor către destinatari. Prin urmare, aceste adrese nu au fost lăsate la registratură pentru a fi înaintate de către inculpata MMM. două servicii financiare destinatare, astfel că aceasta nu a făcut la momentul respectiv nicio menţiune privind predarea pe condică a acestei corespondenţe.

În final, după cum a rezultat atât din probele administrate în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii pe fond a cauzei, aceste două adrese nu au fost înaintate celor două servicii financiare de specialitate în anul 2007, ci abia în anul 2012, după ce dreptul la acţiune pentru recuperarea debitului s-a prescris.

S-a apreciat că fapta inculpatului A., de a nu comunica Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, Serviciului finanţe publice locale Paşcani a avut drept consecinţă directă nerepunerea pe rol a debitului în valoare de 962.950 RON pe care l-a înregistrat SC EE. SA la data de 25 septembrie 2007.

Urmare unui schimb de adrese efectuat în luna decembrie 2007 între SC EE. SA Paşcani şi Primăria Municipiului Paşcani, s-a consemnat acordul cu privire la încetarea Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 şi a actului adiţional subsecvent nr. 12133 din 18 octombrie 2002, în condiţiile achitării la zi a taxelor la bugetul local.

Prin Sentinţa civilă nr. 262/ca din 22 februarie 2008 a Tribunalului Iaşi a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Prefectul judeţului Iaşi şi s-a dispus anularea Hotărârii Consiliului Local Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007. Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs Consiliul Local Paşcani, prin inculpaţii W. şi A. (la data de 13 mai 2008), dar şi SC EE. SA Paşcani, solicitând admiterea căii de atac şi casarea sentinţei civile recurate. Sentinţa civilă sus menţionată a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 287/CA din 8 septembrie 2008, prin care Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate recursurile formulate în cauză.

În cursul lunii iunie 2008, martorul denunţător BBB. a câştigat alegerile şi a devenit primar al Municipiului Paşcani. În timpul mandatului acestuia, la data de 9 aprilie 2009, martorul CCC. - consilier juridic în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Paşcani a întocmit Referatul nr. 6383 adresat atât Primăriei Paşcani, cât şi Consiliului Local Paşcani prin care aducea la cunoştinţa conducerii celor două entităţi faptul că prin Sentinţa civilă nr. 262/CA/2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. x/2007, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului Consiliului Local Paşcani, s-a admis acţiunea formulată de Prefectul judeţului Iaşi şi a fost anulată Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local Paşcani, situaţie în care se impune luarea imediată a măsurilor de executare silită prin comunicarea sentinţei respective şi sesizarea Serviciului impozite şi taxe locale (fostul Serviciu finanţe publice). Acest referat a fost întocmit în două exemplare şi înregistrat ulterior în evidenţele Consiliului Local Paşcani sub numărul 344 din 9 aprilie 2009, de către inculpata B., copia referatului fiind pusă la dispoziţia numitului CCC., iar originalul a fost trimis inculpatului A.

La data de 6 iunie 2012, martorul denunţător BBB., în timpul campaniei pentru alegerile locale din iunie 2012, avându-l drept contracandidat şi pe inculpatul Q., a depus un denunţ la Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la modul în care s-a încercat anularea creanţei la bugetul local pe care o avea Primăria Paşcani faţă de SC "EE." SA Paşcani, prin adoptarea Hotărârii nr. 145 din 2007.

În aceeaşi perioadă, aflând despre demersurile martorului denunţător BBB., inculpatul A. a demarat acţiuni de natură să-l pună la adăpost de o posibilă responsabilitate în legătură cu nerepunerea pe rol a debitului pe care îl avea SC EE. SA Paşcani faţă de bugetul local al Municipiului Paşcani şi, după ce a verificat registrul de intrări-ieşiri a corespondenţei de la Primăria Municipiului Paşcani şi a constatat că în dreptul numărului de înregistrare 15.227 din 31 octombrie 2007 existau menţiuni referitoare la înaintarea corespondenţei către cele două servicii financiare de specialitate, a discutat cu inculpata B. şi i-a cerut să-i facă dovada remiterii celor două adrese, înregistrate sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007, către Serviciile buget, financiar, contabilitate şi, respectiv finanţe publice locale. Totodată, inculpatul A. a solicitat inculpatei VV. condicile de predare a corespondenţei către Serviciul buget, financiar, contabilitate şi către Serviciul finanţe publice locale, ocazie cu care a constatat că nu existau menţiuni cu privire la înaintarea adreselor respective către cele două servicii financiare. În realitate, inculpatul A. a efectuat aşa numitele verificări doar cu titlu demonstrativ, întrucât el cunoştea foarte bine că nu puteau exista consemnări în respectivele condici, atât timp cât adresele, după semnarea lor şi aplicarea ştampilei consiliului local, au rămas asupra sa, după ce i-au fost remise de către inculpata B.

În aceste condiţii, inculpatul A. i-a solicitat inculpatei B. să o convoace la sediul Consiliului Local Paşcani pe inculpata TT.. Aceasta din urmă s-a prezentat la biroul inculpatei B., care urmare discuţiei cu inculpatul A., invocând faptul că Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, având ca destinatar Serviciul financiar, buget, contabilitate nu era semnată, i-a indus inculpatei TT. ideea că trebuie să efectueze, pe această adresă menţiunea olografă că a primit-o la data de 5 octombrie 2007. Ulterior acestei discuţii, inculpata TT. a intrat în biroul inculpatului A., unde a aplicat pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 menţiunea olografă conform căreia a primit această adresă la data de 5 octombrie 2007, executând totodată semnătura sa indescifrabilă(în realitate, primirea adresei s-a realizat în perioada aprilie - mai 2012).

La plecarea din sediul Consiliului Local Paşcani, inculpata B. i-a cerut lui TT. să semneze şi în condica de predare a corespondenţei către Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate, propunere declinată de către TT., având în vedere că tocmai atestase în fals primirea adresei respective prin efectuarea menţiunilor olografe pe aceasta.

În aceeaşi zi, inculpatul A. a discutat şi cu inculpata VV. căreia i-a cerut să se pună de acord cu inculpata B. cu privire la modalitatea de adăugare a unei menţiuni false în condica de predare a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale. Întrucât nu avea detalii legate de menţiunea falsă pe care urma să o facă, după discuţia purtată de inculpatul A. cu VV., în biroul celui dintâi, inculpata B. i-a remis lui VV. un bilet ce conţinea menţiunile olografe făcute de B. cu privire la numărul adresei ce trebuia menţionată în fals în condica respectivă ("15.227").

Totodată, la cererea VV., care a solicitat relaţii suplimentare pentru a face o astfel de menţiune, inculpata B. i-a precizat celei dintâi că expeditorul adresei nr. x era "Cabinet Secretar" (cu referire la Secretarul Municipiului Paşcani - A.). Având aceste informaţii şi la solicitarea inculpaţilor A. şi B., VV. s-a conformat şi, pentru a crea astfel aparenţa comunicării adresei respective, a verificat împreună cu inculpata DDD. dacă există o poziţie liberă în condica Serviciului finanţe publice locale. Cele două au identificat în condica respectivă, în subsolul uneia dintre file, aferente datei de 7 octombrie 2007, un spaţiu liber ce permitea efectuarea de menţiuni, data de 07 octombrie 2007 din condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani având corespondenţă cu condica Serviciului financiar, buget, contabilitate, în sensul în care şi în cazul acestei condici ar fi putut fi adăugate menţiuni în fals privind comunicarea Adresei nr. x din 31 octombrie 2007 la data de 7 octombrie 2007 . Numita VV. a procedat la efectuarea unei menţiuni în condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani ("0711 - 15227 - Cabinet Secretar"), atestând în fals că la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată acestui serviciu Adresa nr. x din 31 octombrie 2007.

VV. a barat partea inferioară a paginilor completate, folosind acelaşi instrument de scris, care însă era diferit de instrumentul scriptural folosit pentru celelalte menţiuni făcute în cursul zilei de 7 octombrie 2007. Ulterior efectuării acestor demersuri, pentru a crea aparenţa comunicării către cele două servicii de specialitate a adreselor înregistrate sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007, inculpatul A. i-a solicitat lui VV. o copie a condicii de predare a documentelor către Serviciul finanţe publice locale, document ce l-a prezentat în conferinţa de presă susţinută la data de 29 mai 2012, invocând faptul că şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu privind notificarea acestei instituţii cu privire la urmărirea debitului datorat de SC EE. SA Paşcani, bugetului local al Primăriei Municipiului Paşcani.

În cursul anului 2013, inculpatul A. i-a remis inculpatei B. mai multe documente pentru a fi arhivate, ocazie cu care aceasta a identificat printre documentele puse la dispoziţie adresele nr. x având ca destinatari Serviciul financiar, buget, contabilitate (care conţinea menţiunea olografă efectuată de TT. în perioada aprilie - mai 2012) şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani. Această din urmă adresă conţinea o simplă semnătură olografă, pe timpul cercetărilor stabilindu-se că aparţine inculpatului FF., care îşi desfăşura activitatea în cadrul Serviciului impozite şi taxe locale Paşcani (fostul Serviciu finanţe publice locale Paşcani).

Inculpatul FF. a negat la urmărire penală că ar fi semnat o astfel de adresă (declaraţiile sale fiind însă contrazise de concluziile specialiştilor criminalişti), dar cu ocazia audierii sale în faţa primei instanţe, a recunoscut faptul că a efectuat această semnătură, în fals, în anul 2012 pentru un act emis în anul 2007, la cererea inculpatei B. S-a reţinut de către prima instanţă că nu este necesară anularea acestei menţiuni pe adresa respectivă, întrucât nu a fost sesizată cu privire la săvârşirea vreunei fapte penale în legătură cu această menţiune.

Având în vedere cererea inculpatelor VV. şi TT. privind încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei în condiţiile legii, în timpul urmăririi penale, faţă de acestea s-a dispus disjungerea cauzei şi sesizarea separată a judecătorului competent de la Tribunalul Iaşi, care s-a pronunţat, inclusiv, cu privire la anularea menţiunilor făcute în fals de către inculpata VV. prin Sentinţa penală nr. 953 din 25 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/2015.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că din cercetările efectuate a rezultat că în cursul lunii octombrie 2007, într-o manieră similară adoptării Hotărârii de Consiliu Local nr. 145/2007, reprezentanţii SC YY. SA Paşcani (ZZ. şi AAA.) au solicitat scutirea la plată a unor debite ce rezultau dintr-un contract de concesiune, în procesul de adoptare a Hotărârii Consiliului Local nr. 162 din 31 octombrie 2007 fiind implicaţi W., A., F., L. şi consilierii locali C., D., I., J., K., III., M., G., P., T., X., N., AA., Z., BB., CC. şi DD., însă ulterior efectuării controlului de legalitate de către Instituţia Prefectului judeţului Iaşi, debitul SC "YY." SA, şters iniţial, a fost repus pe rol, astfel încât bugetul local al municipiului Paşcani nu a fost păgubit .

I.F. Analiza laturii penale a cauzei

a) În prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că în rechizitoriu s-au precizat actele normative în baza cărora s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 24 din 6 octombrie 2007, reţinând că terenul în discuţie se afla în folosinţa Consiliului Local Paşcani la momentul încheierii contractului de închiriere din anul 1997 până în luna decembrie 2007, astfel că dreptul de folosinţă al terenului nu a fost înlăturat de nicio altă situaţie obiectivă intervenită ulterior. Astfel, s-a menţionat că Decretul nr. 79 din 31 martie 1989 a specificat faptul că acest teren va fi în administrarea directă a Consiliului Naţional al Apelor, ulterior Regia Autonomă a Apelor Române, care în calitate de succesor al acestui deţinător, astfel cum rezultă din adresa din 8 aprilie 1997, şi-a dat acceptul ca suprafaţa de teren de 60 hectare să fie folosită de către Consiliul Local Paşcani, fiind emisă în acest sens Hotărârea Consiliului Local nr. 29 din 30 aprilie 1997 prin care Consiliul Local Paşcani a aprobat preluarea folosinţei terenului, precum şi închirierea terenului agricol pentru exploatare agricolă, prin licitaţie publică, cu durata de închiriere de 5 ani (licitaţie în urma căreia a fost atribuit contractul de închiriere SC EE. SA Paşcani).

Prin urmare, prima instanţă a stabilit că există un contract de închiriere între Consiliul Local Paşcani (deţinătorul terenului), care a asigurat folosinţa acestuia în mod neîntrerupt în perioada 1997 - decembrie 2007 şi SC- EE. - Lunca Paşcani SA Paşcani, care avea obligaţia de a achita lunar chiria stabilită.

b) În ceea ce priveşte cuantumul prejudiciului cauzat, precum şi incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 469 din data de 9 iulie 2002, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că acest aspect prezintă relevanţă şi prin prisma aprecierii asupra consecinţelor deosebit de grave cu privire la faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii şi, observând că în perioada derulării contractului, 18 octombrie 2002 - decembrie 2007, părţile implicate nu au specificat, în mod expres, că penalităţile pot depăşi debitul principal, a reţinut că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 469/2002 (în vigoare în perioada 18 august 2002 - 2 iulie 2009), deci şi la data de 18 octombrie 2002, când s-a prelungit contractul de închiriere încheiat iniţial dintre părţi:"în contractele comerciale dintre părţile contractante, indiferent de forma în care acestea se încheie, în afara penalităţilor contractuale prevăzute la alin. (1), pentru compensarea prejudiciului suferit de către creditor ca urmare a îndeplinirii cu întârziere sau a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de debitor, se pot include şi daune-interese pentru neexecutarea totală sau parţială a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii", iar conform alin. (3) din acelaşi articol:

"Totalul penalităţilor pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) şi (2), nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul".

Constatând că în cazul contractelor civile (cum este şi contractul de închiriere în cauză, care presupune executare succesivă în timp a drepturilor şi obligaţiilor) funcţionează principiul aplicării imediate a legii civile noi, regulă cristalizată în adagiul tempus regit actum, prima instanţă a reţinut că de la data prelungirii contractului (noiembrie 2002) şi până la data rezilierii lui (decembrie 2007), acestui contract îi erau aplicabile dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, mai sus menţionate (în acest sens, Decizia nr. 2449/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

În aceste circumstanţe, prima instanţă a reţinut că prejudiciul cauzat UAT Paşcani, calculat conform dispoziţiilor Legii nr. 469/2002, este în cuantum de 132.544 RON şi întrucât acesta este sub limita de 200.000 RON, prevăzută de art. 146 din C. pen. anterior (Codul în vigoare prevede suma de 2.000.000 RON) a constatat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, prin înlăturarea agravantei prevăzută de art. 309 din C. pen.

c) În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prima instanţă a reţinut că elementul material constă în acţiunea făptuitorului de îndeplinire în mod defectuos a unui act privitor la îndatoririle de serviciu, acţiune care trebuie să aibă drept urmare imediată, o pagubă patrimoniului unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen. anterior.

Între elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe în mod obligatoriu o legătură de cauzalitate, iar sub aspectul laturii subiective, făptuitorul trebuie să acţioneze cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe sau indirecte, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen. anterior.

Urmare adoptării deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016, s-a restrâns sfera ilicitului penal, în condiţiile în care instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 246 alin. (1) din C. pen. anterior şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". În aceste condiţii s-a apreciat că se impune efectuarea unei analize a acuzaţiilor formulate prin raportare la exigenţele impuse de decizia menţionată, reţinându-se, în prealabil, faptul că parchetul, în concluziile scrise, a precizat atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor încălcate cu trimitere la legislaţia primară presupus a fi încălcată de aceşti inculpaţi.

Astfel, în ceea ce priveşte atribuţiile consilierilor locali, au fost menţionate prevederile art. 36 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală; referitor la atribuţiile personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, implicit ale inculpaţilor care au acţionat în cadrul Serviciului finanţe publice locale şi Serviciului financiar, buget, contabilitate, au fost menţionate dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi ale art. 19 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale; în ce priveşte atribuţiile secretarului UAT au fost menţionate dispoziţiile art. 45, art. 47, art. 115, art. 116 şi art. 117 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, precum şi ale art. 34 din O.G. nr. 35/2002, iar referitor la atribuţiile primarului, s-a făcut referire la dispoziţiile art. 63 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Cu privire la competenţa şi responsabilităţile administraţiei publice locale, astfel cum acestea sunt definite în art. 2, art. 3 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, s-a făcut referire şi la dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. b) şi art. 23 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu referire strictă la încasarea impozitelor şi taxelor locale.

d) În privinţa acuzaţiilor aduse inculpaţilor, prima instanţă a constatat că în prezenta cauză pot fi avute în vedere trei categorii de inculpaţi care au o situaţie juridică cel puţin asemănătoare şi a apreciat că într-o primă categorie ar putea fi incluşi cei 18 inculpaţi, care au fost trimişi în judecată pentru acte efectuate în timpul exercitării calităţii de consilier local şi membru şi/sau preşedinte al unei comisii de specialitate, respectiv, inculpaţii: C., D., I., J., K., M., G., O., P., T., X., Y., N., AA., Z., BB., CC. şi DD.,

Într-o a doua categorie, au fost incluşi 8 inculpaţi care erau funcţionari ai Primăriei Paşcani, iar în ultima categorie, au fost incluşi 5 inculpaţi angajaţi ai SC- EE. - Lunca Paşcani SA Paşcani, precum şi inculpata persoană juridică SC- EE. - Lunca Paşcani SA Paşcani acuzaţi de infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu .

d.1. În privinţa celor 18 inculpaţi care aveau calitatea de consilieri locali, având în vedere faptul că în actul de sesizare a instanţei s-a susţinut că aceştia au încălcat aceleaşi dispoziţii legale, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a analizat global situaţia acestora reţinând că, în plenul şedinţei din data de 19 septembrie 2007, inculpaţii consilieri locali, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, au votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

De asemenea, prima instanţă a reţinut că, ulterior exercitării controlului de legalitate de către Prefectul judeţului Iaşi, în cunoştinţă de cauză, responsabilii Consiliului Local Paşcani care nu au fost nominalizaţi, nu au repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani îl avea faţă de bugetul local, astfel încât, la data de 8 septembrie 2011 (data intervenirii termenului de prescripţie a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului) societatea amintită a obţinut un folos necuvenit în cuantum total de 2.045.950 RON (echivalentul sumei de 481.887,56 euro la un curs de 4,2457 RON/euro valabil la data de 8 septembrie 2011), care constituie în acelaşi timp şi paguba adusă bugetului Consiliului Local Paşcani.

S-a constatat că, inculpaţilor consilieri locali care au avut şi calitatea de membri sau preşedinţi ai comisiilor de specialitate, li s-a reţinut suplimentar, un act material distinct, inclus în aceeaşi infracţiune de abuz în serviciu, respectiv faptul că, în calitate de membru sau preşedinte al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al municipiului Paşcani şi/sau al Comisiei economice, buget, finanţe, au întocmit şi semnat referatele nr. 513 şi nr. 515, în care au constatat că prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată". Aceste referate au stat la baza întocmirii ulterioare a proiectului de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru anii afectaţi de calamităţi naturale.

De asemenea, prima instanţă a reţinut că parchetul a precizat în cadrul concluziilor scrise, formulate la data de 17 februarie 2017, cu privire la situaţia consilierilor locali, că aceştia au încălcat dispoziţiile art. 36 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, în condiţiile în care Consiliul Local a interpretat în mod extensiv şi nepermis dispoziţiile din Codul de procedură fiscală, care făceau trimitere la posibilitatea unor scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale ori la reeşalonarea la plata a unor chirii, întrucât Consiliul Local nu are posibilitatea să acorde scutiri la plată pentru debite având ca izvor contracte civile, iar primarul, ca autoritate executivă, are obligaţia legală de a urmări realizarea veniturilor la bugetul local, inclusiv cele din concesiuni şi închirieri.

Prima instanţă a reţinut că, în pofida apărărilor inculpaţilor care au făcut referire la posibilitatea Consiliului Local al Municipiului Paşcani de a acorda "înlesniri la plată" invocând art. 125 din O.G. nr. 92/2003, procurorul a negat aplicabilitatea acestui text legal în materia obligaţiilor având ca izvor contracte civile (de închiriere, arendă, etc.), dar a admis posibilitatea ca un consiliul local să acorde scutiri la plată, însă numai pentru obligaţiile fiscale.

Potrivit art. 125 din C. proc. fisc. , intitulat "Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale": "(1) La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligaţiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condiţiile legii.

(2) La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată:

a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

c) eşalonări la plata majorărilor de întârziere de orice fel, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;

d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de majorări de întârziere, cu excepţia majorărilor datorate pe perioada de amânare;

e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii."

Instanţa de fond a reţinut că ceea ce se li se impută acestor inculpaţi este, pe de o parte, modul în care au votat proiectul de hotărâre de consiliu local din 19 septembrie 2007, iar pe de altă parte, faptul că, ulterior exercitării controlului de legalitate de către Prefectura judeţului Iaşi, nu au repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani îl avea faţă de bugetul local, cu consecinţa producerii unui prejudiciu pentru unitatea administrativ teritorială şi a unui folos necuvenit pentru această societate, reprezentat de debitul nerecuperat.

S-a apreciat că fapta unui consilier local de a vota o hotărâre nelegală, deşi formal se poate circumscrie elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 C. pen., nu poate atrage răspunderea penală, în lipsa altor elemente de fapt care să contureze intenţia acestuia de a produce o pagubă unităţii administrativ teritoriale respective şi de a realiza un folos necuvenit, pentru sine ori pentru un terţ.

În acest context, s-a reţinut că, fiind supuse controlului de legalitate al prefectului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 115 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, hotărârile consiliului local se comunică acestuia, în conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (4) din aceeaşi lege. Prin urmare, adoptarea unei hotărâri nelegale de către un consilier local, ca urmare a votului exprimat, nu reprezintă prin ea însăşi o faptă prevăzută de legea penală, câtă vreme însuşi legiuitorul a acceptat o asemenea posibilitate atunci când a reglementat obligativitatea comunicării hotărârilor consiliului local către prefect, pentru ca acesta să exercite un control de legalitate, inclusiv prin sesizarea instanţei competente.

Pe de altă parte, s-a reţinut că în actul de sesizare a instanţei a fost prezentat un caz similar cu cel care constituie obiectul acuzării din prezenta cauză care constă în solicitarea unei alte societăţi (SC YY. SA Paşcani), de scutire de la plată a unor debite ce rezultau dintr-un contract de concesiune. Din datele prezentate, a reieşit că, din perspectiva consilierilor implicaţi în procesul deliberativ, situaţia în cazul SC YY. SA a fost identică cu cea din cazul SC EE. SA Paşcani, în sensul că, având la bază avize favorabile ale comisiilor de specialitate, consilierii locali au aprobat proiectul de hotărâre privind acordarea unor înlesniri/scutiri de la plata unor sume datorate bugetului local, hotărâre ce a fost atacată în contencios administrativ de către prefect, în condiţiile legii. Singura deosebire între cele două situaţii, care a condus procurorul la soluţii diferite, a constat în existenţa unui prejudiciu, condiţie considerată îndeplinită în cazul SC EE. SA Paşcani, dar nu şi în cazul SC YY. SA.

Prima instanţă a apreciat, ca fiind relevant faptul că încălcarea atribuţiilor de serviciu de către consilierii locali, prin votarea unei hotărâri nelegale, nu este suficientă pentru trimiterea în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, câtă vreme pentru o situaţie de fapt similară, faţă de aceiaşi consilieri s-a dispus o soluţie de clasare (în condiţiile în care la data întocmirii rechizitoriului tentativa la infracţiunea prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 era pedepsită). Prin urmare, a considerat că prezintă importanţă existenţa unei pagube şi realizarea unui folos necuvenit, iar pentru reţinerea infracţiunii analizate este necesară stabilirea unei legături de cauzalitate între modul fraudulos (nedovedit în cauză) în care inculpaţii-consilieri locali au acţionat şi producerea pagubei/realizarea folosului necuvenit.

Or, aşa cum a rezultat din probe, în speţă, producerea unui prejudiciu reprezentat de neîncasarea unor debite ale SC EE. SA Paşcani către unitatea administrativ teritorială nu s-a datorat modului în care inculpaţii au votat în şedinţa din 19 septembrie 2007, ci unor evenimente ulterioare, care incumbă exclusiv inculpatului A.

În acest sens, s-a reţinut că a doua zi după ce a fost adoptată, respectiv, la data de 20 septembrie 2007, deci mai înainte de verificarea legalităţii de către Instituţia Prefectului judeţului Iaşi, căruia i s-a comunicat în data de 21 septembrie 2007, Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007 a fost transmisă de către inculpatul A., Primăriei Paşcani, Serviciului buget, financiar şi contabilitate şi Serviciului finanţe publice locale, pentru punere în aplicare, respectiv pentru radierea sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani. Urmare acestui fapt, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul finanţe publice locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor respectivei persoane juridice. La data de 29 octombrie 2007, Instituţia Prefectului judeţului Iaşi a promovat o acţiune în contencios administrativ împotriva hotărârii anterior menţionate, iar la data de 31 octombrie 2007 a comunicat Consiliului Local al Municipiului Paşcani, faptul că actul administrativ atacat este suspendat de drept.

S-a reţinut că urmarea imediată specifică infracţiunii de abuz în serviciu este consecinţa exclusivă a actelor infracţionale comise de către inculpatul A., care nu a comunicat în anul 2007, ci abia în anul 2012, cele două adrese serviciilor financiare de specialitate din cadrul Primăriei Paşcani. Prin intermediul adreselor respective, aceste servicii ar fi trebuit să fie notificate de îndată cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007, lucru care nu s-a întâmplat. În cazul SC YY. SA însă, inculpatul A. a notificat Serviciul finanţe publice locale Paşcani cu privire la suspendarea de drept a efectelor Hotărârii Consiliului Local nr. 162/2007, adresa fiind primită de inculpatul F., care a confirmat primirea acesteia prin aplicarea semnăturii sale olografe şi a menţiunii "Am primit, 19 decembrie 2007", menţiuni făcute chiar pe Adresa nr. x din 14 decembrie 2007.

Astfel, spre deosebire de situaţia SC EE. SA Paşcani, în cazul SC YY. SA există corespondenţă certă între Consiliul Local Paşcani, reprezentat de inculpatul A. şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani, astfel încât reprezentanţii acestui din urmă serviciu au procedat la repunerea pe rol a debitului SC YY. SA Paşcani.

Prin urmare, în cazul SC EE. SA Paşcani, singura acţiune cu valoare cauzală în producerea prejudiciului/realizarea folosului necuvenit, a aparţinut inculpatului A., care în loc să comunice cele două adrese primite de la Instituţia Prefectului către Serviciul buget, financiar, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale din cadrul Primăriei Paşcani, pentru repunerea debitului pe rol, a blocat această comunicare, iar la data de 31 octombrie 2007, în cadrul şedinţei de consiliu în care s-a discutat situaţia SC YY. SA, inculpatul A. i-a indus în eroare atât pe consilierii locali şi pe primarul W., susţinând în mod mincinos că cele două adrese referitoare la suspendarea de drept a Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007 au fost comunicate celor două servicii financiare de specialitate, iar datoria SC EE. SA a fost repusă pe rol.

Referitor la repunerea pe rol a debitului, imputată inculpaţilor-consilieri locali, ca act material al infracţiunii de abuz în serviciu, prima instanţă a reţinut că, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, Consiliul Local Paşcani nu avea competenţe în această materie.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că nu se poate reţine în sarcina celor 18 consilieri locali infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. şi, în consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a dispus achitarea acestora, inclusiv a inculpatului J., consilier local, care a decedat în timpul cercetării judecătoreşti.

În privinţa inculpatului W. care, de asemenea, a decedat în timpul judecăţii, prin actul de sesizare s-a reţinut că, în calitate de primar al Municipiului Paşcani, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 14 septembrie 2007, a aprobat Referatul nr. 12.766 întocmit şi semnat de numiţii V. (inginer în cadrul Serviciului Agricol al Primăriei municipiului Paşcani) şi U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani), prin care au fost propuse "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare" la data de 18 septembrie 2007, a aprobat Referatul nr. 25.141 întocmit şi semnat de numiţii F. (şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani şi L. (consilier în cadrul aceluiaşi serviciu), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, prin care a fost propusă "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", fapte care ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus o soluţie de clasare faţă de inculpatul W. pentru săvârşirea unei alte infracţiuni de abuz în serviciu, constând în aceea că, în calitate de Primar al Municipiului Paşcani şi ordonator principal de credite însărcinat cu urmărirea debitelor la bugetul local, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în perioada 31 octombrie 2007 (data comunicării de către Instituţia Prefectului judeţului Iaşi a faptului că s-a formulat o acţiune la instanţa de contencios administrativ pentru anularea Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007) - 15 iunie 2008 (data încetării mandatului de Primar al Municipiului Paşcani) nu a dispus măsuri de urmărire a veniturilor aferente Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi actului adiţional încheiat cu SC EE. SA Paşcani şi nu a repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani, îl avea faţă de bugetul local.

Soluţia de clasare a avut în vedere faptul că la data de 31 octombrie 2007, în plenul şedinţei consiliului local la care a participat şi inculpatul W., inculpatul A. a informat asistenţa cu privire la comunicarea adresată Serviciului finanţe publice locale Paşcani referitoare la suspendarea de drept a dispoziţiilor H.C.L. nr. 145/2007 (informare ce s-a dovedit a fi falsă).

S-a reţinut de prima instanţă că procurorul de caz a apreciat că inculpatul W. nu ştia de ilegalităţile comise de inculpatul A. şi, constatând că există o situaţie procesuală specială în ceea ce îl priveşte pe acesta, respectiv un concurs de cauze care conduc la stingerea procesului penal (achitare şi încetare a procesului penal), în condiţiile în care decesul a intervenit în faza de judecată, după audierea sa în calitate de inculpat, a apreciat că se impune soluţia mai favorabilă, aceea de achitare în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru aceleaşi considerente avute în vedere la analizarea situaţiei celorlalţi inculpaţi, funcţionari în cadrul Primăriei Paşcani, care au fost de asemenea achitaţi.

d.2. Cu privire inculpaţii, funcţionari ai Primăriei Paşcani, care şi-au exprimat opinia în scris cu privire la oportunitatea adoptării unei scutiri a datoriei SC EE. SA Paşcani, prima instanţă a analizat situaţia pentru fiecare caz în parte, concluziile referitoare la posibilitatea reţinerii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, fiind însă comune.

Astfel în sarcina inculpatului F. s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul L. (consilier în cadrul aceluiaşi serviciu), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 25.141 prin care a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

De asemenea, s-a reţinut faptul că, ulterior exercitării controlului de legalitate de către Prefectul judeţului Iaşi, în cunoştinţă de cauză, responsabilii Consiliului Local Paşcani nu au repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani, îl avea faţă de bugetul local, astfel încât, la data de 08 septembrie 2011 (data intervenirii termenului de prescriere a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului) societatea amintită a obţinut un folos necuvenit în cuantum total de 2.045.950 RON (echivalentul sumei de 481.887,56 euro la un curs de 4,2457 RON/euro valabil la data de 08 septembrie 2011), care constituie, în acelaşi timp, şi paguba adusă bugetului local Paşcani.

Deşi inculpatul F. nu putea face parte din "responsabilii Consiliului Local Paşcani care nu au repus pe rol debitul SC EE. SA Paşcani", în calitatea sa de şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, acesta avea posibilitatea şi obligaţia de serviciu de a repune pe rol debitul în cauză, dacă i-ar fi fost comunicat faptul că Hotărârea Consiliului Local nr. 145/2007 a fost suspendată.

Prima instanţă a reţinut că probatoriul administrat în cauză a dovedit că inculpatul A. este cel care nu a comunicat în anul 2007 (ci abia în anul 2012), către Serviciul buget, financiar, contabilitate, Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, notificarea cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007, astfel că inculpatul F. nu avea cum să repună pe rol acest debit, nefiind încunoştinţat cu privire la suspendarea acesteia.

În ceea ce priveşte întocmirea şi semnarea Referatului nr. 25.141/2007 prin care s-a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reiterat faptul că, în principiu, un funcţionar public, în cadrul analizei de oportunitate pe care o face în activitatea pe care o desfăşoară la locul de muncă, are posibilitatea de a interpreta, cu bună credinţă, o normă sau alta de drept, în momentul adoptării unei poziţii, cu privire la o problemă intervenită în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Audiat fiind atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată inculpatul F. şi-a păstrat poziţia procesuală de recunoaştere a faptei, cu precizarea că în opinia lui, în cauză sunt aplicabile O.G. nr. 92/2003 Codul de procedură fiscală, mai exact art. 125 intitulat "Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale", condiţii în care a considerat că ar fi trebuit să întocmească acel referat.

În acest caz, poziţia a fost asumată de către inculpatul F., prin întocmirea şi semnarea Referatului nr. 25.141/2007, act prin care se răspundea cererilor repetate formulate de SC EE. SA Paşcani şi înregistrate la Primăria Paşcani, la datele de 26 februarie 2007, 15 martie 2007 şi 11 septembrie 2007, cereri însoţite de acte justificative.

În altă ordine de idei, prima instanţă a constatat că şi în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat sunt pe deplin aplicabile aceleaşi considerente avute în vedere în momentul analizării situaţiei celor 18 consilieri locali, cu privire la inexistenţa unei legături directe de cauzalitate între referatul încheiat de inculpatul F. şi prejudiciul creat, motiv pentru care s-a apreciat inutilitatea aducerii unor argumente suplimentare, cu atât mai mult cu cât prin referatul respectiv se formulau nişte propuneri, însă însuşirea acestora nu era obligatorie pentru consilierii locali, care şi-au exprimat prin vot punctul de vedere cu privire la chestiunea dezbătută, în urma propriei analize efectuate.

În sarcina inculpatului L. s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de consilier în cadrul Serviciului Finanţe Publice Locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul F. (şef Serviciu Finanţe Publice Locale Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 25.141 (care a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007), prin care a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract".

Prima instanţă a constatat că situaţia juridică a inculpatului L. este identică cu cea a inculpatului F., astfel încât a menţinut considerentele avute în vedere cu ocazia analizării faptelor reţinute în sarcina inculpatului F. şi în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat.

În sarcina inculpatei U. s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numitul V. (inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei Municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 12.766 prin care a propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract pentru anii sus-menţionaţi (2000, 2002, 2003 şi 2005), prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007. Şi în acest caz prima instanţă a reţinut că situaţia juridică a inculpatei U. este identică cu cea a inculpatului F., cu singura diferenţă că aceasta îşi desfăşura activitate în alt compartiment al Primăriei Paşcani, motiv pentru care a apreciat că nu este necesar să revină cu argumente suplimentare la considerentele avute în vedere la momentul analizării faptelor reţinute în sarcina inculpatului F., argumente pe care le-a considerat pe deplin aplicabile.

În sarcina inculpatului V. s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că în calitate de inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei Municipiului Paşcani, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numita U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat Referatul nr. 12.766 prin care a propus "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract, pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

În declaraţia dată în şedinţa publică din 20 aprilie 2016, inculpatul V., a precizat următoarele: "În discuţia pe care am avut-o cu domnul primar ori cu, consilierul acestuia, mi s-a spus anterior studierii documentaţiei aferente cererii nr. x că eu urmează să mă pronunţ doar cu privire la realitatea faptică a celor precizate în acte, respectiv să verific dacă procesele-verbale sunt încheiate de către persoanele îndrituite în acest sens, dacă societatea a avut înfiinţate în anii respectivi culturi pe parcelele nominalizate cu pierderi, dacă schiţele anexate permiteau localizarea din punct de vedere topo-cadastral în administrativul municipiului Paşcani a parcelelor respective. Mi s-a spus că, componenta legată de natura juridică a cererii va fi soluţionată de către Compartimentul Finanţe Publice Locale. (...) După ce am verificat documentele puse la dispoziţie am constatat faptul că pe parcelele menţionate au existat culturile respective, culturi care au fost calamitate, astfel încât din punct de vedere tehnic eu am putut să atest realitatea celor sesizate de SC EE. SA.Este adevărat faptul că referatul nr. 12766 conţinea propunerea mea cu privire la scutirea de la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA, Primăriei Paşcani, folosind această formă de adresare, care nu ştiu dacă era corectă sau nu, în condiţiile în care competenţele mele erau strict tehnice, iar scutirea la plată urma să fie decisă de Compartimentul Finanţe Publice."

Prima instanţă a reţinut că inculpatul, primind o cerere repartizată de conducătorul instituţiei, nu a făcut altceva decât să prezinte o opinie cu privire la problema pusă în discuţie, în limitele competenţelor sale, respectiv realitatea faptică a celor prezentate în acte, mai exact cele anexate documentaţiei aferente cererii nr. x, iar faptul că prin aceeaşi adresă s-au soluţionat două aspecte, de competenţa a doi funcţionari diferiţi din Primăria Paşcani, nu este de natură să atragă răspunderea penală a acestora, în condiţiile în care, prin acelaşi act, s-a răspuns ambelor probleme puse în discuţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că situaţia juridică a inculpatului V. este practic identică cu cea a inculpatului F., menţinând ca fiind deplin valabile şi în cazul acestui inculpat considerentele avute în vedere la momentul analizării faptelor reţinute în sarcina inculpatului F., fără să invoce motive suplimentare.

În cazul angajaţilor Primăriei Paşcani, prima instanţă a apreciat că o situaţie cu totul deosebită o are inculpatul FF., în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că la data de 25 martie 2015 a făcut declaraţii mincinoase referitoare la persoana care a executat semnătura olografă pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul finanţe publice locale Paşcani.

După cum s-a precizat la stabilirea stării de fapt, inculpatul FF. a negat în faza de urmărire penală că ar fi semnat o astfel de adresă (declaraţiile sale fiind contrazise de concluziile specialiştilor criminalişti), dar cu ocazia audierii lui în faţa instanţei, a recunoscut faptul că a efectuat această semnătură, în fals, pe Adresa nr. x datată 31 octombrie 2007, abia în anul 2012, la cererea inculpatei B.: "În anul 2012 aveam calitatea de referent în cadrul aceleiaşi instituţii, Serviciul de Taxe şi Impozite Locale. În toamna anului 2012 m-am deplasat în biroul colegei mele de serviciu B. pe care am întrebat-o ceva legat de Comisiile Electorale, ocazie cu care aceasta mi-a solicitat să semnez o adresă, care nu ştiam ce conţine în acel moment. Eu am semnat adresa respectivă în colţul din stânga sau din dreapta sus, semnătura fiind indescifrabilă. Precizez încă o dată faptul că nu ştiam conţinutul acelei adrese, dar acea adresă mi-a fost arătată la DNA, nu am citit această adresă, mi s-a arătat doar semnătura şi doar atunci am văzut data pe adresă. Atunci mi-am dat seama că nu aveam cum să semnez acea adresă în anul 2007, întrucât aşa cum am precizat la acea dată aveam calitatea de lucrător comercial. Atunci când mi-a fost arătată la DNA adresa sus precizată cu semnătura indescifrabilă, iar eu am apreciat că semnătura respectivă mi-a fost contrafăcută, motiv pentru care nu am recunoscut această semnătură. După ce m-am gândit mai bine, făcând nişte conexiuni în legătură cu declaraţiile numitelor VV. şi TT. mi-am dat seama că semnătura de pe acea adresă a fost efectuată de către mine, dar nu în anul 2007, ci în toamna anului 2012. Mi-a fost arătată Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 emisă de Primăria Municipiului Paşcani aflată în vol. 15, pag. 143, adresă semnată de secretarul A. prin care Primăria Mun. Paşcani era înştiinţată de către instituţia Prefectului că HCL a Mun. Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 a fost suspendată de drept şi nu produce efecte juridice, având în vedere faptul că această hotărâre a fost atacată în contencios administrativ. Pe acest act sub menţiunea către, eu mi-a depus semnătura olografă, semnătură efectuată cu pix de culoare albastră, prin care eu practic atestam că această adresă a fost primită de către mine în 31 octombrie 2007. De fapt, aşa cum am precizat astăzi în faţa instanţei, acea semnătură am depus-o pe act în toamna anului 2012, la cererea numitei B.. Aşa cum am precizat nu am ştiut ce am semnat şi nu am ridicat niciodată acest act."

Prima instanţă, reţinând faptul că nu a fost sesizată cu privire la comiterea vreunei infracţiuni vizând menţiunea cuprinsă în adresa din 31 octombrie 2017, a apreciat că nu se impune anularea respectivei menţiuni şi, întrucât decesul inculpatului a intervenit în timpul judecăţii, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal faţă de acest inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) din C. pen.

Inculpata B., angajată în cadrul Primăriei Municipiului Paşcani, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 47 raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că în calitate de consilier în cadrul Serviciului administraţiei publice - aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani, funcţionar însărcinat cu primirea şi înregistrarea corespondenţei/documentelor în registrul Consiliului Local al municipiului Paşcani, în perioada aprilie - mai 2012, cu ştiinţă, în scopul creării aparenţei comunicării către Serviciul buget, financiar, contabilitate a adresei nr. x din 31 octombrie 2007, a determinat pe inculpata TT. să menţioneze în fals, pe adresa respectivă (semnată de inculpatul A., având ca destinatar Serviciul buget, financiar, contabilitate) primirea acestei adrese în perioada emiterii sale, fapt pentru care inculpata TT. a făcut menţiunea "Am primit astăzi, 05 octombrie 2007 Şef. Serv. SS.." şi a aplicat semnătura sa indescifrabilă, deşi, în realitate, această menţiune a fost făcută în perioada aprilie - mai 2012.

Cea de- a doua infracţiune reţinută în sarcina inculpatei B. este de instigare la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 raportat la art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că, cu ştiinţă, a determinat pe numita VV. (funcţionar însărcinat cu primirea/predarea corespondenţei la registratura Serviciului administraţiei publice din cadrul aparatului propriu a Primarului municipiului Paşcani), să menţioneze în fals, pe fila x verso condica de predare şi expediere a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale Paşcani, menţiunea olografă "07.11 - 15227 - Cabinet secretar" conform căreia la data de 07 octombrie 2007 ar fi fost înaintată adresa respectivă către Serviciul finanţe publice locale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că inculpata B., deşi a avut o conduită relativ corespunzătoare, atât în timpul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, în sensul depunerii unor eforturi apreciabile pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, nu a recunoscut faptul că ar fi instigat pe inculpatele VV. şi TT. să facă acele menţiuni în fals.

Astfel, ea a arătat că:, Eu nu am avut altă discuţie cu d-na TT. şi nu i-am cerut niciodată să semneze în condica serviciului său ori pe altă adresă. D-na este rudă cu d-ul secretar, nepotul acestuia fiind soţul d-nei TT. Acelaşi lucru pot să afirm şi pentru VV., în sensul că nu i-am cerut niciodată să menţioneze în fals pe condica de predare-expediere a corespondenţei menţiunea olografă "7.11 -15.227 - Cabinet Secretar."

În condiţiile în care poziţia procesuală a inculpatelor VV. şi TT. a fost una clară, în sensul că au recunoscut faptele pentru care au fost inculpate şi au indicat-o pe inculpata B., ca fiind persoana care le-a cerut să procedeze la falsificarea acelor documente, în modul precizat anterior, prima instanţă a constatat că se confirmă actele materiale reţinute în rechizitoriu în sarcina acestei inculpate.

De asemenea, tot cu privire la poziţia subiectivă a inculpatei B. s-a reţinut şi faptul că inculpatul FF. (ulterior decedat), cu ocazia audierii sale în faţa instanţei, a indicat-o pe inculpată ca fiind cea care l-a determinat să facă în anul 2012 o menţiune în fals cu privire la primirea adresei nr. x din 31 octombrie 2007 şi, deşi acest act nu a făcut obiectul sesizării instanţei, el a fost menţionat pentru a demonstra implicarea inculpatei în falsificarea actelor mai sus menţionate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, constatând că latura obiectivă a infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 321 din C. pen. presupune falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, a admis cererea inculpatei B. de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa din infracţiunile de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 raportat la art. 321 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea continuată de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale), prev. de art. 47 raportat la art. 320 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

S-a apreciat că, din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că inculpata B. a determinat-o în anul 2012 pe numita VV. (funcţionar însărcinat cu primirea/predarea corespondenţei la registratura Serviciului administraţiei publice din cadrul aparatului propriu a Primarului municipiului Paşcani), să menţioneze în fals, pe reversul filei 80 din condica de predare şi expediere a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale Paşcani, menţiunea olografă "07.11 - 15227 - Cabinet secretar" conform căreia la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată adresa respectivă către Serviciul finanţe publice locale - reprezentat de inculpatul F., remarcându-se astfel o alterare a unui înscris oficial preexistent, act material incriminat de dispoziţiile art. 320 alin. (1) şi (2) din C. pen., aspect care a justificat admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatei B., în sensul arătat mai sus.

În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatei B., prima instanţă a constatat că aceasta este C. pen. de la 1969, întrucât în cazul infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, limitele de pedeapsă reglementate în C. pen. anterior sunt de la 3 luni la 3 ani închisoare, iar în noul C. pen. sunt de la 6 luni la 3 ani.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen. 1969 privind criteriile generale de individualizare a pedepsei şi reţinând modalitatea concretă de comitere a faptelor de către inculpata B. (numărul redus de acte materiale), conduita procesuală corectă a inculpatei (s-a prezentat în mod constant la judecată în faţa instanţei de fond şi a încercat să contribuie la aflarea adevărului în această cauză), vârsta inculpatei (49 ani la acel moment), faptul că nu a suferit anterior alte condamnări şi, raportat la natura infracţiunii comise şi la limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale), instanţa de fond a aplicat acesteia o pedeapsă orientată spre minimul special, dispunând, în baza art. 86¹ şi art. 86² C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, apreciind că inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, în condiţiile în care i se aplică o pedeapsă fără executare.

Totodată, prima instanţă a impus inculpatei, în temeiul art. 86³ lit. a) - d) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile care îi revin, aplicând în temeiul art. 71 C. pen. din 1969 cu art. 5 din C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii, atrăgându-i atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de nerespectare a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

Cu privire la faptele inculpatului A., funcţionar public, angajat al Primăriei Paşcani, prima instanţă a reţinut cu titlu prealabil că, în conformitate cu dispoziţiile art. 116 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local, secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative, bucurându-se de stabilitate în funcţie.

Conform art. 117 din aceeaşi lege Jurisprudenţă (6) secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:

a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect.

Referitor la prima infracţiune reţinută în sarcina inculpatului A., cea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că inculpatul, în calitate de secretar al Consiliului Local al municipiului Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, a întocmit şi avizat pentru legalitate proiectul de hotărâre ce viza scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, înscrisul făcând parte din documentaţia pusă la dispoziţia membrilor Comisiei economică, buget, finanţe şi respectiv Comisia juridică, dar şi a consilierilor locali pentru şedinţa de plen din data de 19 septembrie 2007 şi, la aceeaşi dată, nu şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în legătură cu obligaţia de a nu contrasemna Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care s-a aprobat în mod ilegal "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani bugetului local al municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", prima instanţă a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni pentru următoarele motive:

Din probatoriul administrat în cauză a reieşit în mod indubitabil faptul că în perioada septembrie 2007- mai- iunie 2012, inculpatul A., spre deosebire de ceilalţi inculpaţi, funcţionari ai Primăriei Paşcani, a acţionat în scopul favorizării SC EE. SA Paşcani, pentru ca această societate să fie scutită de la plata debitului datorat UAT Paşcani.

Etapele care au condus la scutirea la plată a SC EE. SA Paşcani, au fost următoarele: într-o primă fază, inculpatul A. a acţionat în sensul iniţierii procedurii pentru adoptarea proiectului de hotărâre ce viza scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, înscrisul făcând parte din documentaţia pusă la dispoziţia membrilor Comisiei economică, buget, finanţe şi a celor din Comisia juridică pentru şedinţa de consiliu din 19 septembrie 2007; ulterior, în şedinţa consiliului local din 19 septembrie 2007, inculpatul a susţinut acest proiect de hotărâre, fapt care a rezultat din înregistrarea şedinţei, fiind evident că inculpatul A. a fost susţinătorul cel mai fervent al adoptării proiectului de hotărâre, întrucât el a fost cel care a susţinut aproape toate argumentele faptice şi legale pentru adoptarea hotărârii respective; apoi, tot inculpatul a fost cel care a comunicat hotărârea Consiliului local serviciilor financiare din cadrul Primăriei Paşcani, mai înainte de a se comunica aceeaşi hotărâre Instituţiei Prefectului, fapt care a permis ştergerea debitului SC EE. SA Paşcani mai înainte ca această instituţie să verifice hotărârea sub aspectul legalităţii sale.

S-a reţinut că inculpatul a continuat să aibă această atitudine şi ulterior, în condiţiile în care a comunicat abia în anul 2012 şi nu în anul 2007, cele două acte, adresate serviciilor financiare de specialitate din cadrul Primăriei Paşcani, prin intermediul cărora aceste servicii ar fi trebuit să fie notificate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007. Cu privire la acest aspect s-a apreciat relevantă declaraţia inculpatei B. dată în faţa instanţei de judecată: "În momentul redactării adreselor am primit şi adresa Instituţiei Prefectului care conţinea informaţiile precizate mai sus. Am întocmit cele două adrese şi le-am înmânat personal d-lui secretar A., cu menţiunea că la solicitarea acestuia persoana care era trecută ca semnatar era doar secretarul, nu cum ar fi fost normal şi primarul municipiului."

În scopul atingerii aceluiaşi obiectiv, la data de 31 octombrie 2007, în plenul şedinţei Consiliului local la care a participat şi inculpatul W. (primar la acel moment), inculpatul A. a informat asistenţa cu privire la comunicarea adresată Serviciului finanţe publice locale Paşcani referitoare la suspendarea de drept a dispoziţiilor Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007 (fapt ce a fost dovedit ca fiind fals). Această intervenţie a inculpatului A. din data de 31 octombrie 2007 a avut loc pe fondul prezenţei şi intervenţiei verbale a reprezentantului Prefecturii Iaşi, care a atras atenţia că atât HCL nr. 145/2007, cât şi hotărârea care trebuia adoptată la acea dată, privind pe SC YY. SA, nu sunt legale, iar în cadrul acestei şedinţe inculpatul A. i-a cerut reprezentantului Prefecturii Iaşi să nu îi intimideze pe membrii Consiliului Local Paşcani.

Un alt moment important, subsumat aceluiaşi scop, a fost cel al atacării sentinţei civile 262/2008 a Tribunalului Iaşi, care a anulat HCL nr. 145/2007, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă la 08 septembrie 2008, prin respingerea recursului Consiliului Local Paşcani.

Ulterior, în luna aprilie 2009, martorul CCC. - consilier juridic în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Paşcani a întocmit Referatul nr. 6383, adresat atât Consiliului Local al Municipiului Paşcani, cât şi Primăriei Paşcani, prin care aducea la cunoştinţa conducerii celor două entităţi faptul că "prin Sentinţa civilă nr. 262/CA/2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul x/2007, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului Consiliului Local Paşcani - aşa cum rezultă din informaţiile de pe site-ul Curţii de Apel Iaşi pe care îl anexăm în copie xerox - s-a admis acţiunea formulată de Prefectul Judeţului Iaşi şi a fost anulată Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului Local al municipiului Paşcani, situaţie în care se impune Consiliului Local Paşcani luarea imediată a măsurilor în consecinţă de executare silită prin comunicarea sentinţei respective şi sesizarea Serviciului impozite şi taxe" (fostul Serviciu finanţe publice locale).

Martorul CCC., audiat fiind, a declarat în faţa primei instanţe următoarele: "Nu mai ştiu exact când, respectiv dacă în 2008 sau 2009, dar cred că în anul 2009, Consiliul Local sau Primăria Mun. Paşcani a primit o informare de la instanţă din care am înţeles că Hotărârea de Consiliu Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, care privea scutirea de la plata datoriilor a SC EE. SA, către Primăria Paşcani, a fost anulată de către instanţă într-o Hotărâre definitivă nr. 6383/344 din 9 aprilie 2009, referat pe care l-am depus atât la registratura Prim. Paşcani, cât şi la registratura Consiliului Local al Mun. Paşcani. Acest ultim aspect l-am aflat consultând, personal, portalul Curţii de Apel Iaşi. În condiţiile în care am constatat că datoria SC EE. SA era în vigoare şi era în pericol ca primăria să piardă dreptul de a solicita această datorie, existând pericolul prescripţiei, am întocmit Referatul cu nr. 6383/344 din 9 aprilie 2009, referat pe care l-am depus atât la registratura Prim. Paşcani, cât şi la registratura Consiliului Local al Mun. Paşcani. Am întocmit acel referat în 4 exemplare, unul l-am depus la Primărie, unul la Consiliul Local, unul a rămas înregistrat la compartimentul juridic şi unul a rămas în posesia mea. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu demersul meu, în condiţiile în care din mai 2009 eu mi-am încetat activitatea pe motiv medicale. Până la momentul încetării activităţii mele nimeni nu mi-a cerut detalii cu privire la cele menţionate în referat, nici secretatul primăriei şi nici primarul şi nici alţi reprezentaţi ai consiliului local."

Acest referat a fost înregistrat în evidenţele Consiliului Local al Municipiului Paşcani sub numărul 344 din 09 aprilie 2009, de către inculpata B., copia referatului fiind pusă la dispoziţia numitului CCC., iar originalul a fost remis inculpatului A.

Inculpata B. a susţinut în declaraţia dată în faţa instanţei că: "În anul 2009 s-a prezentat la biroul meu juristul instituţiei, CCC., cu un referat din care rezulta că cele două hotărâri de consiliu local privind SC YY. SA şi SC EE. SA au fost anulate de către instanţă, soluţiile fiind definitive, eu am înregistrat acel referat în Registrul Consiliului Local. După aceea eu am înaintat secretarului NNN. în condica sa de corespondenţă, chiar la data înregistrării. Acel referat nu mi-a mai fost restituit de către secretar pentru a fi înaintat consilierilor locali sau altor servicii din Primărie, aşa cum ar fi fost în mod normal."

S-a reţinut că inculpata B. a declarat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, că a auzit o discuţie pe această problemă, între inculpatul A. şi martorul CCC., (discuţie nerecunoscută de inculpat şi neconfirmată de martor), susţinând că: "După ce i-a dat acest referat lui A., acesta (A.) l-a chemat în biroul său pe CCC., cei doi având o discuţie aprinsă, din biroul său auzindu-l pe A. spunându-i lui CCC. "Mergi şi fă-ţi treaba, este problema ta". De asemenea, din aceeaşi declaraţie rezultă că pe acest referat, întocmit de martorul CCC. nu a fost pusă rezoluţie de către A. pentru a fi prezentat Consiliului Local al Municipiului Paşcani, nefiind niciodată prezentat membrilor consiliului.

Astfel, s-a apreciat ca fiind demonstrat faptul că inculpatul A., deşi cunoştea situaţia juridică definitivă a datoriei SC "EE." SA, nu a făcut nimic pentru recuperarea acesteia, ci a blocat orice măsuri în acest sens.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pe cale de consecinţă, a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât inculpatul A. a încălcat în mod intenţionat atribuţia de serviciu prevăzută de art. 117 lit. a) din Legea nr. 215/2001, în condiţiile în care a avizat pentru legalitate Hotărârea Consiliului Local Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care s-a aprobat "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani către bugetul local al municipiului Paşcani, deşi a realizat că această datorie nu poate face obiectul unei scutiri la plată în baza dispoziţiilor art. 125 din Codul de procedură fiscală.

Cea de-a doua infracţiune reţinută în sarcina aceluiaşi inculpat, participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constă în aceea că la data de 31 octombrie 2007, în calitate de secretar al Consiliului Local al municipiului Paşcani, în şedinţa de consiliu local, cu intenţie, a indus în eroare pe inculpatul W. (ordonator principal de credite şi funcţionar însărcinat cu urmărirea veniturilor unităţii administrativ teritoriale pe care o reprezenta, în calitate de primar) informându-l că a notificat Serviciul finanţe publice locale, dar şi Serviciul financiar, buget, contabilitate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, deşi nu a făcut acest lucru, determinându-l astfel pe inculpatul W. să nu dispună măsurile de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al municipiului Paşcani trebuia să le realizeze în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 încheiat cu SC EE. SA. Paşcani.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a respins cererea parchetului de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu în infracţiunea de abuz în serviciu, reglementată de art. 13² din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 297 alin. (1) C. pen., în forma autoratului, pentru următoarele motive: conform fişei postului nr. 3936 din 24 februarie 2003, inculpatul A. avea atribuţii relativ restrânse în domeniul financiar-fiscal, întrucât potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 36/2002, printre alte atribuţii inculpatul: aviza pentru legalitate proiectele de hotărâri prin care se instituiau taxele speciale; identifica noi surse de venituri la buget; urmărea aplicarea în teritoriu a hotărârilor privind instituirea şi încasarea veniturilor la bugetul local; asigura urmărirea verificarea şi coordonarea aplicării coerente şi unitare a hotărârilor adoptate în sistemul fiscal.

S-a apreciat că, în condiţiile în care inculpatul nu avea atribuţii în domeniul financiar fiscal, implicarea sa în repunerea pe rol a debitului SC "EE." SA Paşcani nu putea să fie una directă.

Prima instanţă a reţinut că obligaţia de serviciu a inculpatului, conform Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, pe care, de altfel, acesta a recunoscut-o, dar a afirmat, în mod nereal, că şi-ar fi îndeplinit-o, era de a transmite celor două servicii de specialitate suspendarea de drept a unei hotărâri adoptate de Consiliul local, repunerea pe rol a debitului fiind atribuţia celor două servicii cu competenţă în domeniul financiar-fiscal. Aceste servicii, urmau să-l notifice în acest sens pe primarul localităţii, care, în final, ar fi trebuit să procedeze la repunerea pe rol a debitului SC EE. SA Paşcani.

Actul de inducere în eroare a fost confirmat parţial de inculpatul A., în mod indirect, în sensul că a admis în faţa instanţei că: "În timpul derulării şedinţei de consiliu din 31 octombrie 2007 (...) am informat plenul şedinţei cu privire la faptul că am primit notificarea prefecturii referitoare la atacarea hotărârii 145 şi le-am comunicat acestora că am întocmit şi trimis adrese serviciilor de specialitate, respectiv Serviciului Finanţe Publice şi Buget, cu privire la suspendarea deciziei 145/2007, precum şi faptul că aceasta nu produce efecte juridice până la finalizarea dosarului de către instanţa de judecată", dar a susţinut că, din punctul său de vedere, cele două servicii au fost informate cu privire la suspendarea efectelor Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007.

Inculpatul A. a susţinut că a notificat cele două servicii (de finanţe publice locale, dar şi cel de buget şi contabilitate) cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din data de 19 septembrie 2007, dar că inculpatul W. a ignorat obligaţia de urmărire a creanţelor rezultate din contractul de închiriere încheiat cu SC "EE." SA, însă această poziţie a inculpatului a fost înlăturată atât de declaraţia inculpatei B., cât şi de logica derulării evenimentelor, descrise anterior, din care a rezultat că numai inculpatul A. avea un interes în ceea ce privea blocarea comunicării celor două adrese.

Astfel inculpata B. a declarat următoarele: "În data de 31 octombrie 2007 m-a chemat d-nul A. şi mi-a solicitat să întocmesc două adrese prin care Serviciul Buget, Contabilitate şi Serviciul Finanţe Publice Locale erau încunoştinţate că Hotărârea nr. 145/2007 a fost suspendată, în condiţiile în care a fost atacată în contencios de către prefect, această hotărâre fiind apreciată ca fiind nelegală(...). În anul 2013, nu îmi aduc aminte exact data,cu ocazia unei curăţenii, d-nul ... mi-a adus mai multe documente pentru a fi distruse la un aparat pe care îl aveam numai eu în birou. În momentul în care am verificat aceste documente am constatat că printre alte hârtii sunt cele două adrese întocmite de mine în 2007 sub nr. 15.227, adrese originale având semnătura şi ştampila, în original, cu menţiunea de confirmare de primire de către cele două servicii. D-nul ... a recunoscut imediat semnătura d-nei TT. pe adresa destinată Serviciului Buget, Contabilitate, iar cu privire la semnătura de primire pentru adresa destinată Serviciului Finanţe Publice Locale a opinat că aceasta ar aparţine numitului FF. Precizez faptul că cele două adrese nu ar fi trebuit să fie în biroul d-lui secretar, ci la registratura Primăriei."

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că actul material constând în inducerea în eroare a inculpatului W. în ceea ce priveşte transmiterea înştiinţărilor către Serviciul finanţe publice locale şi Serviciul financiar, buget, contabilitate, vizând suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007,se circumscrie activităţii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., întrucât actul de inducere în eroare, în sine, nu poate fi circumscris unei încălcări a atribuţiilor de serviciu de către inculpatul A., ci a avut drept efect direct încălcarea fără vinovăţie a acestor atribuţii de către inculpatul W., care era convins că erau suspendate efectele Hotărârii Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, motiv pentru care nu a mai iniţiat demersuri sau verificări suplimentare cu privire la acest aspect.

Ultima infracţiune reţinută în sarcina inculpatului A. este cea de instigare la fals intelectual, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în perioada aprilie - mai 2012, cu intenţie, a determinat pe inculpata VV., inspector în cadrul Primăriei Municipiului Paşcani - Biroul administraţie publică - Compartimentul registratură să falsifice condica de evidenţă a corespondenţei Serviciului finanţe publice locale Paşcani pentru a crea aparenţa comunicării către acest serviciu a Adresei nr. x din 31 octombrie 2007.

În perioada mai- iunie 2012, inculpatul A., aflând despre demersurile martorului denunţător BBB. cu privire la debitul nerecuperat de la SC EE. SA, a demarat acţiuni de natură să-l pună la adăpost de o posibilă responsabilitate în legătură cu nerepunerea pe rol a datoriei pe care o avea SC EE. SA Paşcani faţă de bugetul local al municipiului Paşcani.

Din probatoriul administrat a rezultat că, în perioada mai - iunie 2012, inculpatul A. a verificat registrul de intrări - ieşiri a corespondenţei de la nivelul Primăriei municipiului Paşcani şi constatând că în dreptul înregistrării cu nr. 15.227 din 31 octombrie 2007 existau menţiuni referitoare la înaintarea corespondenţei către cele două servicii (buget, financiar, contabilitate şi respectiv, finanţe publice locale) a discutat cu inculpata B. cerându-i acesteia să-i facă dovada remiterii celor două adrese înregistrate sub nr. x din 31 octombrie 2007.

Inculpatul A. a solicitat inculpatei VV. condicile de predare a corespondenţei către Serviciile buget, financiar, contabilitate şi, respectiv finanţe publice locale, constatând, la momentul respectiv, că nu existau menţiuni cu privire la înaintarea adreselor respective. Inculpatul a efectuat aceste aşa-numite verificări doar cu titlu demonstrativ, întrucât de fapt, cunoştea foarte bine că nu puteau exista consemnări în respectivele condici, atâta timp cât după semnarea şi aplicarea ştampilei Consiliului local pe adrese, acestea au rămas asupra sa, după ce i-au fost remise de către inculpata B.. Practic, prin aceste "verificări" inculpatul A. dorea să creeze o presiune suplimentară pe ceilalţi funcţionari, pentru a proceda la falsificarea documentelor legate de predarea adreselor cu numărul 15.227 din 31 octombrie 2007, în interesul lui direct, falsificări procesate de către funcţionarii care au fost implicaţi în comunicarea celor două adrese, lăsându-le acestora impresia că doar în acest mod el ar putea să-i "ajute". În aceste condiţii, inculpatul A. i-a solicitat inculpatei B. să o convoace la sediul Consiliului local al Municipiului Paşcani pe inculpata TT., care s-a prezentat la biroul inculpatei B.. Cu această ocazie, în urma discuţiei anterioare dintre inculpaţii A. şi B., aceasta din urmă i-a indus inculpatei TT. ideea că trebuie să efectueze menţiunea olografă pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul financiar, buget, contabilitate în apropierea datei de emitere, invocând că adresa respectivă nu era semnată.

Ulterior acestei discuţii, inculpata TT. a intrat în biroul alăturat, al inculpatului A., unde a aplicat pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 menţiunea olografă conform căreia a primit această adresă la data de 5 octombrie 2007, executând totodată semnătura sa indescifrabilă, deşi, în realitate, acest fapt s-a petrecut în perioada aprilie - mai 2012. Totodată, la plecarea din sediul Consiliului local al Municipiului Paşcani, inculpata B. i-a cerut inculpatei TT. să semneze şi în condica de predare a corespondenţei către Serviciul buget, financiar, contabilitate, propunere declinată de către TT., având în vedere că tocmai atestase în fals primirea adresei respective, prin efectuarea de menţiuni olografe pe aceasta.

În aceeaşi zi, inculpatul A. a discutat şi cu inculpata VV. căreia i-a cerut să se pună de acord cu inculpata B. în sensul adăugării unei menţiuni, în fals, în condica de predare a corespondenţei către Serviciul finanţe publice locale şi întrucât nu avea detalii relativ la această menţiune pe care urma să o facă în fals, după discuţia purtată de inculpatul A. cu inculpata VV., în biroul celui dintâi, inculpata B. i-a remis inculpatei VV. un bilet cu menţiunea olografă a numărului adresei ce trebuia menţionată în fals în condica respectivă ("15.227"). Totodată, la cererea inculpatei VV., care a dorit relaţii suplimentare pentru a face o astfel de menţiune, inculpata B. i-a precizat celei dintâi că expeditorul adresei nr. x era "Cabinet Secretar" (cu referire la secretarul municipiului Paşcani - A.). Inculpata VV., la solicitarea inculpaţilor A. şi B., având aceste informaţii, s-a conformat şi a verificat împreună cu inculpata DDD. o poziţie liberă în condica Serviciului finanţe publice locale pentru a crea astfel aparenţa comunicării adresei respective. Astfel, cele două inculpate au identificat în condica respectivă, în subsolul uneia dintre file, aferente datei de 7 octombrie 2007, o zonă ce permitea efectuarea de menţiuni, data de 7 octombrie 2007 din condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani având corespondenţă cu cea din condica Serviciului financiar, buget, contabilitate, în sensul în care şi în cazul acestei condici ar fi putut fi adăugate menţiuni, în fals, privind comunicarea Adresei nr. x din 31 octombrie 2007 la data de 7 octombrie 2007 .

Inculpata VV. a procedat la efectuarea unei menţiuni în condica Serviciului finanţe publice locale Paşcani ("0711 - 15227 - Cabinet Secretar"), atestând în fals că la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată acestui serviciu Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 . Inculpata VV. a barat partea inferioară a paginilor completate în perioada respectivă, folosind acelaşi instrument de scris, care era însă, diferit de instrumentul scriptural folosit la celelalte menţiuni făcute în cursul zilei de 7 octombrie 2007. Ulterior efectuării acestor demersuri, pentru a crea aparenţa comunicării către cele două servicii a adreselor înregistrate sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007, inculpatul A. a solicitat inculpatei VV. o copie a condicii de predare a documentelor către Serviciul finanţe publice locale, document ce a fost inclus într-o mapă şi prezentat într-o conferinţă de presă susţinută la data de 29 mai 2012, invocând faptul că şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu privind notificarea acestui serviciu.

Prima instanţă, faţă de considerentele expuse anterior cu prilejul examinării faptelor reţinute în sarcina inculpatei B. şi, constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 320 alin. (2) din C. pen., a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost cercetat şi dedus judecăţii inculpatul A., din infracţiunea de instigare la fals intelectual, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., în instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 320 alin. (2) din C. pen.

În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului A., prima instanţă a constatat că aceasta este C. pen. anterior, având în vedere că, pentru forma continuată a infracţiunilor, precum şi pentru concursul de infracţiuni săvârşite, sporul de pedeapsă este facultativ conform dispoziţiilor din C. pen. de la 1969, precum şi faptul că regimul de individualizare a pedepselor este mai favorabil pe legea veche.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, având în vedere dispoziţiile art. 72 alin. (1) C. pen. 1969 privind criteriile generale de individualizare a pedepsei şi reţinând modalitatea concretă de comitere a faptelor de către inculpatului A., conduita procesuală pozitivă a inculpatului (care s-a prezentat constant la judecată în faţa instanţei de fond), vârsta acestuia (62 ani la acel moment), lipsa antecedentelor penale, natura infracţiunilor comise şi limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale, a aplicat inculpatului pentru fiecare infracţiune câte o pedeapsă orientată spre minimul special, dispunând, în baza art. 86¹ şi 86² C. pen. anterior, cu aplicarea art. 5 din C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe durata unui termen de supraveghere, apreciind că scopul educativ, preventiv şi coercitiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia.

Totodată, prima instanţă a impus inculpatului, în temeiul art. 86³ lit. a) - d) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile care îi revin, aplicând în temeiul art. 71 C. pen. din 1969 cu art. 5 din C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii, atrăgându-i atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de nerespectare a măsurilor de supraveghere ori a obligaţiilor impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

d3. În ceea ce priveşte situaţia inculpaţilor care în diverse calităţi au reprezentat SC EE. SA Paşcani, prima instanţă a reţinut următoarele:

În sarcina inculpatei H. s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de director economic la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 26 februarie 2007 a semnat Adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002 şi 2003.

Inculpata R. a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că a semnat aceleiaşi adresă, nr. 88 din 26 februarie 2007, în calitate de director comercial la SC EE. SA Paşcani.

În sarcina inculpatei E. s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de contabil la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 15 martie 2007, a semnat Adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani "exonerarea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 RON reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani", iar la data de 11 septembrie 2007 a semnat Adresa nr. x prin care a solicitat Primăriei Paşcani "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dată fiind seceta ..." documente ce au constituit justificarea pentru emiterea Hotărârii Consiliului Local al municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007.

Inculpatul Q. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de acţionar majoritar al SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi (deţinătorul unui portofoliu de 80,16% din acţiunile societăţii) şi de viceprimar al municipiului Paşcani, la data de 19 septembrie 2007, în timpul şedinţei Consiliului Local al municipiului Paşcani, cu ocazia discutării proiectului de hotărâre privind scutirea la plată a debitelor pe care societatea respectivă le avea faţă de bugetul local al municipiului Paşcani (15.000 RON chirie şi 947.050 RON reprezentând majorări de întârziere) a adus clarificări privind motivele neplăţii majorărilor de întârziere pentru a crea aparenţa legalităţii acestui demers, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite societăţii menţionate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat o inconsecvenţă în actul de sesizare constând în aceea că, deşi s-a constatat că adresa din 15 martie 2007 (înregistrată la Primăria municipiului Paşcani sub numărul 3.925 din 15 martie 2007) prin care s-a solicitat "exonerarea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dată fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 RON, reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani", a fost semnată atât de inculpatul WW., administrator, care a semnat adresa "pentru" directorul general, cât şi de inculpata, E. care a semnat adresa "pentru" directorul economic, totuşi numai inculpatei E. i s-a reţinut în sarcină infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu pentru acest act material.

Inculpatul S. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în calitate de director general la SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru societatea menţionată, la data de 11 septembrie 2007 a semnat Adresa nr. x, înregistrată la Primăria Municipiului Paşcani sub numărul 12.651 din 12 septembrie 2007, prin care a solicitat Primăriei Paşcani "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ...", document ce a constituit justificare pentru emiterea Hotărârii Consiliului Local al municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007.

Inculpata persoană juridică SC EE. SA Paşcani a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 77 lit. a) din C. pen., constând în aceea că, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, prin intermediul numiţilor R. (în calitate de director comercial), H. (în calitate de director economic), S. (în calitate de director general), WW. (în calitate de administrator) şi E. (în calitate de contabil), care au acţionat în numele şi în interesul societăţii, au solicitat în scris Primăriei Paşcani exonerarea de la plata unor obligaţii contractuale, după cum urmează: la data de 26 februarie 2007, prin Adresa nr. x (semnată de numiţii R. şi H.) au solicitat "exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002, 2003 şi 2005" la data de 15 martie 2007, prin Adresa nr. x (semnată de WW. şi inculpata E.) au solicitat "exonerarea de la plată chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta ..." şi "compensarea sumei de 14.532 ron reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani" la data de 11 septembrie 2007, prin Adresa nr. x (semnată de S. şi inculpata E.) au solicitat "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta ...", documente ce au constituit justificare pentru întocmirea ulterioară a înscrisurilor ce au stat la baza adoptării Hotărârii de Consiliu Local nr. 145/2007.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că nu se poate reţine, în principiu, infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu nici în sarcina angajaţilor SC EE. SA Paşcani şi nici a persoanei juridice angajatoare, dacă nu se constată autoratul la această infracţiune.

În subsidiar, prima instanţă a considerat că nu s-ar fi putut reţine infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu în sarcina angajaţilor SC EE." SA şi a persoanei juridice angajatoare, chiar dacă s-ar fi constatat vinovăţia autorilor infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv a consilierilor locali şi a funcţionarilor din Primăria Paşcani. Astfel, s-a apreciat că cei cinci inculpaţi fiind angajaţi ai SC EE. SA Paşcani, în mod evident, prin natura postului pe care îl ocupau, reprezentau interesele acestei societăţi.

În acest sens, poziţia subiectivă a inculpaţilor, materializată în cererile depuse iniţial în scris în anul 2007 şi ulterior justificate verbal de către inculpatul Q. în şedinţa publică din data de 18 septembrie 2007, poate fi apreciată ca fiind în limite legale, în situaţia în care solicitările inculpaţilor, făcute în numele SC EE. SA Paşcani, au făcut referire la existenţa unor cauze de forţă majoră (calamităţile naturale invocate), în absenţa oricărei dovezi cu privire la vreo înţelegere prealabilă, de natură frauduloasă, între aceşti angajaţi şi consilierii locali sau/şi funcţionarii Primăriei Paşcani.

Prima instanţă a apreciat că cererile în sine, sunt exerciţii normale, subsumate noţiunii de petiţie, drept recunoscut oricărui cetăţean, într-o societate democratică şi nu pot fi considerate fapte de natură a atrage răspunderea penală a inculpaţilor care le-au formulat.

Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că inculpaţilor angajaţi ai SC EE. SA Paşcani nu li se poate reţine în sarcină infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. şi, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a dispus achitarea acestora.

I.G. Latura civilă a cauzei

La termenul din 11 februarie 2016, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Paşcani (UAT Paşcani), reprezentată de avocat, a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 2.045.950 RON, compusă din suma de 15.000 RON reprezentând chiria restantă datorată de SC EE. SA Paşcani bugetului local al municipiului Paşcani, la care se adaugă penalităţile de întârziere. Partea civilă a susţinut că pretenţiile izvorăsc din Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997, precum şi din actul adiţional nr. x, acte încheiate între Consiliul Local al municipiului Paşcani şi SC EE. SA. Paşcani.

La termenul din 25 ianuarie 2017, partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Paşcani, reprezentată de avocat, a arătat că înţelege să formuleze şi să depună la dosar o cerere de majorare a pretenţiilor raportat la cuantumul prejudiciilor stabilite prin raportul de expertiză şi a solicitat să nu se ia în calcul dispoziţiile Legii nr. 469/2002. A precizat cuantumul total al prejudiciului la suma de 9.517.931,9 RON.

În cursul cercetării judecătoreşti, la cererea inculpaţilor s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile, care să stabilească dacă s-a cauzat sau nu vreun prejudiciu părţii civile prin scutirea de la plată pentru sumele pretins a fi datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, bugetului local al Municipiului Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi toate majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/2007, urmare adoptării Hotărârii de Consiliu Local nr. 145/2007 şi cuantumul acestuia.

Conform raportului iniţial de expertiză judiciară financiar-contabilă, cuantumul prejudiciului cauzat părţii civile UAT Paşcani, reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi toate majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997, urmare adoptării Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 se prezintă astfel: chiria aferentă anului 2003 neachitată, în valoare de 11.089 RON; chiria aferentă anului 2005 neachitată, în valoare de 9.900; chirie aferentă anului 2007 neachitată, în valoare de 18.150 RON; majorări de întârziere în total de 9.478.792,90 din care: majorări de întârziere până la data 25 septembrie 2007 în valoare de 4.828.751,90 RON, majorări de întârziere de la data 25 septembrie 2007 până la data 8 septembrie 2011 în valoare de 4.650.041 RON.

Analizând raportul de constatare efectuat de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin prisma rezultatelor consemnate în raportul de expertiză financiar contabilă iniţial dispusă în faza cercetării judecătoreşti, prima instanţă a apreciat necesar a se efectua un supliment la raportul de expertiză în vederea calculării valorii prejudiciului în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 469/2002.

Urmare examinării concluziilor raportului de expertiză financiar contabilă, dar şi a suplimentului la acest raport, prima instanţă a reţinut cuantumul prejudiciului cauzat UAT Paşcani ca fiind în sumă de 132.544 RON, valoare stabilită de către experţi în suplimentul la expertiză şi calculată în acord cu dispoziţiile legale mai sus menţionate.

Prin urmare, în baza dispoziţiilor art. 397 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de U.A.T. Paşcani şi l-a obligat pe inculpatul A., la plata despăgubirilor civile în cuantum de 132.544 RON, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi, până la achitarea integrală a debitului.

II. JUDECATA ÎN FAŢA INSTANŢEI DE APEL

Împotriva sentinţei penale nr. 89 din 22 februarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2015, în termen legal, au formulat apeluri Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii B., Z. şi A. şi partea civilă Unitatea Administrativ - Teritorială Municipiul Paşcani, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru motivele arătate în scris în memoriile depuse la dosar de: Direcţia Naţională Anticorupţie; partea civilă U.A.T. Paşcani; inculpatul Z.; inculpata B. şi inculpatul A., dar şi pentru cele susţinute oral şi redate în detaliu, în încheierea de dezbateri de la termenul din 25 iunie 2018, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, motive ce urmează a fi analizate punctual, cu ocazia examinării dosarului în apel.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2018, la 2 februarie 2018, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, fiind fixat aleatoriu prim termen de judecată la 26 februarie 2018.

La primul termen de judecată, instanţa de control judiciar a admis cererea de amânare formulată de reprezentantul Ministerului Public pentru a lua cunoştinţă de motivele de apel depuse de apelanţii inculpaţi la acel termen, precum şi cererile de amânare a cauzei pentru angajarea unui apărător ales şi pregătirea apărării, formulate de apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi B. şi de intimaţii inculpaţi K. şi Q. Totodată, instanţa de apel a dispus măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru intimaţii inculpaţi BB., CC., DD. şi FF., apărarea fiind obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 90 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

La termenul din data de 26 martie 2018, instanţa de apel, pronunţându-se pe cererile de probatorii formulate, a încuviinţat Ministerului Public - Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie cererea de reaudiere a martorilor UU., GGG., BBB., HHH., JJJ. şi III., a respins cererea de reaudiere a martorilor VV. şi TT. şi a constatat că a fost deja administrată proba cu înscrisurile solicitate de parchet. Totodată, a încuviinţat apelantului inculpat A. cererea de audiere a martorului OOO., precum şi proba cu înscrisuri; a admis proba cu înscrisuri solicitată de către intimata inculpată persoană juridică SC EE. Paşcani SA Paşcani şi a constatat că probele solicitate de apelanta parte civilă U.A.T. Paşcani şi de intimata parte civilă Consiliul local Paşcani au fost administrate în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond.

Instanţa de control judiciar, la acelaşi termen, a prorogat discutarea probei cu înscrisuri referitoare la întinderea şi modul de acordare a despăgubirilor pentru recoltele calamitate, solicitată de intimatul inculpat Q., după verificarea de către acesta a existenţei/inexistenţei la dosar a înscrisurilor respective, luând act că nu au solicitat administrare de probe apelanţii intimaţi inculpaţi B. şi Z., intimata parte civilă Primăria Municipiului Paşcani şi intimaţii inculpaţi C., D., E., F., G., H., I., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., X., Y., AA., BB., CC., DD. şi apărătorii desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi J., W. şi FF.

De asemenea, instanţa de control judiciar a luat act că numai apelantul intimat inculpat A. doreşte să dea declaraţie în cauză şi că inculpaţii B., C., D., E., F., H., I., K., L., M., N., O., P., R., Q., S., T., U., V., X., Y., AA., BB., CC. şi DD. se prevalează de dreptul la tăcere.

La termenul din data de 21 mai 2018, au fost audiaţi martorii GGG.; BBB.; UU., instanţa de apel respingând cererea de suplimentare a probatoriului formulată de reprezentantul Ministerului Public, constând în emiterea unei adrese către Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Paşcani şi Consiliul Local al Municipiului Paşcani. Totodată, instanţa de control judiciar a admis cererea de probe formulată de inculpatul Q., constând în înscrisuri referitoare la sumele efectiv acordate cu titlu de despăgubiri pentru motiv de calamitate, precum şi cererile formulate de martorele GGG. şi UU. privind restituirea cheltuielilor de transport efectuate de acestea pe ruta Paşcani - Bucureşti.

La termenul din data de 25 iunie 2018, instanţa de apel a continuat cercetarea judecătorească cu audierea martorilor JJJ., HHH., III. şi OOO., a inculpatului A., a încuviinţat apelantei intimate inculpate B. cererea de a depune la dosar înscrisurile menţionate de apărătorul ales şi a luat act că intimata inculpată G. nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de control judiciar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat ori probatorii de administrat, în temeiul art. 420 alin. (6) şi 11 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a declarat încheiată cercetarea judecătorească şi, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în dezbateri, susţinerile reprezentantului Ministerului Public, apărătorilor apelanţilor inculpaţi, intimaţilor inculpaţi, precum şi ultimul cuvânt al apelanţilor inculpaţi B., A. şi al intimaţilor inculpaţi F., K., L., P., Q., T., U., V., X., Y., BB. CC., fiind redate în detaliu în încheierea de şedinţă de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta decizie.

III. SINTEZA MOTIVELOR DE APEL

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, în esenţă, a criticat Sentinţa penală nr. 89 din 22 februarie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, privind pe cei 31 de inculpaţi (30 persoane fizice şi o persoană juridică) C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., R., B., Q., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., A. şi SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi, făcând trimitere şi la notele de concluzii scrise, cu referiri concrete la:

- greşita soluţie de achitare a inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu în forma autoratului sau complicităţii;

- greşita înlăturare a dispoziţiilor art. 309 C. pen. din încadrarea juridică a faptelor de abuz în serviciu pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor;

- greşita modalitate de individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi condamnaţi, A. şi B.;

- greşita pronunţare a unei soluţii de achitare faţă de inculpaţii W. şi J., decedaţi în cursul cercetării judecătoreşti, considerând că se impune soluţia de încetare a procesului penal, deoarece probele administrate au dovedit acuzaţiile în ceea ce îi priveşte pe aceştia;

- greşita schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de instigare la fals intelectual în infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, reţinută în sarcina celor doi inculpaţi condamnaţi în cauză, A. şi B. şi greşita reţinere a prevederilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la aceste infracţiuni;

- greşita dispoziţie vizând anularea menţiunii olografe de pe înscrisul falsificat de TT., în condiţiile în care, prin Sentinţa penală nr. 828 din 9 septembrie 2015 a Tribunalului Iaşi s-a dispus anularea parţială a înscrisului în cauza având ca obiect acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între aceasta şi parchet.

A menţionat că aceste critici aduse hotărârii instanţei de fond vizează în special modalitatea în care s-a efectuat cercetarea judecătorească, instanţa de fond reinterpretând baza factuală reţinută în actul de sesizare, deşi inculpaţii nu au contestat situaţia de fapt nici pe parcursul urmăririi penale, nici cu prilejul efectuării cercetării judecătoreşti.

În opinia parchetului, speţa în sine, raportată la infracţiunea de abuz în serviciu, indiferent de forma de participaţie care s-a conturat în această cauză, este simplă, fiind axată pe momentul 19 septembrie 2007, când s-a votat şi adoptat Hotărârea nr. 145/2007 a Consiliului Local Paşcani.

Cercetarea judecătorească, raportată la apărările inculpaţilor care au fost verificate prin probatoriul administrat, în opinia procurorului, a modificat baza factuală şi a condus instanţa, în mod greşit, la reţinerea ca dată a consumării infracţiunii, cea situată după momentul în care s-a exercitat dreptul de vot în consiliul local, motiv pentru care a şi admis o expertiză financiar-contabilă care să stabilească cuantumul prejudiciului prin raportare la mai multe momente: momentul la care s-a votat hotărârea Consiliului local, momentul ulterior, când s-a pronunţat hotărârea de admitere a acţiunii promovate de prefect (suspendându-se, astfel, efectele respectivei hotărâri de Consiliu local), momentul la care a rămas definitivă hotărârea pronunţată de instanţa civilă, dar şi momentul la care a intervenit prescripţia dreptului de a solicita plata creanţei.

Reprezentantul parchetului a menţionat că, în rechizitoriu, acuzaţia de abuz în serviciu a fost raportată strict la momentul consumării infracţiunii, dar că s-au făcut referiri şi la etapele premergătoare şedinţei din 19 septembrie 2007, care s-a finalizat cu votarea hotărârii Consiliului local. Adoptarea nelegală a Hotărârii nr. 145 din data de 19 septembrie 2007 a Consiliului Local Paşcani a avut drept scop scutirea de la plată a sumei pe care SC EE. SA Paşcani o datora la acel moment bugetului UAT Paşcani, cu titlu de chirie şi majorări de întârziere şi consolidarea rezultatului produs, respectiv asigurarea folosului material necuvenit în patrimoniul societăţii comerciale şi diminuarea corespunzătoare a bugetului UAT Paşcani.

De asemenea, din considerentele hotărârii apelate, dar mai ales din ansamblul tuturor poziţiilor procesuale pe care le-au adoptat inculpaţii din prezenta cauză şi a probelor propuse şi parţial admise de către instanţa de fond, a rezultat şi faptul că a fost contestată legalitatea Contractului de închiriere nr. 24 din 06 octombrie 1997 chiar de semnatarii acestuia, făcându-se referire la natura juridică a terenului care a constituit obiectul contractului şi la clauzele contractuale, astfel că unul din obiectivele expertizei dispuse în cauză a fost şi modalitatea în care se calculează penalităţile sub incidenţa Legii nr. 469/2002.

Prin urmare, în opinia parchetului, prin toate apărările care au fost formulate în faţa primei instanţe şi a celei de control judiciar, inculpaţii au încercat să inducă ideea că Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului local a fost, în final, rezultatul unei decizii colective, în scopul disipării elementului de autoritate atribuit fiecărui funcţionar public/consilier local implicat în această cauză, pe palierele la care au intervenit deciziile fiecăruia, în funcţie de atribuţiile de serviciu specifice.

Astfel, reprezentantul Ministerului Public a arătat că instanţa de fond a procedat în mod greşit atunci când a apreciat că cererile pe care inculpaţii, reprezentanţi ai societăţii beneficiare a hotărârii de consiliu le-au adresat Primăriei Paşcani, s-ar înscrie într-o exercitare generică a dreptului de petiţionare, făcând abstracţie de conţinutul concret al acestor cereri şi, mai ales, de etapele ulterioare ce au urmat analizării şi eficientizării conţinutului respectivelor cereri.

Iniţiativa de evaluare a posibilităţii de scutire la plată nu se putea realiza de către consiliul local, pentru că această entitate juridică nu are competenţa dată de lege de a vota, de a oferi scutiri la plată pentru creanţe rezultate din contractele civile (în speţă contractul de închiriere din 1997), aspect pe care toţi inculpaţii din prezenta cauză l-au cunoscut. S-a apelat la acest artificiu al invocării unor dispoziţii fiscale pentru că numai în astfel de condiţii consiliul local avea competenţa de a pune în discuţie eventuale scutiri la plată în sensul actului normativ invocat.

Dacă s-ar accepta că, în mod real, aceste creanţe izvorâte dintr-un contract civil ar fi avut un caracter fiscal, cererea de scutire la plată nu putea fi adresată Consiliului local şi justificată de existenţa unei calamităţi naturale, întrucât Guvernul României era singurul abilitat să analizeze dacă sunt incidente dispoziţiile legii care oferă vocaţia de a obţine despăgubiri ca urmare a calamităţilor naturale. În etapa premergătoare momentului votului, membrii Comisiei economice şi ai Comisiei juridice din cadrul Consiliului local şi preşedintele de şedinţă aveau obligaţia de a verifica legalitatea unui asemenea demers, respectiv conţinutul şi legalitatea cererilor şi de a observa că, în cuprinsul lor, erau referiri la calamităţile naturale, fără a exista documente justificative pentru existenţa debitului, dacă au existat sau nu despăgubiri acordate de Guvernul României şi modalitatea în care s-au efectuat sau nu plăţile până în acel moment.

Dimpotrivă, funcţionari din cadrul Comisiei economice şi ai Comisiei juridice au dat avizul de legalitate, deşi, având în vedere tocmai atribuţiile specifice acestora, avizul de legalitate nu putea fi acordat, neexistând cadrul legal pentru a se supune verificării, legalitatea unui proiect de hotărâre, într-o şedinţă de Consiliu local.

De asemenea, s-a reţinut în actul de acuzare că inculpatul A. a semnat pentru legalitate acest proiect de hotărâre.

În sarcina inculpatului W. s-a reţinut faptul că a avizat cele două referate întocmite de Serviciul finanţe publice locale şi de Compartimentul patrimoniu, în condiţiile în care societatea agricolă nu avea vocaţia de a obţine aceste scutiri de plată, iar cele două compartimente nu aveau atribuţii legale, în sensul de a face propuneri pentru scutiri la plată motivate de calamităţi naturale.

Ceea ce a urmat datei de 19 septembrie 2007, când s-a votat Hotărârea nr. 145/2007 a Consiliului local, a fost de natură a consolida această activitate infracţională şi de a asigura folosul necuvenit în beneficiul societăţii SC EE. SA Paşcani.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, după promovarea acţiunii în contencios administrativ de către instituţia Prefectului, s-a constatat caracterul nelegal al Hotărârii nr. 145/2007 a Consiliului local, iar informarea transmisă de la instituţia Prefectului s-a făcut la data de 31 octombrie 2007, prin formularea a două adrese care erau destinate Serviciului buget, financiar, contabilitate şi Serviciului finanţe publice locale (care aveau în competenţă obligaţia repunerii pe rol a debitului, deoarece prin această acţiune erau suspendate efectele hotărârii consiliului local), însă deşi ambele adrese au fost întocmite în aceeaşi zi, ele nu au mai fost înregistrate la cele două servicii menţionate, ci au rămas în posesia inculpatului A.

În şedinţa Consiliului local din data de 31 octombrie 2007 s-a făcut referire la faptul că inculpatul A. ar fi adus la cunoştinţă împrejurarea că au fost notificate cele două servicii de specialitate pentru repunerea pe rol a debitului societăţii, însă acestea au fost doar susţinerile verbale ale inculpatului A., întrucât ambele adrese, deşi au fost semnate de către inculpatul A., nu au mai ajuns pe circuit în procedura firească de comunicare, ci au rămas în posesia acestuia. Or, pentru a proceda la repunerea pe rol a debitului SC EE. SA Paşcani, Serviciul buget, financiar, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale trebuiau să fie în posesia celor două adrese.

A urmat etapa din anul 2012 când, dându-şi seama că noul primar, BBB., a făcut demersurile necesare pentru verificarea modalităţii în care a fost sau nu repus pe rol debitul societăţii SC EE. SA Paşcani, inculpatul A. le-a determinat pe funcţionarele B., VV. şi TT. să facă modificările corespunzătoare în condicile de corespondenţă de la Registratura Generală a celor două servicii, pentru a crea aparenţa comunicării acestor notificări/adrese.

Din punctul de vedere al procurorului, infracţiunile de instigare la fals intelectual şi respectiv, de instigare la fals material în înscrisuri oficiale au fost pe deplin dovedite prin înscrisurile care au putut fi verificate de instanţele de judecată, coroborate cu declaraţiile persoanelor implicate în activitatea infracţională, respectiv declaraţia inculpatei B., precum şi cu declaraţiile celor două angajate, TT. şi VV., faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive, ca urmare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Astfel că, ulterior adoptării Hotărârii Consiliului Local din data de 19 septembrie 2007, probatoriul cauzei a evidenţiat activitatea infracţională a inculpaţilor A. şi B. pentru a împiedica UAT Paşcani să îşi recupereze paguba prin repunerea pe rol a respectivului debit, intervenind prescripţia.

Procurorul a mai arătat că, deşi în cauză au fost pronunţate hotărâri de achitare, nu a fost contestată baza factuală şi a solicitat instanţei de control judiciar, ca în reaprecierea probatoriului cauzei, să aibă în vedere proba testimonială şi proba cu înscrisuri care au fost administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, întrucât acestea au condus în mod cert la concluzia existenţei infracţiunilor de abuz în serviciu comise fie în forma autoratului, fie în forma complicităţii sau a participaţiei improprii, astfel cum au fost reţinute în sarcina persoanelor care au fost cercetate în prezenta cauză. Toate aceste probe au relevat cu prisosinţă existenţa bazei factuale astfel cum a fost ea descrisă, din coroborarea probatoriului administrat rezultând şi existenţa laturii subiective a infracţiunii de abuz în serviciu pentru toţi inculpaţii cărora li s-a reţinut în sarcină comiterea acestei infracţiuni.

Nu se poate considera că toate aceste persoane, raportat la atribuţiile de serviciu specifice, funcţionari ai primăriei şi consilieri locali, nu îşi cunoşteau atribuţiile reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că în considerentele hotărârii apelate nu a regăsit o trimitere completă la legislaţia primară, legislaţie invocată încă din momentul formulării actului de acuzare şi că instanţa de fond, pe de o parte, nu a analizat cu suficientă atenţie atribuţiile ce le reveneau funcţionarilor primăriei şi consilierilor locali, prin prisma prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, iar pe de altă parte, s-a rezumat la a examina dacă respectivii consilieri locali au fost sau nu induşi în eroare cu prilejul exercitării dreptului la vot, fără a se raporta la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Consilierii locali, cunoscându-şi atribuţiile, nu au analizat cu atenţie documentaţia care a însoţit proiectul de hotărâre, iar acest aspect nu poate contura existenţa unei alte forme de vinovăţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu decât intenţia, în condiţiile în care, astfel cum au precizat şi cu prilejul audierii în faţa instanţei de fond, în mod clar lipseau contractul de închiriere la care se făcea referire, actul adiţional la acesta şi relaţiile referitoare la cuantumul debitului. De asemenea, consilierii locali, având dubii cu privire la temeiul legal invocat în susţinerea unei asemenea cereri, nu au solicitat lămuriri suplimentare, nu au formulat întrebări corespunzătoare, cu atât mai mult cu cât, în acea şedinţă erau reprezentanţii celor două servicii care au întocmit referatele de specialitate şi care aveau posibilitatea conferită de lege, de a da lămuriri referitoare la existenţa/inexistenţa debitului, a cuantumului acestuia şi a naturii contractului din care au izvorât datoriile.

Cu privire la conturarea laturii subiective, a mai precizat că reprezentanţii celor două servicii de specialitate nu aveau în competenţa lor posibilitatea de a formula propuneri de scutiri la plată, iar funcţionarii din cadrul Comisiei economice şi Comisiei juridice trebuiau să îşi exercite atribuţiile specifice, în sensul de a verifica legalitatea respectivului proiect de hotărâre.

Reprezentantul parchetului, faţă de motivele invocate în scris şi susţinute oral a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului astfel cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi în rejudecare, să se dispună:

- condamnarea inculpaţilor C., D., E., F., G., H., I., K., L., M., N., O., P., P.), R., Q., S., T., U., V., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la această infracţiune, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 77 lit. a) din C. pen., art. 5 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 C. pen.

- majorarea pedepselor aplicate inculpatului A. pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., respectiv de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen. şi a instigării la infracţiunea de fals intelectual, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., cu executare în regim de detenţie;

- majorarea pedepselor aplicate inculpatei B. pentru instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi instigare la infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., al căror cuantum să fie orientat spre maximul special prevăzut de textele de lege incriminatorii şi să se dispună executarea în regim de privare de libertate, apreciind că activitatea infracţională a inculpaţilor din prezenta cauză a fost esenţială în generarea rezultatului produs.

În procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi B., a solicitat să fie avute în vedere prevederile art. 74 C. pen., să se acorde preponderenţă circumstanţelor reale ale cauzei, formei agravante a infracţiunii de abuz în serviciu respectiv, prevederilor art. 309 C. pen., cauzei de agravare prevăzută de ar. 35 alin. (1) C. pen., precum şi circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 lit. a) C. pen., calităţii inculpaţilor, valorii însemnate a prejudiciului (întrucât prejudiciul real este cel reţinut în actul de acuzare, calculat potrivit clauzelor contractuale, la momentul 19 septembrie 2007, când s-a votat hotărârea de Consiliu local), dar şi valorilor sociale lezate prin comiterea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii.

Totodată, a solicitat ca rolul însemnat şi determinant al inculpatului Q. în activitatea infracţională (alături de cel al coinculpatului A.) să se reflecte într-un cuantum majorat al pedepsei ce va fi aplicată, iar ca modalitate de executare, a solicitat instanţei să dispună executarea acesteia în regim de detenţie. A mai solicitat, conform art. 67 alin. (2) C. pen., art. 66 alin. (2) C. pen., aplicarea faţă de inculpaţi a pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., iar conform art. 65 C. pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen.

Nu în ultimul rând, a solicitat, în conformitate cu art. 489 C. proc. pen. şi art. 135 C. proc. pen., condamnarea inculpatei persoană juridică SC EE. SA Paşcani pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 77 lit. a) C. pen., la pedeapsa amenzii prevăzută de art. 136 alin. (1) lit. a) C. pen., în condiţiile art. 137 alin. (4) lit. d) C. pen.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, în conformitate cu art. 397 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. din 1964, a arătat că se impune obligarea în solidar a inculpaţilor la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă U.A.T. Paşcani, în cuantum de 9.032.437,30 RON (64.407 RON valoare restantă şi 8.968.030 RON valoare penalităţi) şi menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, faţă de inculpaţii a căror condamnare a solicitat-o, cu precizarea că U.A.T Paşcani s-a constituit parte civilă, în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 222/18 decembrie 2015. Totodată, a solicitat în conformitate cu prevederile art. 398 C. proc. pen., obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

2. Apelanta intimată inculpată B., prin apărătorul ales, a solicitat, atât în motivele de apel susţinute oral, cât şi în cele formulate în scris, precum şi în notele de concluzii scrise, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 89 din 22 februarie 2017, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi în rejudecare:

- în principal, achitarea, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece nu este vinovată de săvârşirea infracţiunii continuate de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (2 acte materiale) constând în determinarea celor două funcţionare, VV. şi TT. să efectueze, în anul 2012, modificări în registrul de corespondenţă, aşa cum se reţine în rechizitoriu;

- în subsidiar, dacă nu se va reţine ca întemeiat primul motiv de apel, prin raportare la ansamblul probelor, a solicitat înlăturarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, (fiind, probabil, o eroare materială strecurată în sentinţa penală de la fond, întrucât nici în hotărâre nici în rechizitoriu nu s-a făcut vorbire de incidenţa acestui text de lege, care, de altfel, este abrogat);

- să se constate greşita aplicare a dispoziţiilor art. 274 alin. (2) C. proc. pen., întrucât s-a dispus de către instanţa de fond obligarea inculpatei la plata sumei 20.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (un cuantum exagerat), în condiţiile în care, potrivit rechizitoriului, în sarcina acesteia s-a reţinut suma de 783 RON, iar la instanţa de fond singurele probe administrate din perspectiva stabilirii situaţiei de fapt, au fost audierile a patru martori, inculpata neavând nicio contribuţie la determinarea cheltuielilor judiciare privind administrarea probelor cu expertiză sau a celor vizând stabilirea existenţei sau inexistenţei creanţei UAT Paşcani şi a cuantumului acesteia în raporturile cu SC EE. SA Paşcani. A arătat că, din perspectiva cuantumului cheltuielilor judiciare, prima instanţă a stabilit o egalitate de tratament între inculpată şi inculpatul A. (câte 20.000 de RON în sarcina fiecăruia), fiind vădită lipsa de echilibru şi echivalenţă prin raportare la determinarea cuantumului cheltuielilor.

- cu ocazia reindividualizării pedepselor, în situaţia în care instanţa de apel va aprecia că inculpata este vinovată de infracţiunile reţinute în sarcină, prin raportare la prevederile C. pen. de la 1969, care este legea penală mai favorabilă, să se acorde eficienţă circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art. 72 C. pen. anterior şi să se dispună aplicarea unei pedepse orientată spre minimum special cu suspendarea condiţionată a executării acesteia, conform art. 81 C. pen. anterior.

Apărătorul ales a arătat că inculpata B. este un funcţionar public care pe parcursul anilor şi-a desfăşurat cu onestitate şi profesionalism activitatea în primărie, iar în timp, pe lângă atribuţiile ce-i reveneau şi care ţineau de organizarea activităţii şedinţelor de consiliu local, avea de redactat şi lucrările secretarului primăriei, astfel că, din cauza activităţii desfăşurate în proximitatea cabinetului inculpatului A., a ajuns să fie cercetată penal, în condiţiile în care relaţiile de serviciu cu acesta erau destul de tensionate.

Inculpata B. a încercat să îşi explice nevinovăţia prin prisma pieselor existente la dosar, să clarifice în ce context şi care erau atribuţiile limitate de fişa postului sau de organigrama primăriei, să precizeze că, dincolo de registrul de intrări/ieşiri, ea nu avea nicio obligaţie în sensul urmăririi corespondenţei, că nu a avut niciun interes material, personal, profesional raportat la SC EE. SA Paşcani sau la persoanele care ocupau funcţii de conducere în primărie, inclusiv la inculpatul A.

A susţinut că logica înscrisurilor şi a parcursului acestor documente, adresele către instituţia Prefectului privind atacarea pe considerente de legalitate a Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007, menţiunile din registrul de corespondenţă şi cele ulterior apărute în cele două registre de corespondenţă, contradicţiile vădite între declaraţiile date de TT. în faza de urmărire penală şi în momentul confruntării cu inculpata, contradicţiile între declaraţiile succesive date de către VV., liniaritatea declaraţiei inculpatei B. din perspectiva evoluţiei factuale a situaţiei de fapt, toate acestea grefate pe absenţa oricărui interes personal în chestiunea legată de scutirea la plată a SC EE. SA Paşcani, sunt suficiente argumente în sprijinul nevinovăţiei inculpatei.

În economia faptelor, existenţa unei menţiuni la data de 31 octombrie 2007 în registrul de intrări/ieşiri era suficientă pentru a justifica transmiterea acelor documente mai departe către Serviciul buget, financiar, contabilitate şi către Serviciul finanţe publice locale şi odată predate actele, inculpata B. nu ar mai fi avut interesul să acopere pe oricare dintre cele trei persoane care au dat declaraţii: A. - până la un punct, împotriva lui B.; VV. şi TT. - doar împotriva inculpatei B., pe care, plasând-o în contextul discuţiilor privind necesitatea găsirii unei soluţii încearcă să derobeze propria persoană de răspunderea care îi revenea, întrucât VV. trebuia să comunice cele două înscrisuri şi nu a făcut-o.

De altfel, într-o situaţie similară, în cazul societăţii SC YY., inculpata B. nu a intervenit pe parcursul corespondenţei, nu a făcut niciun act care să o determine pe VV. să comunice sau să nu comunice acele două documente, înscrisurile au ajuns la cele două servicii financiare, iar hotărârea s-a suspendat, fiind repus pe rol debitul, în cauză fiind vorba de o hotărâre de Consiliu local cu conţinut similar, cu un efect identic, în sensul scutirii de la plata unor creanţe de acelaşi tip, a respectivei societăţi.

Referitor la cele două înscrisuri, apărarea a arătat că acestea au apărut în spaţiul public în diferite forme, inclusiv la organele de urmărire penală, însă ceea ce este esenţial pentru inculpată este faptul că, inclusiv inculpatul A. a precizat şi în faţa organelor de urmărire penală că un exemplar s-a regăsit arhivat începând din 2008 şi că inculpata PPP., în anul 2013, în momentul în care a fost nevoită să facă ordine în documentele secretarului, a regăsit celălalt exemplar, dar nu s-a ţinut seama de acest aspect.

Prin urmare, din perspectiva cuantumului creanţei sau al profitului cert sau incert al societăţii SC EE. SA Paşcani, inculpata B. nu a justificat niciun interes în cauză şi, în plus, neavând o relaţie bună cu A., nu a avut nici motive să îl acopere.

În momentul în care i s-a cerut ca, împreună cu VV., să rezolve problema, acesta fiind momentul în care Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi a solicitat relaţii, inculpata B. a replicat că ea nu are vreo problemă de rezolvat pentru că nu are nicio atribuţie în acest sens.

Din punct de vedere al modului cum a fost prezentat parcursul documentelor privind înştiinţarea serviciilor financiare, apărarea a arătat că în anul 2009, CCC., consilierul juridic al Primăriei municipiului Paşcani, a depus un referat în care a solicitat relaţii cu privire la modalitatea în care a fost soluţionată problema creanţelor şi întrucât nu a primit niciun răspuns, în referatele subsecvent depuse a reluat aceste solicitări.

Pe fondul cauzei, este evident faptul că inculpata B. nu s-a plasat niciodată pe poziţia persoanei care ar fi avut ceva de ascuns sau vreun interes în a determina alte persoane să contrafacă acele menţiuni în condica de corespondenţă. Acele menţiuni le-au contrafăcut VV. şi TT., datorită relaţiilor personale pe care le aveau cu secretarul primăriei, fără nicio implicare din partea inculpatei B.

Din perspectiva motivelor de apel ale Ministerului Public - DNA, în ceea ce priveşte critica privind schimbarea încadrării juridice, apărarea a arătat că este neconvingătoare şi în contradicţie cu literatura de specialitate şi practica judiciară în materia falsului în înscrisuri sub semnătură privată. Apărarea a arătat că exista un registru, înscris oficial, iar adiţionarea la aproximativ cinci ani diferenţă a unui text suplimentar în acel registru nu este o creaţie intelectuală nouă, fiind vorba despre un fals material în înscrisuri oficiale.

În ceea ce priveşte reindividualizarea pedepsei, dacă s-ar reţine că inculpata B. a comis faptele cu vinovăţie, apărarea a arătat că nu există nicio legătură de cauzalitate între acţiunile acesteia din anul 2012 şi creanţa contractuală între primărie şi SC EE. SA Paşcani, întrucât dacă inculpata B. ar fi determinat în anul 2012 pe cineva să falsifice cele două registre, creanţa era deja prescrisă, astfel că acţiunile inculpatei B., din punct de vedere al gradului de pericol social, nu au nicio legătură cu valoarea creanţei sau cu modalitatea în care s-a împlinit termenul de prescripţie al dreptului de a cere plata creanţei până în 2010.

3. Apelantul intimat inculpat A., prin apărătorul ales, atât în motivele de apel susţinute oral, cât şi în cele formulate în scris, precum şi în notele de concluzii scrise a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respingerea apelului formulat de Ministerul Public - DNA ca nefondat şi menţinerea, în parte, a hotărârii instanţei de fond, numai în ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, urmare a înlăturării dispoziţiilor art. 309 C. pen., referitoare la consecinţele deosebit de grave.

În privinţa apelului inculpatului, apărarea a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei penale pronunţate de prima instanţă şi, în rejudecare, dându-se o nouă apreciere ansamblului probator administrat în toate fazele procesuale, să se dispună:

- achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu în ambele forme de participaţie, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., având în vedere lipsa factorului volitiv din structura laturii subiective a infracţiunii, dar şi considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 405 din 15 iunie 2016;

- achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.

Cu privire la criticile formulate de reprezentantul Ministerului Public, a solicitat instanţei să aibă în vedere că au fost expuse aspectele preluate integral din cuprinsul rechizitoriului cu trimitere la probele strânse şi interpretate în faza de urmărire penală, fără a se face referire la ansamblul probator administrat în cursul cercetării judecătoreşti în cele două etape: fond şi apel.

Analiza în detaliu a actelor şi lucrărilor dosarului, prin raportare la proba testimonială, la proba cu expertiză judiciară şi cu înscrisuri încuviinţate şi administrate de prima instanţă, inclusiv audierea celor doi experţi, a condus la corecta înlăturare a dispoziţiilor art. 309 din C. pen. din încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, cu incidenţă directă asupra motivelor de apel ale Ministerului Public, prin care s-a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpatului A. şi executarea acestora în regim de detenţie.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în forma autoratului, faţă de probele încuviinţate prin încheierea de şedinţă din data de 26 martie 2018 şi administrate de instanţa de control judiciar, coroborate cu probele administrate în celelalte faze procesuale şi îndeosebi, cu înscrisurile pe care apărarea le-a depus la prima instanţă şi care nu au fost luate în considerare, a solicitat să se constate că inculpatul A. a avut convingerea că, atât proiectul de hotărâre întocmit de Serviciul finanţe publice locale Paşcani, cât şi Hotărârea nr. 145/2007 a Consiliului local sunt acte licite, întrucât înscrisurile depuse la dosarul cauzei atestă că inculpatul a avut reprezentarea că acordarea scutirilor la plată a creanţei intrau sub incidenţa dispoziţiilor art. 125 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, că practica aplicată în general în perioada de referinţă (septembrie 2007) a fost cea a includerii creanţelor civile şi comerciale în sfera creanţelor fiscale, până la momentul modificării Codului de procedură fiscală prin prevederile O.G. nr. 29/2011.

Raportat şi la data când s-a desfăşurat şedinţa Consiliului local în care a fost votată Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007, inculpatul a fost îndreptăţit să asimileze creanţa debitoarei SC EE. SA Paşcani unei creanţe fiscale, fapt pentru care a şi solicitat preşedintelui de şedinţă să dea citire dispoziţiilor art. 125 alin. (2) Codul de procedură fiscală.

De asemenea, inculpatul A. nu a avizat pentru legalitate Hotărârea nr. 145/2007 a Consiliului local, aşa cum se reţine în mod greşit în sentinţa apelată, ci a întocmit şi avizat pentru legalitate doar proiectul de hotărâre, viză care nu putea influenţa votul consilierilor locali acordat în temeiul opţiunilor lor politice. Inculpatul A. a contrasemnat Hotărârea nr. 145/2007 a Consiliului local, alături de preşedintele de şedinţă, însă prin acest act nu şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prevăzute de dispoziţiile art. 117 lit. a) din Legea nr. 215/2001, cum în mod greşit s-a reţinut de prima instanţă.

Prin urmare, la momentul comiterii faptelor (18 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007) legislaţia privind natura juridică a creanţelor rezultate din contractele civile era nepredictibilă, practica includerii creanţelor civile şi comerciale în sfera creanţelor fiscale fiind modificată ulterior, prin O.G. nr. 29/2011, context în care, faţă de motivarea sentinţei apelate, ceea ce i se impută inculpatului A. este încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în legea administraţiei publice locale prin lipsa previziunii schimbării ulterioare a practicii în sensul eliminării creanţelor civile şi comerciale din sfera Codului de procedură fiscală.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în forma participaţiei improprii, din administrarea probei testimoniale, coroborată cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a rezultat că adresa unică nr. 15.227 din 31 octombrie 2007, comunicată celor două servicii de specialitate din cadrul primăriei, odată semnată de către secretarul U.A.T. a fost înmânată numitei B., moment în care A. a considerat că îndatorirea de a trimite înscrisul celor două servicii destinatare va fi îndeplinită de funcţionarul desemnat, într-un mod corespunzător, de vreme ce nu a fost adusă la cunoştinţa semnatarului A. existenţa vreunei nereguli legate de procedura ce avea să urmeze în comunicarea adreselor. În plus, în timpul şedinţei de Consiliu local din data de 31 octombrie 2007 inculpatul A. a confirmat cu bună-credinţă notificarea celor două servicii financiare.

Apărarea a mai arătat că ansamblul probatoriului administrat a atestat implicarea activă a fostului primar W. în desfăşurarea evenimentelor privind scutirea de la plată a SC EE. SA Paşcani şi faptul că acesta nu putea fi indus în eroare de secretarul U.A.T. pentru a nu dispune măsuri de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al oraşului Paşcani trebuia să le realizeze.

A conchis că inculpatul A. l-a informat cu bună-credinţă pe ordonatorul principal de credite despre faptul că au fost notificate Serviciul buget financiar contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007 şi că cel din urmă, cu bună-ştiinţă, a ignorat obligaţia de urmărire a creanţelor rezultate din contractul de închiriere încheiat cu SC EE. SA Paşcani.

Referitor la infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, a arătat că trebuie avut în vedere că la dosarul cauzei nu a fost administrată nicio probă care să ateste că cele două adrese consemnate sub nr. 15.227 din 31 octombrie 2007, după semnarea lor şi aplicarea ştampilei consiliului local, ar fi rămas în posesia inculpatului A., după ce i-ar fi fost remise de către inculpata B.

De asemenea, a solicitat să se constate că s-a demonstrat, inclusiv prin audierea martorului OOO., că transmiterea celor două adrese către serviciile de specialitate intra în sfera atribuţiilor de serviciu ale inculpatei B., responsabilă de procesarea materialelor de şedinţă ale Consiliului local Paşcani, redactarea şi comunicarea hotărârilor adoptate către Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi şi transmiterea către registratură a hotărârilor respective pentru a fi comunicate serviciilor de specialitate.

Pentru toate aceste motive a solicitat respingerea apelului Ministerului Public, admiterea apelului propriu şi desfiinţarea sentinţei atacate, prin reaprecierea ansamblului probator administrat.

Totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat de UAT Paşcani, prin care s-a criticat soluţionarea laturii civile. A apreciat că prima instanţă, urmare administrării probei cu expertiza încuviinţată în cursul cercetării judecătoreşti, a reţinut un prejudiciu în cuantum de 132.544 RON, stabilit de către experţi prin suplimentul la expertiză şi calculat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 469/2002, în vigoare la data săvârşirii faptelor, şi nu prejudiciul în cuantum de 2.045.950 RON, rezultat din raportul de constatare întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

4. Apelantul intimat inculpat Z., prin apărătorul desemnat din oficiu, atât în motivele de apel susţinute oral, cât şi în cele formulate în scris, precum şi în notele de concluzii scrise, a solicitat:

- menţinerea ca fiind legală şi temeinică a soluţiei de achitare a tuturor consilierilor locali pronunţată prin sentinţa penală atacată;

- restituirea cheltuielilor de judecată făcute în faza de urmărire penală, întrucât urmare angajării unui apărător ales, a fost supus unei proceduri de executare silită pentru restul de onorariu rămas neachitat către acest avocat, fiind instituită poprire pe 1/3 din pensie, depunând înscrisuri doveditoare în acest sens, precum şi înscrisuri medicale cu privire la starea precară de sănătate datorată vârstei înaintate (78 de ani).

5. Apelanta parte civilă UAT Paşcani, în motivele de apel formulate în scris a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi motivat, desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate şi, în rejudecare, să se constate că latura civilă a cauzei a fost greşit soluţionată întrucât, deşi s-a constituit parte civilă cu suma de 2.045.950 RON, conform raportului de constatare al specialiştilor DNA, instanţa de fond a procedat eronat atunci când, aplicând prevederile Legii nr. 469/2002, a dispus obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata unui prejudiciu stabilit într-un cuantum vădit mai mic de 132.544 RON, trecând peste convenţia părţilor cu referire la penalităţile de întârziere, clauză convenită şi înscrisă expres în conţinutul Contractului nr. x/1997.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 420 C. proc. pen., prin raportare la probele administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă şi în apel, constată, pe de o parte, că sunt fondate apelurile formulate de inculpaţii A. şi B., urmând a fi admise, iar pe de altă parte, că sunt nefondate apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul Z. şi partea civilă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Paşcani, urmând a fi respinse, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Astfel, reevaluând materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă, prin raportare la cel administrat în faza de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, constată că prima instanţă a procedat în mod legal şi temeinic dispunând:

- achitarea inculpaţilor consilieri locali/membri ai comisiilor de specialitate [(C., D., I., J. (decedat), K., M., G., O., P., T., X., Y., N., AA., Z., BB., CC.,DD.], funcţionari ai Primăriei Paşcani (F., L., U., V., W. (primar) şi respectiv reprezentanţi/angajaţi ai SC. EE. SA Paşcani [(E., H., R., Q. (viceprimar şi acţionar majoritar al societăţii inculpate persoană juridică) şi S.)], precum şi a inculpatei persoană juridică SC.EE. SA Paşcani pentru faptele pentru care au fost cercetaţi şi trimişi în judecată, procedând la o corectă încadrare juridică a faptelor, astfel cum au fost redate cu prilejul analizării şi reţinerii situaţiei de fapt;

- condamnarea inculpaţilor A. şi B. pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecată, mai puţin în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. pentru comiterea primei fapte reţinută în sarcina sa, aceea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucât activităţile obiective astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanţei şi apoi preluate de prima instanţă, nu se pot circumscrie conţinutului tipic al acestei infracţiuni, fapta nefiind prevăzută de legea penală;

- reţinerea dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în conţinutul infracţiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, fie în forma simplă (în cazul inculpatului A.), fie în forma continuată (în cazul inculpatei B.;

- schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de inculpaţi şi înlăturarea dispoziţiilor vizând agravanta prevăzută de art. 309 din C. pen.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, constată că prima instanţă a procedat în mod greşit şi nu a acordat eficienţa cuvenită circumstanţelor reale ale săvârşirii faptelor şi nici celor personale, atunci când:

- procedând la individualizarea modalităţii de executare a pedepsei pentru inculpata B. a aplicat dispoziţiile mai restrictive ale art. 86¹ şi urm. din C. pen. anterior, referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, deşi C. pen. anterior permitea, potrivit dispoziţiilor art. 81 din C. pen. anterior suspendarea condiţionată a pedepsei;

- a stabilit un cuantum exagerat şi nejustificat al cheltuielilor judiciare la care i-a obligat în mod egal pe inculpaţii A. şi B.

IV. ANALIZA MOTIVELOR DE APEL

IV.A) Criticile vizând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii primei instanţe circumscrise cererii de reformare a acesteia, în principal din perspectiva greşitei soluţii de achitare a inculpaţilor trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în forma autoratului/complicităţii sau a participaţiei improprii, respectiv a greşitei înlăturări a agravantei prevăzută de dispoziţiile art. 309 din C. pen. pentru faptele reţinute în sarcina inculpaţilor (cu excepţia inculpaţilor B. şi FF.) sunt nefondate.

În esenţă, reprezentantul parchetului a susţinut că, în mod greşit, în cauză au fost pronunţate hotărâri de achitare a inculpaţilor, modificându-se parţial baza factuală reţinută prin rechizitoriu şi a solicitat instanţei de control judiciar, ca în reaprecierea probatoriului cauzei, să aibă în vedere proba testimonială şi proba cu înscrisuri administrate, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, întrucât acestea au condus în mod cert la concluzia existenţei infracţiunilor de abuz în serviciu, fie în forma autoratului, fie în forma complicităţii sau a participaţiei improprii, astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare în sarcina persoanelor care au fost cercetate în prezenta cauză. Din coroborarea probatoriului administrat s-a relevat cu prisosinţă existenţa bazei factuale astfel cum a fost ea reţinută, evidenţiindu-se şi existenţa laturii subiective a infracţiunii de abuz în serviciu pentru toţi inculpaţii cărora li s-a reţinut în sarcină comiterea acestei infracţiuni.

A mai arătat că în considerentele hotărârii apelate nu a regăsit o trimitere completă la legislaţia primară invocată încă din momentul formulării actului de acuzare şi că instanţa de fond, pe de o parte, nu a analizat cu suficientă atenţie atribuţiile de serviciu specifice ce le reveneau funcţionarilor primăriei şi consilierilor locali, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, iar pe de altă parte, s-a rezumat la a examina dacă respectivii consilieri locali au fost sau nu induşi în eroare cu prilejul exercitării dreptului la vot, fără a se raporta la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, analizând probatoriul administrat în apel la datele de 21 mai 2018 şi 25 iunie 2018 [(declaraţia inculpatului A. şi depoziţiile martorilor: GGG., UU. şi BBB., HHH., III., OOO. şi JJJ., prin coroborare cu probatoriul administrat în faza de urmărire penală (declaraţiile celor 34 de inculpaţi audiaţi iniţial fie ca suspecţi, fie ca martori, depoziţiile celor 12 martori din lucrări, înscrisurile depuse de aceştia) şi cu cel administrat în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă [(declaraţiile celor 30 inculpaţi, inclusiv a inculpatei persoană juridică, declaraţiile martorilor din lucrări (UU., GGG., HHH., III., BBB., CCC., TT., JJJ., VV.), declaraţiile martorilor propuşi de inculpaţi: KKK. şi LLL. precum şi declaraţiile ale experţilor (QQQ., RRR., SSS., TTT. şi UUU. audiaţi pe parcursul anului 2016, precum şi raportul de expertiză tehnică judiciară financiar contabilă şi suplimentul la raportul de expertiză financiar contabilă efectuate în cauză] constată că situaţia de fapt a fost corect reţinută de prima instanţă, neidentificându-se aspecte de natură să determine ori să justifice, în esenţă, modificarea acesteia, cu o singură excepţie, relativ la reinterpretarea elementelor ce au condus instanţa de apel la concluzia că acţiunile subsumate primei infracţiuni imputate inculpatului A. nu pot fi circumscrise unei fapte cu conotaţie penală, nefiind aşadar prevăzută de legea penală.

Instanţa de apel, analizând cronologia faptelor şi reevaluând probatoriul administrat prin raportare la cele trei categorii de inculpaţi trimişi în judecată (prin prisma atribuţiilor specifice de serviciu ce le revin), aşa cum, justificat, le-a examinat şi prima instanţă, reţine următoarele:

În prealabil, apreciază necesar menţionarea unor consideraţii de ordin teoretic privind infracţiunea de abuz în serviciu, principala acuzaţie adusă inculpaţilor din prezenta cauză, în sensul că este o faptă penală inclusă în categoria infracţiunilor de serviciu, fiind definită, atât în C. pen. din 1969, cât şi în actualul C. pen., intrat în vigoare la 1 februarie 2014, într-o modalitate substanţial asemănătoare, respectiv:

- "Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia "(art. 248 C. pen. din 1969)

- "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice" (art. 297 alin. (1) C. pen.).

În ipoteza în care funcţionarul public - autor al abuzului în serviciu - a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta acestuia se circumscrie unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000.

În fine, pentru clarificarea conţinutului legal al infracţiunii analizate, prezintă relevanţă şi Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 30 iunie 2017), prin care s-a statuat că "dispoziţiile art. 248 C. pen. din 1969 sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii ."

În absenţa unei intervenţii legislative, decizia Curţii Constituţionale a avut ca efect o restrângere a sferei de aplicare a normei de incriminare, în sensul în care numai o îndeplinire a actului de serviciu contrară legii, şi nu doar defectuoasă, este susceptibilă a se circumscrie elementului material al abuzului în serviciu, dacă a produs rezultatul prevăzut de text.

Caracterul general obligatoriu al acestei decizii reclamă aplicarea sa corespunzătoare şi în prezenta cauză, în care rechizitoriul a fost întocmit anterior intervenţiei constituţionale, astfel că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va evalua acuzaţiile aduse inculpaţilor prin raportarea conduitei lor la normele legale cuprinse în legislaţia primară a căror nerespectare li se impută.

În contextul normativ astfel configurat, constată că sub aspectul laturii obiective, conţinutul tipic al abuzului în serviciu, în varianta comisivă - concretizată în îndeplinirea unui act - reclamă, printre altele, identificarea dispoziţiilor legale care disciplinează aducerea la îndeplinire a actului specific verbum regens, urmată de verificarea eventualei contrarietăţi între exigenţele proprii acelor dispoziţii, pe de o parte, şi modul în care funcţionarul public a executat, în concret, actul ce îi este imputat, pe de altă parte.

În egală măsură, având natura unei infracţiuni de rezultat, abuzul în serviciu presupune, sub aspectul laturii sale obiective, atât existenţa uneia dintre urmările alternativ prevăzute de lege (o pagubă sau o tulburare/vătămare), cât şi stabilirea unei legături de cauzalitate între actul efectuat de funcţionar cu încălcarea legii şi rezultatul vătămător produs.

Aşadar, între elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe în mod obligatoriu o legătură de cauzalitate, iar sub aspectul laturii subiective, făptuitorul trebuie să acţioneze cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe sau indirecte, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen. anterior.

În aceste condiţii, se impune efectuarea unei analize a acuzaţiilor formulate prin raportare la exigenţele impuse de decizia instanţei de contencios constituţional menţionată.

În prealabil, mai trebuie precizat faptul că, în opinia acuzării, atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor consilieri locali, presupus a fi fost încălcate, sunt prevăzute în dispoziţiile art. 36 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Atribuţiile funcţionarilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului, implicit al inculpaţilor care au acţionat în cadrul celor două servicii, Serviciul finanţe publice şi Serviciul finanţe, buget, contabilitate, sunt cele prevăzute de art. 44 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 19 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale.

Totodată, conform acuzaţiilor formulate în actul de sesizare a instanţei, atribuţiile secretarului UAT presupus a fi fost încălcate sunt cele prevăzute de dispoziţiile art. 45, art. 47, art. 115 - art. 117 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, precum şi de art. 34 din O.G. nr. 35/2002, iar atribuţiile primarului, în sensul celor precizate în actul de sesizare, sunt menţionate în art. 63 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Competenţa şi responsabilităţile administraţiei publice locale, astfel cum sunt acestea definite în art. 2, art. 3 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, sunt prevăzute şi în art. 20 alin. (1) lit. b) şi art. 23 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu referire strictă la încasarea impozitelor şi taxelor locale.

Examinând actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:

Situaţia premisă a constituit-o depunerea cererilor nr. x din 26 februarie 2007, y din 15 martie 2007, z din 18 aprilie 2007 şi x1 din 11 septembrie 2007 de către inculpaţii R., E., H. şi S., reprezentanţi/angajaţi ai societăţii comerciale SC EE. SA Paşcani (societate unde, la acel moment, era acţionar majoritar şi viceprimar UAT Paşcani, inculpatul Q., iar administrator era WW., fratele inculpatului Q.). Aceste cereri au fost motivate de înregistrarea unor calamităţi naturale şi au avut ataşate acte doveditoare (acte constatatoare ale pierderilor provocate de acţiunea negativă a factorilor naturali - secetă, inundaţii - la culturi şi plantaţii), fiind adresate Primăriei municipiului Paşcani, pentru exonerarea de la plata redevenţei/chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente, conform Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi actului adiţional la Contractul de închiriere nr. x din 18 octombrie 2002 pentru anii 2000, 2002, 2003, 2005 şi 2007.

Reprezentantul Ministerului Public a susţinut că societatea primise anterior, pentru acelaşi motiv, despăgubiri în valoare de 846.847 RON şi că inculpaţii consilieri locali nu aveau nicio atribuţie în materia exonerării de la plata acestor debite, singura autoritate abilitată în acest domeniu fiind Guvernul României, susţineri în raport cu care a solicitat să se reţină vinovăţia acestora în comiterea infracţiunii de abuz în serviciu în diferitele forme de participaţie descrise în actul de sesizare a instanţei.

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că din ansamblul probator administrat nu s-a făcut dovada întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, faptă pentru care au fost trimişi în judecată atât funcţionarii din compartimentele şi aparatele de specialitate ale primăriei, cât şi inculpaţii care aveau calitatea de consilieri locali, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de intimaţii inculpaţi funcţionari publici ai primăriei ce au făcut parte din comisiile de specialitate ale Consiliului local şi care, în virtutea atribuţiilor lor de serviciu, au întocmit referatele care au stat la baza avizării proiectului Hotărârii Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007 şi votării ulterioare a hotărârii cu acelaşi număr, se constată că nu există nicio legătură de cauzalitate între aceste acţiuni şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani (pretinsul folos necuvenit pentru SC EE. SA Paşcani).

Practic, faptul cauzator de prejudiciu în patrimoniul UAT Paşcani prin nerepunerea pe rol a debitului datorat de SC EE. SA Paşcani nu a constat în prealabila întocmire a materialului documentar ce a stat la baza adoptării unei hotărâri de către primar şi consilierii locali, ci în ignorarea ulterioară a demersului iniţiat de Prefectul judeţului Iaşi de a ataca în contencios administrativ Hotărârea Consiliului Local Paşcani nr. 145/2007 de aprobare a scutirii la plată a debitului SC EE. SA Paşcani, adus la cunoştinţa reprezentanţilor Consiliului local şi care a avut ca efect suspendarea Hotărârii anterior menţionate.

Reprezentantul Ministerului Public a susţinut că inculpatul A., "din poziţia de secretar, a atras în mod prioritar în cercul infracţional angajaţi din primărie, atât în etapa consumată a obţinerii folosului necuvenit care s-a realizat la data de 19 septembrie 2007 prin votarea HCL nr. 145/2007, nelegal, cât şi în etapa ulterioară de consolidare, de păstrare a folosului necuvenit obţinut de societatea comercială prin HCL nelegală, ca urmare a demersurilor derulate în blocarea efectelor hotărârii judecătoreşti definitive prin care cu autoritate de lucru judecat s-a statuat că HCL nr. 145/2007 este nelegală, iar folosul obţinut de societatea comercială menţionată este necuvenit".

Totodată, a mai susţinut că, în cauză, mecanismele de comitere a faptelor care au produs prejudiciul de 2.045.950 RON bugetului local şi folosul necuvenit "SC EE. SA" Paşcani s-au derulat în etape, prima dintre ele constând în "acceptarea de către funcţionarii publici, inculpaţii U. (inginer patrimoniu), V. (inginer agricol), F. (şef serviciu taxe şi impozite) şi L. (consilier în cadrul serviciului taxe şi impozite) din cadrul autorităţii locale, care nu aveau atribuţii în acest sens, dar care lucrau în structuri subordonate inculpatului A., a cererilor nr. x din 26 februarie 2007, nr. 106 din 15 martie 2007, nr. 168 din 18 aprilie 2007 şi nr. 520 din 11 septembrie 2007 formulate de reprezentanţi legali ai SC EE. SA Paşcani de scutire de plată, motivate de înregistrarea unor calamităţi naturale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că inculpaţii U., inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani şi V., inginer în cadrul Serviciului Agricol al Primăriei municipiului Paşcani, care au întocmit şi semnat Referatul nr. 12.766 din 14 septembrie 2017 şi inculpaţii F., şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani şi L. consilier în cadrul aceluiaşi serviciu, prin întocmirea şi semnarea referatului nr. 25.141 din 18 septembrie 2007 au propus: "scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru suprafaţa de 60 ha, închiriate conform Contractului de închiriere nr. x/1997 şi a actului adiţional la contract pentru anii sus menţionaţi (2002, 2003, 2005 şi 2007), prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare", respectiv "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", ambele referate fiind aprobate de inculpatul W. (primar al municipiului Paşcani la acel moment).

Funcţionarii publici anterior menţionaţi, prin întocmirea celor două referate, au formulat puncte de vedere/recomandări, în sensul oportunităţii scutirii de datorie a SC EE. SA Paşcani printr-o hotărâre de consiliu local, referate care nu aveau aptitudinea, prin ele însele, de a produce vreun prejudiciu în patrimoniul UAT Paşcani, de vreme ce ele trebuiau avizate de primar şi de comisiile de specialitate, iar ulterior consilierii locali erau singurii în măsură să adopte/respingă prin vot propunerea de scutire de datorie.

În actul de sesizare a instanţei s-a susţinut faptul că cei 4 funcţionari din cadrul serviciilor de specialitate mai sus menţionate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ar fi încălcat dispoziţiile art. 2, art. 3 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, art. 20 alin. (1) lit. b) şi art. 23 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu referire strictă la încasarea impozitelor şi taxelor locale şi ale art. 44 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 19 din O.G. nr. 35/2002 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Primăriei.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală:,,(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României."

Dispoziţiile art. 3 alin. (1) din aceeaşi lege statuează:,,(1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii."

Art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală prevăd: "(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii."

Art. 44 din acelaşi act normativ prevăd:,,(1) Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) şi (4).

(2) Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile."

Totodată, potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale: "Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii ", iar conform art. 23 alin. (2) lit. b) din aceeaşi lege: "Ordonatorii de credite răspund de: b) urmărirea modului de realizare a veniturilor".

Textele legale mai sus-menţionate stabilesc principii de bază în realizarea şi funcţionarea autonomiei locale a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv competenţele şi responsabilităţile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale cu referire strictă la încasarea impozitelor şi taxelor locale, funcţionarii publici din cadrul compartimentelor de resort, prin prisma propriilor sarcini, având obligaţia respectării dispoziţiilor legale aplicabile exerciţiului fiecărei atribuţii în parte.

Simpla întocmire a referatelor de oportunitate de către aceşti funcţionari nu se poate circumscrie unei eventuale fapte ilicite, cu atât mai puţin, unei infracţiuni de abuz în serviciu în lipsa existenţei unei legături de cauzalitate între emiterea şi semnarea acestor referate şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani, câtă vreme aceste referate trebuiau să fie analizate şi avizate de primar, respectiv aprobate sau respinse de membrii comisiilor de specialitate din cadrul aparatului primarului, după care, consilierii locali erau cei care îşi exprimau acordul/dezacordul prin votul dat în şedinţa consiliului local.

Astfel, inculpatului F. i s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul L. (consilier în cadrul aceluiaşi serviciu), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat Referatul nr. 25.141/2007, ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007 de către Consiliul local al municipiului Paşcani.

S-a mai reţinut şi faptul că ulterior exercitării controlului de legalitate de către Prefectul judeţului Iaşi, în cunoştinţă de cauză, responsabilii Consiliului Local Paşcani nu au repus pe rol debitul pe care SC "EE." SA Paşcani îl avea faţă de bugetul local, astfel încât, la data de 8 septembrie 2011 (data intervenirii termenului de prescriere a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului) societatea comercială a obţinut un folos necuvenit în cuantum total de 2.045.950 RON (echivalentul sumei de 481.887,56 euro la un curs de 4,2457 RON/euro valabil la data de 8 septembrie 2011), care constituie în acelaşi timp şi paguba adusă bugetului local Paşcani.

Deşi inculpatul F. nu putea face parte din categoria responsabililor Consiliului Local Paşcani care nu au repus pe rol debitul SC EE. SA Paşcani, în calitatea sa de şef Serviciu finanţe publice locale Paşcani, avea posibilitatea şi obligaţia de serviciu de a repune pe rol debitul în cauză, dacă i-ar fi fost comunicat în timp util faptul că Hotărârea nr. 145/2007 a fost suspendată.

Însă, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul A. nu a comunicat în anul 2007, ci abia în anul 2012, către Serviciul buget, financiar, contabilitate Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, prin care se notifica respectivul serviciu de specialitate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului local nr. 145 din 19 septembrie 2007.

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că inculpatul F., nefiind încunoştinţat cu privire la suspendarea Hotărârii nr. 145/2007 a Consiliului local Paşcani, nu avea cum să repună pe rol acest debit.

În ceea ce priveşte întocmirea şi semnarea referatului nr. 25.141/2007 prin care s-a comunicat un punct de vedere la cererile repetate formulate de SC EE. SA Paşcani şi înregistrate la Primăria Paşcani, în datele de 26 februarie 2007, 15 martie 2007 şi 11 septembrie 2007, cereri însoţite de acte justificative, instanţa de control judiciar constată că intră în sfera atribuţiilor de serviciu ale unui funcţionar public, în cadrul analizei de oportunitate pe care o face în activitatea pe care o desfăşoară, să interpreteze cu bună credinţă şi profesionalism o solicitare prin prisma normelor incidente atunci când face o propunere şi/sau adoptă o poziţie cu privire la chestiunea asupra căreia i se cere o opinie avizată.

Pe parcursul procesului penal, inculpatul F. a susţinut în mod constant faptul că, în opinia lui, în cauză erau aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 92/2003 Codul de procedură fiscală, mai exact articolul 125 intitulat "Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale" făcând trimitere la alin. (2) lit. e) şi a) considerat că era îndrituit să întocmească acel referat.

Inculpatului L. i s-a reţinut în sarcină infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că în calitate de consilier în cadrul Serviciului finanţe publice locale Paşcani, la data de 18 septembrie 2007, împreună cu numitul F., prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 25.141 prin care a propus "scutirea la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007, ani afectaţi de calamităţi naturale şi scutirea de la plata tuturor majorărilor de întârziere calculate pentru neplata la termenul prevăzut în contract", referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

Inculpatei U. i s-a imputat comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că în calitate de inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numitul V. (inginer în cadrul Serviciului Agricol al Primăriei municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 12.766, ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

Inculpatului V. i s-a reţinut infracţiunea abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 309 C. pen., constând în aceea că, în calitate de inginer în cadrul Serviciului agricol al Primăriei municipiului Paşcani, la data de 14 septembrie 2007, împreună cu numita U. (inginer în cadrul Compartimentului patrimoniu al Primăriei municipiului Paşcani), prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a întocmit şi semnat referatul nr. 12.766, referat ce a stat la baza întocmirii documentaţiei pentru emiterea de către Consiliul Local al Municipiului Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007.

În declaraţia dată în şedinţa publică din 20 aprilie 2016, inculpatul V., a precizat următoarele: "În discuţia pe care am avut-o cu domnul primar ori cu consilierul acestuia, mi s-a spus anterior studierii documentaţiei aferente cererii nr. x că eu urmează să mă pronunţ doar cu privire la realitatea faptică a celor precizate în acte, respectiv să verific dacă procesele-verbale sunt încheiate de către persoanele îndrituite în acest sens, dacă societatea a avut înfiinţate în anii respectivi culturi pe parcelele nominalizate cu pierderi, dacă schiţele anexate permiteau localizarea din punct de vedere topo-cadastral în administrativul municipiului Paşcani a parcelelor respective. Mi s-a spus că, componenta legată de natura juridică a cererii va fi soluţionată de către Compartimentul Finanţe Publice Locale. (...) După ce am verificat documentele puse la dispoziţie am constatat faptul că pe parcelele menţionate au existat culturile respective, culturi care au fost calamitate, astfel încât din punct de vedere tehnic eu am putut să atest realitatea celor sesizate de SC EE. SA. Este adevărat faptul că referatul nr. 12766 conţinea propunerea mea cu privire la scutirea de la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA, Primăriei Paşcani, folosind această formă de adresare, care nu ştiu dacă era corectă sau nu, în condiţiile în care competenţele mele erau strict tehnice, iar scutirea la plată urma să fie decisă de Compartimentul Finanţe Publice."

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul de 5 Judecători constată că situaţia juridică a inculpaţilor U., V., F. şi L. este identică, aceştia întocmind referate prin care au efectuat constatări faptice şi au formulat propuneri, în limitele competenţelor lor, pe care le-au considerat oportune, în raport cu aspectele relevate în aceste acte şi cu documentaţia anexată.

Aşadar, contrar susţinerilor reprezentantului Ministerului Public, instanţa de apel constată că din probatoriul administrat nu a rezultat că inculpaţii V., U., F. şi L., în calitate de funcţionari ai compartimentelor de specialitate din cadrul primăriei, au acţionat cu rea-credinţă, în mod voit şi conştient atunci când au întocmit referatele care, alături de alte documente, au stat la baza documentaţiei pentru aprobarea scutirii la plată solicitată. În aceeaşi ordine de idei, se constată că propunerile de oportunitate şi legalitate formulate cu ocazia întocmirii acestor referate nu reprezintă o încălcare ori o depăşire a obligaţiilor legale ori o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor lor de serviciu şi nu se pot circumscrie unei fapte de natură penală, întrucât aceste lucrări erau parte dintr-o procedură administrativă şi urmau un circuit bine stabilit, fiind înaintate primarului spre a fi avizate şi apoi supuse dezbaterii şi avizării în comisiile de specialitate.

Referatele purtând viza comisiilor de specialitate urmau a fi supuse dezbaterii în cadrul şedinţei consiliului local, secretarul consiliului local întocmind şi avizând proiectul de hotărâre în baza documentaţiei anterior menţionate, în final, fiind aprobate/respinse prin votul exprimat de consilierii locali în urma propriei analize efectuate conform atribuţiilor de serviciu ce le reveneau, astfel că autoritatea administrativ teritorială, prin membrii consiliului local, era cea care dispunea măsurile necesare pentru finalizarea procedurilor vizând acordarea de scutiri la plata penalităţilor.

Mai mult decât atât, în declaraţiile date în faţa primei instanţe, inculpaţii U., funcţionar în compartimentul patrimoniu şi V., funcţionar în compartimentul agricol, (ambii audiaţi la datele 20 aprilie 2016 şi 12 ianuarie 2017), F., şef Serviciu finanţe publice locale (audiat a 16 februarie 2016 şi la 1 martie 2016) şi L., consilier în cadrul aceluiaşi serviciu (audiat la 1 martie 2016) şi-au menţinut declaraţiile anterioare şi au precizat constant că referatele le-au întocmit şi semnat în baza atribuţiilor tehnice specifice de serviciu, exprimându-şi strict propriile opinii şi exercitându-şi cu bună credinţă şi profesionalism obligaţiile de serviciu. Au mai precizat că, fără a se lăsa influenţaţi de altcineva, fiecare, în domeniul său de specialitate, şi-a expus punctul de vedere tehnic cu privire la realitatea faptică a celor precizate în conţinutul cererilor formulate şi documentelor anexate de reprezentanţii SC EE. SA Paşcani (efectele dezastruoase produse asupra culturilor agricole de fenomenele naturale extreme).

Ministerul Public a invocat, prin motivele de apel şi împrejurarea că inculpaţii au propus prin aceste referate scutirea societăţii de la plată, deşi nu aveau atribuţii în ceea ce priveşte acordarea de scutiri pentru calamităţi naturale, aceste atribuţii revenind Guvernului României de la care societatea a şi beneficiat, de altfel, de despăgubiri în cuantum 84.6847 RON.

Instanţa de control judiciar constată însă, că acuzarea face o confuzie între acordarea de despăgubiri societăţii pentru cauze de calamitate, conform dispoziţiilor Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură şi acordarea de scutiri de la plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile în care acoperirea pagubelor cauzate de fenomenele naturale are o cauză şi o natură juridică diferite de înlesnirile fiscale reglementate de O.G. nr. 92/2003.

Cu privire la faptul că în cuprinsul referatului întocmit la 14 septembrie 2007, nu era precizată suma datorată de SC EE. SA Paşcani bugetului local, se constată că inculpaţii U. şi V., cu ocazia audierii în primă instanţă, au arătat că valoarea debitului a fost înregistrată şi generată de către aplicaţia electronică "e-TAX" în evidenţele Serviciului Finanţe Publice Locale Paşcani abia la data de 18 septembrie 2007, nefiind deci cunoscută de aceştia la data de 14 septembrie 2007, când au semnat referatul, situaţie ce rezultă şi din depoziţia martorei GGG. dată la urmărire penală care a relatat că: "la data de 18 septembrie 2007 a înregistrat personal în evidenţa electronică a Serviciului Finanţe Publice Locale Contractul de închiriere nr. 24 din 6 octombrie 1997 încheiat între Consiliul Local al Municipiului Paşcani şi SC EE. SA Paşcani. Având în vedere clauzele contractuale, aplicaţia electronică, e-TAX" a calculat debitele curente şi penalităţile de întârziere. (...)", martoră care şi-a menţinut declaraţiile anterioare şi în faţa instanţa de apel

Din probatoriul administrat nu a rezultat existenţa unor activităţi ilicite, concertate de ajutor sau sprijin, subsumate ideii de scutire de datorie sau existenţa unei înţelegeri infracţionale, fie ea şi tacită, între inculpaţii mai sus menţionaţi şi nici între aceştia şi secretarul UAT, inculpatul A., sau între aceştia şi inculpatul Q. (viceprimar şi acţionar al SC EE. SA Paşcani), câtă vreme nu s-a demonstrat care era motivaţia ori interesul acestor inculpaţi de a-l favoriza pe viceprimar, dar nici eventuala influenţă pe care aceştia ar fi avut-o sau exercitat-o asupra vreunuia dintre cei care, ulterior, ar fi avut puterea de decizie asupra problemei supuse dezbaterii în Consiliul local.

Aşadar, instanţa de control judiciar, în acord cu prima instanţă, constată că nicio probă de la dosar nu a condus la concluzia că inculpaţii U., V., F. şi L., prin activităţile desfăşurate cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în întocmirea referatelor de oportunitate prin care şi-au exprimat opinia cu privire la solicitările primite, formulând propuneri către cei care aveau responsabilitatea deciziei, au cauzat prejudiciul în dauna UAT Paşcani şi au determinat astfel obţinerea unui folos necuvenit de către inculpata persoană juridică. Aşa cum a rezultat din probatoriul administrat, ignorarea de către inculpatul A. a efectelor juridice ale suspendării executării Hotărârii Consiliului local nr. 145/2007 prin care s-a acordat scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere a avut drept consecinţă nerepunerea pe rol în timp util şi neurmărirea debitului inculpatei persoană juridică SC EE. SA Paşcani, generând astfel prejudiciu în patrimoniul UAT Paşcani.

Analizând conţinutul textului de incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu, instanţa de control judiciar reţine că pentru a fi îndeplinit elementul material al laturii obiective trebuie ca făptuitorul, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să nu îndeplinească ori să îndeplinească nelegal un act, cauzând o pagubă ori vătămând interese legitime ale unei persoane fizice sau juridice, determinând, astfel, pentru sine ori pentru altul, obţinerea unui folos necuvenit.

Prin urmare, prin probatoriul administrat nu s-a demonstrat existenţa unei legături de cauzalitate între activităţile desfăşurate de inculpaţii funcţionari din cadrul Primăriei Paşcani, mai sus menţionaţi, cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că din ansamblul probator administrat nu a rezultat niciun element care să conducă la concluzia existenţei cerinţelor de tipicitate a infracţiunii de abuz în serviciu în sarcina acestor patru inculpaţi, astfel cum a susţinut acuzarea.

Odată înaintate referatele cu propuneri primarului municipiului Paşcani, inculpatului W., acesta, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, le-a aprobat şi le-a transmis spre analiză Serviciului finanţe publice locale din cadrul Primăriei Municipiului Paşcani.

Secretarul Consiliului local, inculpatul A. a întocmit şi avizat proiectul de hotărâre pentru scutirea la plată pentru sumele datorate la bugetul local de către SC EE. SA Paşcani, cu menţionarea, în conţinutul proiectului de hotărâre, a Referatelor nr. 12766 din 14 septembrie 2007 şi nr. 25141 din 18 septembrie 2007, redactate şi semnate de cei patru inculpaţi, funcţionari în compartimentele agricol şi de patrimoniu ale primăriei.

Materialele privind scutirea la plată pentru sumele datorate bugetului local de către SC EE. SA Paşcani au fost avizate de funcţionari, consilieri în cadrul comisiilor de specialitate ale Consiliului local, respectiv de către inculpaţii: M. (preşedinte), CC. (secretar), P., N., K. şi BB., în calitate de membri ai Comisiei economice, buget, finanţe care au întocmit şi semnat Referatul nr. x din 19 septembrie 2007 prin care au atestat, că proiectul de hotărâre "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată" şi de către inculpaţii: K. (preşedinte), G., secretar) şi DD., C. şi Z. membri ai Comisiei juridice, care au întocmit şi semnat Referatul nr. x din 19 septembrie 2007, prin care au constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani, pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată".

- În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de intimaţii inculpaţi consilieri locali, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, pentru considerentele ce se vor arăta, constată că, din reevaluarea ansamblului probator administrat, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă, coroborat cu cel administrat nemijlocit în faza de apel, nu a rezultat vreun indiciu care să conducă la concluzia că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor C., D., I., J., K., XX., M., G., O., T., X., Y., N., AA., Z., BB. şi DD., realizează cerinţele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, respectiv că faptele reţinute în sarcina inculpatelor P. şi CC., întrunesc condiţiile de tipicitate ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, câtă vreme nu s-a dovedit existenţa legăturii de cauzalitate între activităţile desfăşurate de aceştia (presupuse încălcări ale normelor din legislaţia primară) şi efectul produs (prejudiciul cauzat în speţă).

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpaţii consilieri, în plenul şedinţei din data de 19 septembrie 2007, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în art. 36 alin. (2), (4) şi (5) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, au votat în sensul aprobării proiectului de hotărâre privind "scutirea la plată pentru sumele datorate de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi bugetului local al municipiului Paşcani reprezentând chiria datorată pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a tuturor majorărilor de întârziere datorate pentru neplata în termen a obligaţiilor din Contractul de închiriere nr. x/1997", demers ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007. S-a mai reţinut că, ulterior exercitării controlului de legalitate de către prefectul judeţului Iaşi, în cunoştinţă de cauză, responsabilii Consiliului Local Paşcani (fără să fie nominalizaţi) nu au repus pe rol debitul pe care SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi îl avea faţă de bugetul local, astfel încât, la data de 8 septembrie 2011 (data intervenirii termenului de prescriere a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului) societatea amintită a obţinut un folos necuvenit în cuantum total de 2.045.950 RON (echivalentul sumei de 481.887,56 euro la un curs de 4,2457 RON/euro valabil la data de 8 septembrie 2011) care constituie, în acelaşi timp, şi paguba adusă bugetului local al municipiului Paşcani.

În plus inculpaţilor consilieri, care au avut şi calitatea de membri sau preşedinţi ai comisiilor de specialitate, li s-a reţinut un act material distinct, inclus în aceeaşi infracţiune de abuz în serviciu, respectiv faptul că, fie în calitate de membru sau preşedinte al Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi/sau al Comisiei economice, buget, finanţe, au întocmit şi semnat la data de 19 septembrie 2007 referatul nr. 513 (M. (preşedinte), CC. (secretar), P., N., K. şi BB., membri ai Comisiei economice, buget, finanţe) şi respectiv referatul nr. 515 (K. (preşedinte), G., secretar) şi DD., C. şi Z. membri ai Comisiei juridice, prin care s-a constatat că proiectul de hotărâre privind scutirea de plată pentru sumele datorate de SC "EE." SA Paşcani, judeţul Iaşi pentru anii afectaţi de calamităţi naturale, prelungirea contractului de închiriere şi corelarea acestuia cu legislaţia în vigoare "se încadrează în prevederile art. 125 alin. (2) lit. e) din O.G. nr. 92/2003, ale art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale modificată şi completată".

Parchetul a mai precizat, cu privire la consilieri, că aceştia au încălcat dispoziţiile art. 36 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, în condiţiile în care Consiliul Local a interpretat în mod extensiv şi nepermis, dispoziţiile din Codul de procedură fiscală, care făceau trimitere la posibilitatea unor scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale ori la reeşalonarea la plată a unor chirii, întrucât Consiliul Local nu avea posibilitatea să acorde scutiri la plată pentru debite având ca izvor contracte civile, iar primarul, ca autoritate executivă, avea obligaţia legală de a urmări realizarea veniturilor la bugetul local, inclusiv cele din concesiuni şi închirieri.

Apărarea inculpaţilor, consilieri locali şi funcţionari publici, a fost constantă în sensul că dispoziţiile art. 125 din O.G. nr. 92/2003 confereau posibilitatea Consiliului local al municipiului Paşcani de a acorda "înlesniri la plată". Acuzarea a arătat însă, că acest act normativ nu este aplicabil în materia obligaţiilor având ca izvor contracte civile (de închiriere, arendă, etc.), admiţând posibilitatea acordării de scutiri la plată de către un consiliul local, însă numai pentru obligaţiile fiscale.

Instanţa de apel constată că, în cursul anului 2007, Comisiei economice, buget finanţe din cadrul primăriei Paşcani i-au fost prezentate procesele-verbale din care a rezultat că în anii 2002, 2003, 2005, 2007 culturile agricole ale SC EE. SA Paşcani au fost afectate de calamităţi naturale. În baza acestor procese-verbale s-au întocmit, avizat şi semnat, de către persoanele abilitate din compartimentele de specialitate din cadrul primăriei, materialele ce au stat la baza Hotărârii Consiliului local nr. 145 din 19 septembrie 2007 (ce ulterior a fost anulată) şi anume: Referatul comun nr. x din 14 septembrie 2007, Referatul nr. x din 18 septembrie 2007, întocmit de Serviciul finanţe publice locale din cadrul Primăriei municipiului Paşcani, documentaţia din cadrul Primăriei municipiului Paşcani din data de 18 septembrie 2007, precum şi referatele nr. 513 (al Comisiei economice, buget, finanţe) şi nr. 515 (al Comisiei juridice) din 19 septembrie 2007.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că următoarea etapă în cronologia faptelor a reprezentat-o votarea, adoptarea şi emiterea în şedinţa extraordinară a Consiliului local Paşcani a Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007, şedinţă la care au participat: primarul municipiului Paşcani, inculpatul W., viceprimarul - acţionarul majoritar al societăţii presupus favorizate, inculpatul Q., secretarul Consiliului local, inculpatul A. şi 19 consilieri locali, dintre care au votat 16, respectiv inculpaţii: C., D., I., J., K., M., G., O., T., Y., N., AA., Z., BB., DD. şi X., abţinându-se de la vot 3 consilieri locali: inculpatele P. şi CC., precum şi martorul III.

Potrivit art. 36 din Legea nr. 215/2001, Consiliul local are atribuţii expres şi strict delimitate, printre care cele privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului şi atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului.

Totodată, conform art. 125 din C. proc. fisc. , intitulat "Înlesniri la plata obligaţiilor fiscale":"(1) La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligaţiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condiţiile legii.

a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

c) eşalonări la plata majorărilor de întârziere de orice fel, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;

d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de majorări de întârziere, cu excepţia majorărilor datorate pe perioada de amânare;

e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii."

Raportat la modalitatea în care s-a procedat în plenul şedinţei de Consiliu din data de 19 septembrie 2007, când a fost prezentată situaţia de fapt prin trimiterea la dispoziţiile art. 125 din Codul fiscal şi s-a apreciat că şi veniturile din chirii pot fi asimilate unei taxe la bugetul local, dând astfel posibilitatea scutirii de taxe, instanţa de control judiciar, constată, contrar opiniei reprezentantului Ministerului Public, că votul consilierilor locali nu se poate circumscrie unei infracţiuni de abuz în serviciu ori complicităţii la această infracţiune şi, că prima instanţă în mod corect a constatat că faptele reţinute în rechizitoriu în sarcina acestora nu sunt prevăzute de legea penală.

De altfel, aşa cum au recunoscut inculpaţii consilieri locali cu ocazia audierilor în faza de cercetare judecătorească în primă instanţă, chiar dacă între documentele avute la dispoziţie în şedinţa respectivă nu au existat nici Contractul de închiriere nr. x/1997 (care, la art. 3 prevedea că durata de închiriere a terenului este de 5 ani, având ca obiect de activitate exploataţia agricolă, prin preluarea în chirie a suprafeţei de 60 ha teren arabil situat în cuva baraj Siret) şi nici Actul adiţional nr. x din 18 octombrie 2002 (prin care se prelungea cu încă 5 ani perioada de închiriere a aceleiaşi suprafeţe de teren), confuzia între impozite şi taxe locale şi chirii era uşor de făcut, toate constituind, conform textului de lege anterior invocat, obligaţii bugetare.

De asemenea, inculpatul A., la 25 iunie 2018, a declarat în faţa instanţei de apel:, în acea perioadă de referinţă, practica la nivelul UAT Paşcani era ca toate creanţele civile să fie tratate ca şi creanţe fiscale. În perioada de referinţă, la nivelul UAT Paşcani existau aproximativ 1500 de contracte de închiriere sau concesiune care erau tratate de către specialiştii din cadrul UAT ca fiind creanţe fiscale. Toate aceste elemente la care se adaugă dispoziţiile Codului de procedură fiscală, care trata în acelaşi mod şi creanţele fiscale şi creanţele civile, mi-au format convingerea şi reprezentarea că această creanţă pe care o datora SC "EE." SA Paşcani primăriei este o creanţă fiscală, fiind în competenţa consiliului local.(...)’’

Aşa cum s-a arătat, exista o practică generalizată la nivelul consiliilor locale privind asimilarea debitelor izvorâte din contracte de închiriere a unor suprafeţe agricole cu cele fiscale.

Tocmai această interpretare a generat demersul iniţiat de Prefectul judeţului Iaşi de a ataca în contencios administrativ Hotărârea Consiliului Local Paşcani nr. 145/2007, hotărâre ce a fost anulată prin Sentinţa civilă nr. 262/c.a. din 22 februarie 2008 a Tribunalului Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2007, menţinută prin Decizia nr. 387/C.A. din 8 septembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi.

În considerentele acestor hotărâri s-a reţinut că:

"chiar dacă chiria a fost prevăzută la art. 125 din C. proc. fisc. , ca şi obligaţie fiscală, aceasta nu se încadrează în categoria obligaţiilor fiscale definite de dispoziţiile art. 22 din acelaşi act normativ", astfel că "acordarea de "scutire" de la plata chiriei pentru anii 2002, 2003, 2005 şi 2007 şi a majorărilor aferente acestei sume în ceea ce priveşte, debitorul SC EE. SA Paşcani, depăşeşte sfera înlesnirilor la plata, astfel cum au fost determinate de dispoziţiile art. 125 din Codul de procedură fiscală".

Se constată astfel, că aprecierea caracterului fiscal sau civil al obligaţiei de plată a chiriei de către această societate debitoare presupunea o interpretare coroborată a dispoziţiilor Codul de procedură fiscală, aspect care justifică apărările inculpaţilor în sensul mai sus arătat, privind asimilarea debitelor izvorâte din contracte de închiriere a unor suprafeţe agricole cu cele fiscale.

În acest sens, aşa cum rezultă din actele dosarului, în actul de sesizare a instanţei a fost prezentat un caz similar cu cel care constituie obiectul acuzării, respectiv solicitarea unei alte societăţi (SC YY. SA Paşcani) de scutire de la plată a unor debite ce rezultau dintr-un contract de concesiune. Din perspectiva consilierilor implicaţi în procesul deliberativ, situaţia în cazul SC YY. SA era identică cu cea din cazul SC EE. SA Paşcani, întrucât aceştia au aprobat proiecte de hotărâri ale Consiliului Local Paşcani privind acordarea unor înlesniri/scutiri la plata unor sume datorate bugetului local şi au votat respectivele hotărâri care, ulterior, au fost atacate în contencios administrativ de către prefect, în condiţiile legii, având la bază avize favorabile ale comisiilor de specialitate, iar singura deosebire între cele două situaţii, a constat în existenţa unui prejudiciu, condiţie considerată îndeplinită de procuror numai în cazul SC EE. SA Paşcani, astfel că în cazul SC YY. SA a propus o soluţie de clasare.

Prin urmare, relevantă într-o astfel de situaţie este dovedirea existenţei unei pagube în patrimoniul UAT Paşcani concomitent cu realizarea unui folos necuvenit în patrimoniul SC EE. SA Paşcani, însă pentru reţinerea infracţiunii analizate este necesară stabilirea şi dovedirea existenţei unei legături de cauzalitate între modul fraudulos (neprobat în cauză) în care inculpaţii-consilieri locali au acţionat sau nu au acţionat şi producerea pagubei/realizarea folosului necuvenit.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că ceea ce li se impută inculpaţilor consilieri locali/funcţionari publici este, pe de o parte modul în care au votat/documentat proiectul de Hotărâre de Consiliu local din 19 septembrie 2007, iar pe de altă parte faptul că, ulterior exercitării controlului de legalitate de către prefectura judeţului Iaşi, nu au repus pe rol debitul pe care SC EE. SA Paşcani îl avea faţă de bugetul local, cu consecinţa producerii unui prejudiciu pentru unitatea administrativ teritorială şi a unui folos necuvenit pentru această societate, reprezentat de debitul nerecuperat.

Or, astfel cum s-a reţinut anterior, consilierii locali au votat o hotărâre cu privire la care s-a constatat de către instanţa de contencios administrativ că este contrară legii, apreciind că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 125 din Codul de procedură fiscală, interpretare care nu poate atrage răspunderea penală a acestora pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în lipsa elementelor de fapt care să demonstreze atât săvârşirea faptei cu vinovăţia prevăzută de lege, cât şi existenţa legăturii de cauzalitate între aceste acţiuni şi prejudiciul produs ori obţinerea unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru un terţ .

Totodată, acţiunile inculpaţilor sus-menţionaţi care au întocmit şi semnat referatele nr. 513 şi nr. 515 la data de 19 septembrie 2007, când au avut spre analiză şi avizare cererile reprezentanţilor SC EE. SA Paşcani însoţite de Referatele nr. 12766 din 14 septembrie 2007 şi nr. 25141 din 18 septembrie 2007 (întocmite de funcţionari din compartimentele agricol şi de patrimoniu ale primăriei) au fost, de asemenea, analize de oportunitate subsumate exercitării cu bună-credinţă a atribuţiilor specifice de serviciu, fiind rezultatul exprimării unor puncte de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă şi de valabilitate a cererilor de scutire de la plată a debitului persoanei juridice şi a documentaţiei ataşate.

Prin urmare, contrar susţinerilor nefondate ale reprezentantului parchetului, aceştia au întocmit documentaţia solicitată spre a fi avută în vedere în cadrul dezbaterii în şedinţa consiliului local, fără urmărirea scopului ilicit de producere a unui prejudiciu în patrimoniul UAT Paşcani, respectiv de obţinere a unui folos necuvenit pentru SC EE. SA Paşcani, iar probatoriul administrat nu a demonstrat că activitatea acestora ar fi putut fi influenţată de inculpatul A., secretarul UAT Paşcani sau de inculpatul Q., acţionarul majoritar al SC EE. SA Paşcani.

De altfel, aşa cum a reieşit din declaraţiile martorilor audiaţi, care se coroborează între ele, dar şi cu cele ale inculpaţilor, astfel de cereri se depuneau frecvent, atât pentru persoane juridice, cât şi pentru persoane fizice, fiind indicat cu titlu exemplificativ cazul societăţii comerciale SC YY. SA Paşcani.

Aşa cum a rezultat din probatoriul administrat în speţă, producerea unui prejudiciu reprezentat de neîncasarea unor debite ale SC EE. SA Paşcani de către unitatea administrativ-teritorială nu a fost cauzată de modul în care inculpaţii au votat/pregătit şi documentat şedinţa Consiliului local din 19 septembrie 2007, ci de evenimente ulterioare, care incumbau exclusiv activităţilor desfăşurate de inculpatul A.

În ceea ce priveşte inacţiunea inculpaţilor consilieri locali, constând în aceea că, deşi au cunoscut despre anularea Hotărârii Consiliului local nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin hotărâre judecătorească, nu au luat măsuri în vederea repunerii pe rol şi recuperării debitului datorat de SC EE. SA Paşcani, se constată că nicio dispoziţie legală nu prevedea o asemenea obligaţie în sarcina consilierilor locali.

Astfel, din actele dosarului rezultă că, după emiterea Hotărârii Consiliului local nr. 145 din 19 septembrie 2007, aceasta a fost comunicată de către inculpatul A., la data de 20 septembrie 2007, Primăriei Paşcani, respectiv Serviciului buget, financiar şi contabilitate şi Serviciului finanţe publice locale, pentru punerea ei în aplicare (în sensul radierii sumelor datorate de SC EE. SA Paşcani), aşadar mai înainte de verificarea legalităţii hotărârii de către prefectul judeţului Iaşi, căruia hotărârea i s-a comunicat abia a doua zi, pe 21 septembrie 2007. Urmare acestor împrejurări, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul finanţe publice locale Paşcani a procedat la ştergerea datoriilor SC EE. SA Paşcani, în condiţiile în care prefectul judeţului Iaşi abia la data de 29 octombrie 2007 a promovat o acţiune în contencios administrativ.

Ulterior, această instituţie a comunicat, la data de 31 octombrie 2007, Consiliului local al municipiului Paşcani, faptul că actul administrativ atacat este suspendat de drept.

Aşa cum se va arăta atunci când se va analiza situaţia actelor infracţionale reţinute inculpatului A., urmarea imediată specifică infracţiunii de abuz în serviciu (prejudiciul rezultat) s-a datorat exclusiv actelor comise de acest inculpat, care nu a comunicat în anul 2007, ci abia în anul 2012, cele două adrese către serviciile financiare de specialitate din cadrul Primăriei Paşcani. Prin intermediul adreselor respective, aceste servicii financiare de specialitate ar fi trebuit să fie notificate în cel mai scurt timp cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului local al municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007, fapt ce nu s-a întâmplat, spre deosebire de situaţia SC YY. SA Paşcani, când inculpatul A. a notificat, în timp util, Serviciul finanţe publice locale Paşcani cu privire la suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162/2007, adresa fiind primită de inculpatul F., care a confirmat primirea acestei adrese prin aplicarea semnăturii sale olografe şi a menţiunii "Am primit, 19 decembrie 2007", menţiuni făcute chiar pe Adresa nr. x din 14 decembrie 2007.

Prin urmare, în cazul SC EE. SA Paşcani, singura acţiune cu valoare cauzală în producerea prejudiciului/realizarea folosului necuvenit, a aparţinut inculpatului A. care, pe de o parte, a blocat comunicarea celor două adrese primite de la Instituţia Prefectului către serviciile financiar-contabil şi finanţe publice locale din cadrul Primăriei Paşcani, pentru repunerea pe rol a debitului acestei societăţi, iar pe de altă parte, în acelaşi scop ilicit, la data de 31 octombrie 2007, în cadrul şedinţei de Consiliu local în care s-a discutat situaţia SC YY. SA Paşcani, acelaşi inculpat a susţinut, în mod mincinos, că cele două adrese referitoare la suspendarea de drept a Hotărârii Consiliului local nr. 145/2007 au fost comunicate serviciilor financiar-contabil şi finanţe publice locale şi că datoria SC EE. SA a fost repusă pe rol, inducându-i astfel, în eroare, pe primarul W. şi pe consilierii locali prezenţi.

Din declaraţiile inculpaţilor date în cursul urmăririi penale şi coroborate cu cele date în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă reiese că unii au luat cunoştinţă despre anularea Hotărârii nr. 145/2007 a Consiliului local abia în anul 2012, iar alţii în 2015 când a debutat cercetarea penală în cauză, însă chiar şi în situaţia în care ar fi avut cunoştinţă despre anularea respectivei hotărâri exact la acel moment, tot nu li s-ar putea reproşa lipsa luării măsurilor în privinţa repunerii debitului pe rol şi recuperării acestuia, pentru că efectuarea acestor operaţiuni nu le incumba lor, ca membri ai Consiliului local, ci aparatului administrativ din subordinea Primarului, prin persoanele anume desemnate, care îndeplineau funcţii de specialitate în Serviciul finanţe buget contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale.

Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (1) - (5) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, atribuţiile ce revin consilierilor locali, în privinţa organizării şi funcţionării aparatului de specialitate al primarului, reglementează strict competenţa şi atribuţiile Consiliului local vizând înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate din subordinea primarului, atribuţii care, în mod evident, nu se suprapun şi nici nu le includ pe cele privind desfăşurarea activităţii funcţionarilor din cadrul acestui aparat de specialitate.

Din examinarea art. 36 alin. (3) raportat la art. 63 din Legea nr. 215/2001, coroborat cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. b), art. 23 alin. (2) lit. e) şi h) din Legea nr. 273/2006 şi cu prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate al Primarului municipiului Paşcani, precum şi cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului local al municipiului Paşcani, rezultă fără echivoc că, în ce priveşte urmărirea debitelor datorate bugetului local, a cauzelor litigioase ce privesc UAT Paşcani, consilierii locali nu au niciun fel de atribuţii, toate acestea fiind în competenţa unui aparat cu caracter executiv, aflat în subordinea primarului, iar nu celui deliberativ, precum consiliul local, din care făceau parte inculpaţii.

După cum s-a arătat anterior, prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu conţin nicio obligaţie în sarcina inculpaţilor funcţionari şi consilieri locali trimişi în judecată, pe care aceştia nu ar fi îndeplinit-o ori ar fi îndeplinit-o defectuos sau au încălcat-o şi care să se afle în legătură de cauzalitate directă cu prejudiciul cauzat UAT Paşcani. Or, în asemenea condiţii, raportat la textul art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi la dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. pen., nu poate fi reţinută întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În conformitate cu dispoziţiile legale, aparatul de specialitate al primarului, care a primit adresa Prefectului judeţului Iaşi, avea obligaţia de a repune pe rol debitul încă de la data de 31 octombrie 2007, nemaiexistând temeiul pentru care a fost radiat. De menţionat este şi faptul că în toată această perioadă de timp, precum şi în cea parcursă până la 08 septembrie 2008, data anulării definitive a Hotărârii nr. 145/2007, termenul de prescripţie a dreptului de a cere realizarea creanţei nu era împlinit. Întrucât inculpaţilor, în calitate de consilieri locali, nu le revenea obligaţia repunerii pe rol a debitului şi urmăririi acestuia, latura obiectivă a infracţiunii nu poate fi reţinută, iar fapta imputată inculpaţilor nu a produs vreun prejudiciu/folos necuvenit intimatei inculpate persoane juridice.

Prin urmare, faţă de cele mai sus expuse, este eronată afirmaţia reprezentantului parchetului în sensul că infracţiunea de abuz în serviciu s-a comis la data de 19 septembrie 2007, data votării Hotărârii nr. 145/2007, când s-ar fi produs prejudiciul în patrimoniul UAT Paşcani, care a fost cuantificat de parchet la valoarea de 2.045.950 RON.

Potrivit considerentelor Deciziei nr. 458 din 22 iunie 2017 a instanţei de contencios constituţional paragrafele 31 - 33, infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 prezintă trăsăturile constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu la care se adaugă condiţia referitoare la obţinerea de către funcţionarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit: 31 (...). Concluzia ce se impune, din economia modului de reglementare a dispoziţiilor art. 13² din Legea nr. 78/2000, este aceea că, pentru a deveni aplicabile aceste dispoziţii, este necesar să se constate, mai întâi, că faptele săvârşite întrunesc toate elementele de structură ale conţinutului variantei tip descrise de art. 297 din C. pen. 32. Astfel, Curtea constată că situaţia premisă ce stă la baza infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 presupune, întotdeauna, constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma sa tip. Doar după constatarea existenţei infracţiunii de abuz în serviciu în varianta tip, se poate trece la analiza îndeplinirii condiţiei speciale referitoare la urmarea imediată a acestei fapte, respectiv condiţia ca subiectul activ al infracţiunii să fi obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. 33. (...) această concluzie este susţinută şi de faptul că, în jurisprudenţa sa, analizând constituţionalitatea noţiunii de "folos necuvenit", nu a realizat o suprapunere a elementului "pagubă" (regăsit în art. 297 din C. pen.) cu cel de "folos necuvenit" (regăsit în dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000) în sensul aprecierii că cele două reprezintă noţiuni ce se asimilează. Dimpotrivă, Curtea Constituţională a analizat separat cele două elemente, tocmai pentru că acestea au o existenţă de sine-stătătoare în contextul săvârşirii infracţiunii. Cu alte cuvinte, producerea pagubei, deşi uneori se poate converti într-un folos necuvenit, nu este întotdeauna echivalentă cu obţinerea acestui folos. De asemenea, cele două elemente nu se exclud reciproc, ci, din contră, doar după constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, care presupune cauzarea pagubei sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se poate trece la a se constata dacă s-a obţinut de către funcţionar un folos necuvenit fiind, în consecinţă, săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000. Dacă s-ar considera în mod contrar, s-ar ajunge la situaţia în care ori de câte ori prin săvârşirea faptei s-a creat o pagubă, s-ar considera că s-a realizat şi un folos necuvenit, astfel că infracţiunea de abuz în serviciu nu s-ar mai săvârşi decât în forma prevăzută de dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi niciodată în varianta tip, prevăzută de art. 297 din C. pen.".

Aşadar, relevanţă în speţa dedusă judecăţii prezintă momentul când SC EE. SA Paşcani a obţinut folosul necuvenit, care este, sub aspectul consumării infracţiunii prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. prin raportare la art. 13² din Legea nr. 78/2000, data de 8 septembrie 2011, când s-a prescris dreptul la acţiune al UAT Paşcani pentru realizarea creanţei împotriva societăţii debitoare SCEE. SA Paşcani.

- Prin urmare, este nefondată susţinerea reprezentantului parchetului în sensul că inculpaţii consilieri locali sunt vinovaţi de încălcarea prevederilor art. 36 alin. (2), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 215/2001 prin neluarea măsurilor de repunere pe rol a debitului şi neurmărirea acestuia.

Faţă de aspectele mai sus relevate, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a dispus, în mod justificat, achitarea acestor inculpaţi în temeiul prevederilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. făcând o apreciere de ansamblu asupra activităţii tuturor inculpaţilor care au avut funcţia de consilier local, fie că au făcut parte din comisiile de specialitate şi au depus un raport/referat la şedinţa Consiliului Local din 19 septembrie 2007, fie că au fost simpli consilieri locali. Această abordare generală a ansamblului probator, raportat la toţi inculpaţii care au îndeplinit aceeaşi funcţie şi faţă de care s-au reţinut aceleaşi acte materiale, făcută de instanţa de fond a fost una adaptată circumstanţelor reale şi complexe ale speţei.

Astfel, în mod just s-a constatat de către prima instanţă că nu poate fi reţinută în sarcina consilierilor locali infracţiunea de abuz în serviciu constând în fapta de a adopta, prin vot, o hotărâre de consiliu local, simpla exprimare a votului neputând îndeplini elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen., cât timp nu s-au decelat elemente de fapt care să configureze existenţa legăturii de cauzalitate între acţiunile/inacţiunile acestora şi paguba înregistrată în patrimoniul unităţii administrativ- teritoriale.

- Instanţa de control judiciar, contrar opiniei reprezentantului Ministerului Public, constată că nu se poate reţine complicitatea la abuz în serviciu în sarcina inculpaţilor E., H., R. şi S., angajaţi/reprezentanţi ai societăţii comerciale SC EE. SA Paşcani sau a inculpatului Q., acţionar majoritar al aceleiaşi societăţi şi, totodată, viceprimar al UAT Paşcani şi nici în sarcina inculpatei persoanei juridice SC EE. SA Paşcani, câtă vreme probatoriul administrat pe parcursul procesului penal nu a dovedit existenţa legăturii de cauzalitate între acţiunile desfăşurate de aceştia şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani, corelativ cu folosul necuvenit obţinut de SC EE. SA Paşcani.

Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la latura obiectivă a infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu imputată intimaţilor inculpaţi salariaţi şi inculpatei persoană juridică, a susţinut faptul că "elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, atât pentru complici, cât şi pentru autori îl reprezintă depunerea de cereri de către reprezentanţii SC EE. SA Paşcani - ca element ce a generat acţiunea abuzivă, întrucât în absenţa depunerii cererii, funcţionarii nu aveau cum să asigure folosul material necuvenit societăţii’’, iar cu privire la latura subiectivă a aceleiaşi infracţiuni, a arătat că aceasta a constat în intenţia directă, întrucât "intenţia directă există chiar dacă inculpaţii, reprezentanţi ai societăţii comerciale nu au avut discuţii cu funcţionarii care au întocmit referate, avize, ori au votat, deoarece complicitatea poate fi nu numai evidentă, deschisă, explicită, când complicele prezintă deschis scopul său, acela de a îl ajuta pe autor la săvârşirea faptei, ci şi insiduoasă sau ascunsă, când acest scop nu este expres."

Or, aceste susţineri nu pot fi primite, întrucât cererile adresate Primăriei Paşcani şi semnate de către reprezentanţii societăţii comerciale cu nr. 88 din 22 februarie 2007 (prin care au solicitat "exonerarea de la plată a redevenţei şi a majorărilor de întârziere aferente anilor 2000, 2002, 2003 şi 2005", nr. 106 din 15 martie 2007 (prin care au solicitat "exonerarea de la plată chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anii 2000, 2002, 2003 dat fiind seceta (...)" şi "compensarea sumei de 14.532 RON reprezentând c/v pâine donată la sinistraţi conform documentelor ce se regăsesc la Cantina de Ajutor Social Paşcani"); nr. 168 din 18 aprilie 2007 şi nr. 520 din 11 septembrie 2007 (prin care au solicitat "scutirea de la plata chiriei şi a majorărilor de întârziere aferente pentru anul 2007 dat fiind seceta (...)" nu pot fi asimilate unor acte insidioase ori ascunse.

Aceste cereri, pe de o parte, au fost transmise transparent, către autoritatea publică Consiliul local Paşcani (care era parte în Contractul de închiriere nr. 24 din 06 octombrie 1997, contract valabil, nefiind declarat nul sau nelegal, clauzele acestuia consfinţind voinţa expresă a părţilor contractante), iar pe de altă parte, până a fi aprobate, au fost în prealabil supuse analizei unor funcţionari de specialitate din cadrul Primăriei Paşcani şi, ulterior, în ceea ce priveşte oportunitatea şi temeinicia lor, au fost dezbătute în şedinţa Consiliului local din data de 19 septembrie 2007, fiind anterioare adoptării Hotărârii nr. 145/2007. Totodată, acest act administrativ de autoritate, urmare acţiunii prefectului judeţului Iaşi, a fost supus controlului de legalitate şi a fost cenzurat de instanţele judecătoreşti, care s-au pronunţat în sensul constatării nelegalităţii sale [(sentinţa civilă nr. 262/ca din 22 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 387/ca pronunţată de Curtea de Apel Iaşi)].

Pentru existenţa complicităţii, din punct de vedere al laturii obiective, se cer a fi îndeplinite trei condiţii principale şi anume: să se fi săvârşit în mod nemijlocit de către o altă persoană (autor) o faptă prevăzută de legea penală; să se fi efectuat de către complice acte de înlesnire sau de ajutor la săvârşirea acelei fapte; contribuţia complicelui să fie efectivă, respectiv să fi folosit în mod real la săvârşirea de către autor a acţiunii sau inacţiunii respective (faptei prevăzute de legea penală). Or, în cazul de faţă, simpla transmitere a acestor adrese/cereri către Primăria Paşcani nu poate primi conotaţia unor fapte penale care să poată fi subsumate unor complicităţi la săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, de vreme ce în cazul presupuşilor autori, s-a constatat că faptele descrise în actul de sesizare a instanţei nu sunt prevăzute de legea penală.

Totodată, din niciun mijloc material de probă nu rezultă faptul că intimaţii-inculpaţi E., H., R., S. şi persoana juridică SC EE. SA Paşcani ar fi comis vreun act material concret care să contureze intenţia de a înlesni sau ajuta, în orice mod, la săvârşirea faptei de abuz în serviciu sau că ar fi promis, înainte de adoptarea Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului local, în timpul adoptării acesteia sau după anularea acesteia, că vor ascunde sumele de bani eventual obţinute, ori că vor favoriza pe vreunul dintre consilierii locali sau funcţionarii din Primăria Paşcani în legătură cu modul de îndeplinire a atribuţiilor/sarcinilor de serviciu ce le reveneau, relativ la acest act administrativ sau la derularea Contractului de închiriere nr. 24 din 1997.

Nu se poate reţine complicitatea la abuz în serviciu a inculpaţilor mai sus menţionaţi, deoarece cererile de scutire la plata redevenţelor/chiriilor şi majorărilor de întârziere însoţite de acte justificative depuse în anul 2007 cu trimitere la existenţa unor cauze de forţă majoră (calamităţi naturale) sau susţinerea verbală a acestora, asigurată de către inculpatul Q. (la momentul dezbaterilor în şedinţa extraordinară a consiliului local din 19 septembrie 2007) sunt relevante sub aspect subiectiv, conturând o conduită specifică unor angajaţi, bazată pe activităţi exercitate în limite legale, ce nu pot fi circumscrise ilicitului penal, nefiind probată/dovedită nicio înţelegere prealabilă de natură frauduloasă între aceşti angajaţi/reprezentanţi ai societăţii comerciale şi consilierii locali şi/sau funcţionarii Primăriei Paşcani.

Or, lipsa unei conivenţe de natură infracţională conduce în mod neechivoc la concluzia că formularea unor cereri în interesul persoanei juridice angajatoare, nu poate îmbrăca eo ipso forma ilicitului penal pentru a atrage răspunderea penală a celor care le-au întocmit şi semnat. Prin urmare, inculpaţii, în calitate de angajaţi ai SC EE. SA Paşcani şi prin natura postului pe care îl ocupau: R. - director comercial, H. - director economic, S. -director general şi E. - contabil, Q. (acţionar majoritar al acestei societăţi şi totodată, viceprimar) reprezentau interesele acestei societăţi, iar prin cererile formulate (inclusiv de numitul WW. - administratorul societăţii şi fratele inculpatului Q.) vizau eficientizarea activităţii acesteia, aflată în dificultate financiară tocmai din cauza producerii unor fenomene naturale extreme de anvergura calamităţilor naturale ori unor situaţii de forţă majoră.

Pe acelaşi palier de analiză, se constată că nu există vreun indiciu temeinic şi cu atât mai puţin probe, că inculpaţii - intimaţi salariaţi şi inculpata-intimată persoană juridică ar fi condiţionat sau influenţat în vreun mod îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici din cadrul Primăriei municipiului Paşcani sau de către aleşii locali din cadrul Consiliului local Paşcani pentru obţinerea unor foloase materiale, neputând fi imputată celor 5 inculpaţi nerepunerea pe rol a debitului, după suspendarea efectelor Hotărârii nr. 145 din 19 septembrie 2007 a Consiliului local, urmare atacării acesteia în instanţă de către Instituţia Prefectului Iaşi (conform înştiinţării comunicate prin adresa din 31 octombrie 2007).

Astfel, în declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti, inculpata E., contabil la SC EE. SA Paşcani a arătat că a semnat adresele nr. x din 15 martie 2007 şi nr. 520 din 11 septembrie 2007 la cererea conducerii societăţii, mai precis a administratorului de la acea vreme WW.; inculpata H. [director economic în cadrul SC EE. SA Paşcani,] în declaraţia din 1 martie 2016 a susţinut punctual că s-a sfătuit în emiterea adreselor nr. x din 26 februarie 2007 şi nr. 168 din 18 aprilie 2007 cu directorul S., că în luna februarie 2007, când s-a primit o înştiinţare din partea Primăriei Paşcani (privitoare la presupusa existenţă a unor debite restante) a constatat că societatea nu avea înregistrat în contabilitate niciun debit, nu fusese înştiinţată în vreun fel prin factură sau notificare că ar avea de achitat o sumă determinată; că au fost plăţi făcute din proprie iniţiativă a societăţii în anul 2002, în anul 2003 şi, mai apoi, în iulie 2007 a unor sume pe care le-a calculat personal, neexistând până la acea dată vreo determinare concretă a sumei de plată cu titlu de chirie din partea Consiliului Local Paşcani. Nu a menţionat vreo posibilă sugestie ori intervenţie a inculpatului Q. în decizia de a emite adrese către Consiliul Local Paşcani pentru scutirea de la plata debitelor restante; inculpatul S. (director general al SC EE. SA Paşcani, în declaraţia din 9 iunie 2016 a susţinut că a semnat numai adresa din 11 septembrie 2007 către Primăria Paşcani pentru exonerarea de la plata debitelor datorate fără a face vreo menţiune referitoare la faptul că ar fi discutat sau ar fi fost influenţat în acest demers de vreunul dintre ceilalţi inculpaţi, iar inculpata R. (director comercial la aceeaşi societate) a arătat că la întocmirea Adresei nr. x din 26 februarie 2007 către Primăria Paşcani pentru scutirea de la plata debitelor s-a consultat cu inculpata H., fără a menţiona vreo intervenţie sau influenţă din partea inculpatului Q. sau a altui inculpat.

Referitor la participarea inculpatului Q. la şedinţa de Consiliu local din data de 19 septembrie 2007, reprezentantul Ministerului Public a susţinut în cuprinsul motivelor de apel că:

"prezintă relevanţă sub aspectul laturii obiective şi subiective a infracţiunii de abuz în serviciu comisă de cei 16 consilieri locali, faptul că, la şedinţa extraordinară a consiliului local din data de 19 septembrie 2007, a participat şi viceprimarul, inculpatul Q. care a vorbit însă în calitate de acţionar al SC EE. SA, societate ce urma a fi scutită de plata debitelor către primărie. În timpul şedinţei inculpatul Q. a folosit, pentru a susţine interesul privat al societăţii, formule de adresare la persoana I singular (...) în mod cert consilierii locali au identificat beneficiarul folosului ce urma sa fie obţinut prin votul lor şi au ştiut pentru folosul necuvenit al cui votează"

Din probatoriul administrat în dosar rezultă însă, fără echivoc, că în timpul şedinţei respective inculpatul Q., fiind deranjat de afirmaţiile inculpatului Y. (consilier local), care opina că, prin acordarea scutirii de la plată pentru anii 2000, 2002, 2003 şi 2005, se produce evaziune fiscală, a avut într-adevăr o replică verbală adresată acestuia (de mai puţin de 30 secunde).

Această intervenţie, chiar dacă s-a dorit a fi o clarificare, o lămurire punctuală a aspectelor aduse în discuţie sau o susţinere în limite legale a cererilor formulate în numele societăţii comerciale, nu poate fi considerată drept un act de complicitate şi nu poate îmbrăca forma unui act de ajutor în absenţa oricărei alte probe din care să reiasă că, în acest mod, inculpatul Q. ar fi contribuit decisiv la adoptarea Hotărârii Consiliului local nr. 145/2007.

Contrar opiniei parchetului, instanţa de apel reţine că inculpatul Q., prin intervenţia sa scurtă, nu a urmărit să ofere o aparenţă de legalitate cererilor formulate de reprezentanţii SC EE. SA, întrucât nu a făcut referire la vreun temei legal sau la aplicabilitatea unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală, ci a punctat doar faptul cunoscut, de altfel, tuturor localnicilor că, urmare calamităţilor naturale înregistrate în anii respectivi, culturile agricole au fost aproape în totalitate compromise, iar societatea comercială, care deţinea suprafaţa de teren în folosinţă, a întâmpinat dificultăţi financiare, neobţinând niciun profit:"deci am făcut cheltuială şi nu am recuperat nimic de acolo, domnu . . . . . . . . . .şi eu vă spun că intrau oamenii acolo şi acum erau probleme cu hidroelectrica dacă ... că sunt o mie şi ceva de hectare acolo şi nimeni nu se ocupă de ele. Care-i lucrat, care nu-i lucrat, dar astea 60 hectare, pentru că tot politic s-o intervenit şi ... deci, eu am achitat contravaloarea când eu am făcut ceva pe terenul acela. Când am făcut . . . . . . . . . .de unde să dau? am cheltuit fără să-mi scot nimic de acolo" .

Prin urmare, contrar opiniei acuzării, formularea şi susţinerea unei cereri nu poate fi considerată o faptă de natură a atrage răspunderea penală, în lipsa dovedirii caracterului fraudulos al unei înţelegeri preexistente între reprezentanţii societăţii comerciale şi consilierii locali.

În aceeaşi ordine de idei, se mai constată că, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, şedinţele de Consiliu local au caracter public, astfel că orice persoană poate participa pentru a-şi exprima punctul de vedere în privinţa temelor înscrise pe ordinea de zi. Prin urmare, prezenţa la şedinţa Consiliului local a unei persoane care are un interes în soluţionarea cauzei nu are, în sine, valenţa unui act de complicitate morală sau materială, nu ajută sau înlesneşte comiterea unei fapte prevăzute de legea penală. Prin urmare, simplul fapt de a susţine o cerere adresată unei autorităţi administrativ-teritoriale, fie ea şi neîntemeiată, nu se circumscrie unui act de complicitate la săvârşirea unei infracţiuni pentru solicitantul respectiv, în absenţa unor probe care să demonstreze îndeplinirea tuturor cerinţelor impuse de legea penală.

Chiar dacă în reprezentarea subiectivă a fiecărui consilier local prezenţa inculpatului Q. (care deţinea la acel moment şi funcţia de viceprimar al Municipiului Paşcani) ar fi putut avea o eventuală înrâurire asupra votului dat în respectiva şedinţă a Consiliului local, simpla exprimare a punctului de vedere personal nu poate primi conotaţia unui act de complicitate, ca formă a participaţiei penale.

De altfel, majoritatea consilierilor locali audiaţi în calitate de inculpaţi [C., D., G. I., K., M., N., O., P., T., Z., X., AA., BB., CC., DD. ] sau în calitate de martor: XX. au declarat că şi-au exprimat opţiunea de vot având la bază documentaţia ataşată cererilor formulate de societatea comercială (care dovedeau existenţa stării de calamitate şi care propuneau admiterea cererilor),dar şi avizele de oportunitate şi de legalitate ale compartimentelor şi comisiilor de specialitate şi conform pregătirii profesionale, propriei convingeri şi conştiinţe, nefiind influenţaţi de aspectele declarate de inculpatul Q. în timpul şedinţei extraordinare de la 19 septembrie 2007 a Consiliului local. De asemenea, au mai menţionat că hotărârea a fost adoptată cu majoritate şi nu cu unanimitate, întrucât martorul XX. şi inculpatele P. şi CC. s-au abţinut de la vot, iar inculpatul Y. a votat împotrivă.

Din moment ce nu a existat nicio înţelegere infracţională între inculpatul Q. (viceprimar) şi inculpatul A. (secretarul UAT Paşcani), pe de o parte, sau între inculpatul Q. şi membrii Consiliului local, pe de altă parte, depunerea şi/sau susţinerea unor astfel de solicitări adresate, conform legii, unei instituţii publice, nu pot fi considerate activităţi cu conotaţie penală.

Totodată, niciunul dintre funcţionarii care au întocmit şi avizat referatele de specialitate, care au fost ataşate documentaţiei depuse în vederea aprobării Hotărârii Consiliului local din 19 septembrie 2007, nu a semnalat vreun element care să conducă la ideea că, la momentul realizării acestor lucrări şi formulării propunerilor respective, ar fi fost influenţaţi, în vreun mod, fie de către reprezentanţii societăţii comerciale inculpate persoană juridică, fie de către funcţionari din cadrul primăriei ori de către inculpatul Q., astfel cum au şi declarat în faţa primei instanţe: U., V. (la f. x şi supl. de declaraţie dată la 12 ianuarie 2017), L. şi F.

În sprijinul ideii că prezenţa şi intervenţia inculpatului Q. nu pot primi valenţele unor acte de complicitate, este şi împrejurarea că o lună mai târziu (la data de 31 octombrie 2007) au fost acordate scutiri de la plată, în condiţii similare, societăţii SC YY. SA, însă, în acest caz viceprimarul nu era acţionar la respectiva societate comercială, iar debitul a fost repus pe rol în timp util şi creanţa a fost recuperată, neexistând practic prejudiciu.

Este lipsită de fundament şi fără corespondent în materialul probator al cauzei susţinerea reprezentantului parchetului cu referire la existenţa complicităţii salariaţilor persoanei juridice intimate, care ar rezulta din împrejurarea că, la data depunerii cererilor, ştiind că societatea a primit despăgubiri pentru calamităţi naturale, au invocat faptul că se află în imposibilitate de achita redevenţa contractată, pe motiv de calamitate naturală.

Astfel, este real că din înscrisurile depuse de intimata inculpată persoană juridică SC EE. SA Paşcani la dosarul cauzei în apel, la data de 21 iunie 2018 respectiv din Centralizatorul privind starea de calamitate constatată şi aprobată de către reprezentanţii Ministerului Agriculturii în perioada 2000 - 2007, rezultă cu evidenţă faptul că s-au acordat parţial despăgubiri societăţii pentru cauze de calamitate: pentru anii 2005 şi 2007, pentru lucrările de înfiinţare a culturilor, pentru un procent cuprins între 25% şi 73% din totalul de 100% suprafaţă calamitată (suprafaţa totală afectată fiind de aproximativ 1.400 ha teren din care făcea parte şi suprafaţa de 60 ha teren - obiect al Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997) şi doar pentru o parte de culturi (porumb, sfeclă de zahăr, cartof, floarea-soarelui, grâu).

Probatoriul administrat în faza de urmărire penală coroborat cu cel din faza cercetării judecătoreşti în ambele etape (fond şi apel) a relevat că închirierea terenului de 60 ha situat în cuveta Acumulare Paşcani către SCEE. SA Paşcani s-a făcut în baza Hotărârii Consiliului local nr. 29 din data de 30 aprilie 1997 (hotărâre care se bucură de prezumţia de legalitate nefiind anulată până la acest moment, filele x d.u.p.), iar societatea comercială s-a confruntat cu probleme financiare deoarece culturile agricole de pe suprafaţa închiriată au fost afectate, fiind calamitate urmare fenomenelor naturale extreme (secetă, inundaţii) astfel că angajaţii acesteia au întocmit, semnat şi înregistrat adresele în numele şi pentru persoana juridică inculpată.

Instanţa de control judiciar reţine că acordarea de despăgubiri societăţii pentru cauze de calamitate, conform dispoziţiilor prin Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, nu exclude, de plano, posibilitatea acordării de scutiri de la plata obligaţiilor fiscale, deoarece în primul caz se urmăreşte acoperirea pagubelor cauzate de fenomenele naturale, iar în ce-a de a doua ipoteză se invocă imposibilităţi de plată generate de situaţia economică deficitară rezultată din calamităţile naturale ce au afectat culturile înfiinţate de societatea în cauză.

Scutirea de la plata chiriei de către o unitate administrativ teritorială, în temeiul contractului încheiat cu acea unitate administrativ-teritorială este o formă de sprijin dată în competenţa organelor de conducere (decizionale) ale unităţii administrativ-teritoriale, conform autonomiei de care se bucură aceste organe în raporturile cu Guvernul, noţiunea de "scutire’’ fiind deci diferită, din punct de vedere semantic, dar şi al conţinutului, de noţiunea de "despăgubire’’, întrucât prima semnifică exonerarea de obligaţii de plată, în timp ce a doua înseamnă acordarea de sume sau bunuri, în compensare pentru înregistrarea unor pierderi.

Concluzionând, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători coroborând declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul procesului penal în perioada 2015 - 2018: UU., GGG., BBB., HHH., III., CCC., OOO., JJJ., B., KKK. TT., VV., FF., LLL. cu declaraţiile celor 20 inculpaţi(consilieri locali şi funcţionari mai sus menţionaţi, precum şi cu declaraţiile inculpaţilor E. (dată la 16 februarie 2016), H. (dată la 1 martie 2016), R. (dată la 15 martie 2016), S. (dată la 9 iunie 2016), Q. (dată la 15 martie 2016), persoana juridică SCEE. SA Paşcani prin reprezentantul legal VVV., dar şi cu înscrisurile existente la dosar, constată că faptele imputate inculpaţilor H., R., S. (angajaţi ai SC EE. SA Paşcani), Q. (în calitate de acţionar majoritar al acestei societăţi) sau inculpatei persoană juridică, prin intermediul acestora, nu realizează cerinţele de tipicitate obiectivă proprii complicităţii la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

- Critica parchetului vizând greşita înlăturare a dispoziţiilor art. 309 C. pen. din încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor, mai puţin în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B. şi FF. şi greşita soluţionare a laturii civile, va fi analizată împreună cu apelul declarat de partea civilă UAT Paşcani întrucât, argumentele pentru care parchetul şi partea civilă solicită desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond sub acest aspect sunt comune.

Atât reprezentantul Ministerului Public, cât şi partea civilă, cu referire la prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, au susţinut în motivele de apel că este greşită schimbarea încadrării juridice dispusă de instanţa de fond şi că, în mod eronat s-a reţinut că prejudiciul cauzat UAT Paşcani este în cuantum de 132.544 RON şi nu de 2.045.950 RON, apreciind că prejudiciul, corelativ cu folosul necuvenit, s-a produs la data de 19 septembrie 2007, odată cu votul dat în şedinţa de Consiliu local.

Aşa cum s-a reţinut cu ocazia analizării criticilor parchetului privind greşita achitare a inculpaţilor, prejudiciul produs UAT Paşcani a fost consecinţa nerepunerii pe rol şi neurmăririi în timp util a debitului datorat de SC EE. SA Paşcani şi nu a adoptării Hotărârii de Consiliu local nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care au fost aprobate scutirile de la plata chiriei şi a penalităţilor de întârziere rezultate din Contractul de închiriere nr. x/1997 şi a Actului adiţional nr. x din 18 octombrie 2002 şi s-a produs la data de 8 septembrie 2011, când a intervenit prescripţia dreptului la acţiune al creditorului UAT Paşcani în vederea încasării creanţei pe care o avea faţă de debitoarea SC. EE. SA Paşcani

La data de 19 septembrie 2007, debitele care au făcut obiectul Hotărârii nr. 145/2007 au fost evidenţiate scriptic în evidenţa UAT Paşcani şi, formal, urmau a fi şterse, însă efectele acestei hotărâri au fost suspendate, urmare atacării ei de către Prefectul judeţului Iaşi la instanţa de contencios administrativ.

Tribunalul Iaşi, prin Sentinţa civilă nr. 262/ca din 22 februarie 2008 a admis cererea Prefectului judeţului Iaşi şi a anulat hotărârea Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin Decizia civilă nr. 387/ca din 8 septembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, sentinţa rămânând definitivă.

Urmare soluţionării definitive a acţiunii prefectului, debitul - ca drept de creanţă al UAT Paşcani împotriva SC EE. SA Paşcani - trebuia repus pe rol de îndată (tot scriptic), fără a fi generate niciun fel de pierderi patrimoniale pentru UAT Paşcani în intervalul de timp de la momentul 19 septembrie 2007 la data de 31 octombrie 2007 (data comunicării adresei nr. x din care rezultă că Secretarul Municipiului Paşcani ar fi informat Serviciul buget, financiar, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani despre anularea hotărârii consiliului local).

Referitor la cuantumul prejudiciului, reprezentantul Ministerului Public şi partea civilă au contestat valoarea reţinută de către instanţa de fond, fără a aduce argumente în sprijinul sumei de 2.045.950 RON, stabilită prin raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi, la data de 03 februarie 2015 şi, în consecinţă, să se reţină agravanta "cu consecinţe deosebit de grave" prevăzută de dispoziţiile art. 309 C. pen. deoarece, cuantumul acestei sume, depăşeşte pragul de 2.000.000 RON (limita de 200.000 RON prevăzută de art. 146 din C. pen. anterior).

Prealabil, se impune precizarea că Actul adiţional la contractul nr. x/1997 a fost încheiat între UAT Paşcani şi SC EE. SA Paşcani la data de 18 octombrie 2002, clauzele acestuia intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale, lege intrată în vigoare la 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 529 din 19 iulie 2002 în care se prevedea faptul că: "totalul penalităţilor pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul.’’

Având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, nu poate fi primită opinia specialistului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit căreia, contractul iniţial, nefiind schimbat, nu poate fi afectat de această prevedere legală, întrucât la momentul întocmirii unui act adiţional, prin menţiunea privitoare la neschimbarea celorlalte clauze, se consemnează, de fapt, reînnoirea consimţământului părţilor cu privire la menţinerea clauzelor şi pe viitor, odată ce au convenit asupra prelungirii termenului de închiriere, iar incidenţa efectelor Legii nr. 469/2002 s-a produs începând cu data intrării ei în vigoare (18 august 2002) şi s-a aplicat tuturor actelor încheiate în perioada ei de activitate, deci şi actului adiţional din 18 octombrie 2002, pe toată perioada sa de valabilitate şi ulterior acesteia, pentru debitele restante, până la prescriere.

În plus, în cursul cercetării judecătoreşti în primă instanţă s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar contabile şi a unui supliment la raportul de expertiză judiciară financiar contabilă care a stabilit că prejudiciul cauzat UAT Paşcani este de 132.544 RON, sumă menţinută de expert şi în urma formulării de obiecţiuni atât de către reprezentantul Ministerului Public, cât şi de către inculpaţi. Din conţinutul raportului de expertiză şi a suplimentului la raportul de expertiză rezultă că pentru stabilirea corectă a valorii acestuia, calculaţia trebuia efectuată în conformitate cu prevederile Contractului nr. x din 6 octombrie 1997, privind raportarea la preţul unui kg de grâu (preţ ce trebuia să îndeplinească condiţiile art. 62 pct. (c2.2) Codul fiscal, comunicat de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi). La stabilirea prejudiciului, expertul a avut în vedere prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, în vigoare începând cu 18 august 2002, întrucât actul adiţional din 18 octombrie 2002, este întocmit sub imperiul acestei norme şi aşa cum rezultă din conţinutul său, în afara prelungirii cu 5 ani a termenului contractual, toate clauzele rămân în vigoare, inclusiv clauza privind aplicarea penalităţilor.

Faţă de considerentele anterior menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, constatând că valoarea prejudiciului nu depăşeşte pragul de 2.000.000 RON (limita de 200.000 RON prevăzută de art. 146 din C. pen. anterior), reţine ca fiind corectă soluţia instanţei de fond prin care s-a înlăturat din încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor dispoziţiile vizând agravanta prevăzută de art. 309 C. pen. şi s-a stabilit cuantumul prejudiciului produs în patrimoniul UAT Paşcani la suma de 132.544 RON şi, în consecinţă, va respinge criticile formulate de parchet şi partea civilă ca nefondate.

IV. B) Analiza motivelor de apel vizând netemeinicia hotărârii primei instanţe circumscrise cererii de reformare a acesteia, din perspectiva greşitei soluţii de condamnare a inculpaţilor A. şi B. pentru faptele reţinute în sarcina lor, respectiv, a greşitei individualizări a pedepselor aplicate.

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, reevaluând probele administrate în cursul urmăririi penale, în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond şi, ulterior, în faţa instanţei de apel, prin raportare la criticile formulate de apelantul inculpat A., constată fondate în parte susţinerile referitoare la netemeinicia hotărârii apelate, respectiv, numai cu privire la acuzaţia de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (în forma autoratului), întrucât fapta reţinută în sarcina inculpatului nu este prevăzută de legea penală. În consecinţă, urmează a fi admis apelul inculpatului A. numai sub acest aspect, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

a) Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., situaţia de fapt reţinută prin sentinţa apelată constă, în esenţă, în aceea că inculpatul A., în calitate de secretar al Consiliului Local Paşcani, a încălcat cu intenţie atribuţia de serviciu prevăzută de art. 117 lit. "a" din Legea nr. 215/2001, în condiţiile în care, la data de 18 septembrie 2007, a avizat pentru legalitate H.C.L. nr. 145 din 19 septembrie 2007, prin care s-a aprobat scutirea la plată pentru sumele datorate de SC EE. SA bugetului local al municipiului Paşcani, deşi a realizat că această datorie nu poate face obiectul unei scutiri la plată, în baza dispoziţiilor art. 125 C. proc. fisc.

Probatoriul administrat în ambele faze ale procesului confirmă, într-adevăr, că activitatea obiectivă desfăşurată de apelantul-inculpat s-a concretizat în acordarea, la data de 18 septembrie 2007, a vizei de legalitate proiectului de hotărâre în discuţie, care a făcut obiectul şedinţei de consiliu local din data de 19 septembrie 2007.

Rezultă, de asemenea, că inculpatul A. a susţinut proiectul de hotărâre în şedinţa consiliului local şi, după adoptarea acestuia, a comunicat H.C.L nr. 145/2007 serviciilor financiare din cadrul Primăriei Paşcani la data de 20 septembrie 2007, înainte de a proceda la comunicarea aceleiaşi hotărâri Instituţiei Prefectului (comunicare realizată la data de 21 septembrie 2007), fapt care a permis ştergerea din evidenţe a debitului S.C EE. S.A, înainte ca instituţia îndrituită să verifice hotărârea sub aspectul legalităţii sale şi să aprecieze dacă o atacă în contencios administrativ.

Pentru considerentele dezvoltate în secţiunea IV. A) a prezentei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine, însă, că între acţiunile desfăşurate de inculpatul A. în perioada 18 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007 şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani în toamna anului 2011, nu există o legătură directă de cauzalitate, deoarece cauza producerii prejudiciului a constituit-o, nu adoptarea în sine, a HCL nr. 145 din 19 septembrie 2007, cu toate acţiunile premergătoare sau concomitente acestui proces.

Făcând trimitere la considerentele anterior menţionate, instanţa de apel se limitează să itereze că Hotărârea Consiliului Local Paşcani din data de 19 septembrie 2007 a fost supusă controlului de legalitate, Instituţia Prefectului promovând o acţiune în contenciosul administrativ care a avut, ca efect direct şi imediat, potrivit art. 123 alin. (5) din Constituţie, suspendarea de drept a actului atacat iar, ulterior, ca efect al admiterii acestei acţiuni prin Sentinţa civilă nr. 262/CA/2008 a Tribunalului Iaşi (irevocabilă la data de 08 septembrie 2008), anularea actului nelegal. Prin urmare, nu hotărârea adoptată la data de 19 septembrie 2007 de Consiliul Local Paşcani a constituit cauza prejudicierii bugetului unităţii administrativ teritoriale cu sumele echivalente chiriei datorate de SC EE. SA şi majorărilor de întârziere aferente, ci omisiunea funcţionarilor publici competenţi de a repune pe rol această datorie, urmare a informării efectuate de Prefect la data de 31 octombrie 2007, cu privire la formularea acţiunii în contencios administrativ.

Această omisiune a fost determinată, în mod esenţial, de demersurile inculpatului A. care, prin acţiuni circumscrise acuzaţiei distincte de participaţie improprie la abuz în serviciu (ce vor face obiect de analiză în cele ce succed), a blocat informarea, la data de 31 octombrie 2007, a Serviciului buget, financiar, contabilitate şi, respectiv, a Serviciului finanţe publice locale Paşcani, cu privire la acţiunea promovată de Prefect şi, astfel, a împiedicat luarea măsurilor de repunere pe rol a debitului până în primăvara anului 2012, când intervenise prescripţia dreptului unităţii administrativ teritoriale la o acţiune în recuperarea debitului.

Inexistenţa legăturii de cauzalitate, ca element de tipicitate obiectivă al infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, între adoptarea H.C.L nr. 145/2007 şi prejudiciul produs, are consecinţe juridice nu doar asupra situaţiei procesuale a coinculpaţilor consilieri locali, angajaţi ai primăriei sau ai SC EE. SA, astfel cum s-a reţinut prin sentinţa apelată, ci şi asupra situaţiei juridice a inculpatului WWW.. Demersurile acestuia din urmă de a iniţia procedura de adoptare a H.C.L 145/2007, de a susţine acest proiect în şedinţa de consiliu local şi de a-l viza pentru legalitate au fost necesar subsumate procesului de adoptare a hotărârii, finalizat la 19 septembrie 2007 şi nu pot primi, sub aspect obiectiv, o semnificaţie juridică distinctă de cea recunoscută şi valorificată în cazul coinculpaţilor, întrucât răspunderea penală are un caracter esenţial obiectiv, grefat pe fapta comisă.

În schimb, aceste demersuri ale apelantului-inculpat au relevanţă asupra poziţiei sale psihice la comiterea faptei distincte de participaţie improprie la abuz în serviciu, demonstrând intenţia sa de a bloca eventuale demersuri ulterioare de recuperare a debitului, în scopul obţinerii unui folos de către persoana juridică anterior menţionată.

Date fiind argumentele pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a constatat că fapta imputată inculpatului A., pretins comisă în perioada 18 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007, nu îndeplineşte una din cerinţele de tipicitate obiectivă proprii infracţiunii de abuz în serviciu, eventuala analiză a celorlalte critici aduse de apelantul-inculpat sub acest aspect (referitoare la limitele atribuţiilor de serviciu exercitate de A. în procesul de adoptare a hotărârii Consiliului Local Paşcani, la existenţa unei practici administrative a Consiliului Local Paşcani privind aplicarea vizei de legalitate a secretarului U.A.T. pe proiectele de hotărâri ori la practica includerii creanţelor civile şi comerciale ale unităţii administrativ teritoriale în sfera creanţelor fiscale, până la modificările aduse Codului de procedură fiscală prin apariţia O.G. nr. 29/2011) este superfluă.

În concluzie, neexistând o legătură de cauzalitate între aportul inculpatului A. la pregătirea şedinţei extraordinare a Consiliului Local şi prejudiciul cauzat UAT Paşcani, fapta imputată apelantului-inculpat, în conţinutul factual concret dedus judecăţii, nu este prevăzută de legea penală.

Pe cale de consecinţă, instanţa de apel, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., urmează a-l achita pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen.

b) În ceea ce priveşte infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 31 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. (reţinută în sarcina aceluiaşi inculpat), în considerentele sentinţei penale apelate s-a reţinut, în fapt, că în şedinţa Consiliului Local Paşcani din data de 31 octombrie 2007, inculpatul A., în calitate de secretar al Primăriei municipiului Paşcani, cu intenţie, l-a indus în eroare pe inculpatul W. (primar la acel moment, ordonator principal de credite şi funcţionar însărcinat cu urmărirea veniturilor unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezenta) informându-l că a notificat Serviciul finanţe publice locale, dar şi Serviciul financiar, buget, contabilitate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007, deşi nu o făcuse, determinându-l, astfel, pe W. să nu dispună măsuri de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al municipiului Paşcani trebuia să le realizeze în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997.

În condiţiile în care, la data de 22 februarie 2008, Tribunalul Iaşi a anulat Hotărârea Consiliului Local nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin Sentinţa civilă nr. 262/CA, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 387/CA din 8 septembrie 2008 a Curţii de Apel laşi, obligaţia urmăririi încasării debitului intra în atribuţiile primarului, ca ordonator principal de credite, iar nu în sarcina consiliului local sau a secretarului UAT Paşcani.

În calitate de secretar al UAT Paşcani, inculpatul A. avea, printre altele, obligaţia de a asigura gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv, între aceştia şi prefect (art. 117 lit. c) din Legea nr. 215/2001), obligaţie în executarea căreia el trebuia să informeze primarul şi să notifice, în timp util, serviciile de specialitate din cadrul aparatului primarului cu privire la suspendarea efectelor Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007, pentru ca debitul SCEE. S.A Paşcani să poată fi repus pe rol, în vederea recuperării creanţei unităţii administrativ teritoriale.

Or, instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că, în succesiunea faptelor, în şedinţa de consiliu din data de 31 octombrie 2007, cu ocazia discutării situaţiilor SC YY. SA şi SC EE. SA Paşcani, inculpatul A. i-a indus în eroare pe consilierii locali, dar şi pe primarul localităţii - inculpatul defunct W. -, susţinând că cele două adrese cu nr. x/31 octombrie 2007 - referitoare la suspendarea de drept a H.C.L nr. 145/2007 - au fost comunicate Serviciului buget, financiar şi contabilitate şi Serviciului finanţe publice locale Paşcani, iar datoria SC EE. SA a fost repusă pe rol, deşi, în realitate, inculpatul a blocat comunicarea acestor adrese până în primăvara anului 2012, aşa cum se va arăta în cele ce urmează.

Astfel, la data de 31 octombrie 2007, inculpatului A. i s-a prezentat de către coinculpata B. o copie a adresei transmise de Prefectura judeţului Iaşi cu nr. 15.227 din 31 octombrie 2007, originalul înştiinţării privind suspendarea Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007 fiind introdus în mapa de corespondenţă a primarului municipiului Paşcani, spre a fi direcţionată către serviciile financiare de specialitate.

După ce a semnat cele două adrese cu scopul de a comunica celor două servicii suspendarea de drept a prevederilor H.C.L. nr. 145/2007, inculpatul A. a susţinut că le-a predat inculpatei B., care s-a prezentat la Registratura Primăriei municipiului Paşcani, unde a aplicat ştampila unităţii, motivând că ele vor fi înaintate celor două servicii destinatare pe condica sa. B. a remis cele două adrese inculpatului A., care a motivat că se va ocupa personal de remiterea lor, conduită pe care, însă, nu a adoptat-o ulterior.

Urmare faptului că inculpatul A. nu a notificat Serviciul finanţe publice locale Paşcani, care avea ca atribuţii dispunerea măsurilor de repunere pe rol şi de urmărire a debitului, termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pe care îl avea consiliul local faţă de debitoarea inculpată persoană juridică s-a împlinit la data de 8 septembrie 2011, astfel că în dauna bugetului local al municipiului Paşcani s-a generat un prejudiciu în cuantumul precizat de 132.544 RON.

Aceste aspecte au reieşit din declaraţia inculpatei B. (consilier la compartimentul Relaţii cu publicul, iar începând cu anul 2008, consilier în cadrul Serviciului administraţiei publice în aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani) care, audiată fiind la 15 martie 2016 în primă instanţă, a afirmat că:

"Am întocmit cele două adrese şi le-am înaintat personal d-lui secretar A., cu menţiunea că, la solicitarea acestuia, persoana care era trecută ca semnatar era doar secretarul, nu cum ar fi fost normal şi primarul municipiului" şi că în aceeaşi zi (31 octombrie 2007) în care a fost chemată de inculpat să întocmească două adrese prin care Serviciul buget, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale erau încunoştinţate că Hotărârea Consiliului Local nr. 145/2007 a fost suspendată "(...) a avut loc şedinţa de consiliu în care s-a discutat tot o scutire de la plată a SC YY. SA practic fiind vorba de o solicitare aproximativ identică cu cea a SC EE. SA din 19 septembrie 2007. La acea şedinţă a participat un reprezentant al Prefecturii care a atras atenţia consilierilor cu privire la faptul că hotărârea anterioară vizând aceeaşi temă a fost atacată de prefect ca nelegală, (...). Domnul secretar ..., în cadrul şedinţei, a precizat ca a fost notificat de către Instituţia Prefectului cu privire la acea hotărâre, motiv pentru care a întocmit adresele către Serviciul Buget, Contabilitate şi Serviciul Finanţe Publice Locale, dar nu reţin exact dacă în cadrul şedinţei a făcut precizarea că acele două adrese au fost comunicate celor două entităţi. Cert este faptul că după şedinţă, în momentul în care eu întocmeam procesul-verbal de şedinţă, D-l ... mi-a solicitat să trec în procesul-verbal faptul că în momentul intervenţiei sale în şedinţă, el ar fi precizat că cele două adrese au fost comunicate(...)")

Instanţa de apel constată, în acord cu prima instanţă că, din probatoriul administrat în cauză, respectiv declaraţiile numitei B., în calitate de martor, de suspect şi de inculpat şi de la instanţa de fond, care se coroborează cu declaraţia martorului CCC. dată în faza de urmărire penală la 19 iunie 2015 şi în faţa instanţei dată la 6 septembrie 2016 reiese în mod neechivoc că, în perioada septembrie 2007 - mai/iunie 2012, inculpatul A. a acţionat în scopul favorizării SC EE. SA pentru a fi scutită de la plata debitului datorat UAT Paşcani.

Interesul inculpatului A. în favorizarea inculpatei persoane juridice SCEE. SA Paşcani rezultă şi din declaraţiile martorului CCC. (consilier juridic la acea dată), autor al referatului nr. x din 9 aprilie 2009 (înregistrat şi la Consiliul Local Paşcani), prin care a notificat conducerea Consiliului Local şi a Primăriei municipiului Paşcani cu privire la caracterul irevocabil al Sentinţei nr. 262/CA/2008 a Tribunalului Iaşi şi la necesitatea luării măsurilor ce se impun pentru recuperarea debitului SC EE. SA.

Astfel, din depoziţiile martorului CCC. din datele de 19 iunie 2015 la urmărire penală şi de 6 septembrie 2016, reiese că "în condiţiile în care am constatat că datoria SC EE. SA era în vigoare şi era în pericol ca Primăria să piardă dreptul de a solicita această datorie, existând pericolul prescripţiei, am întocmit Referatul cu nr. x din 9 aprilie 2009 (...) Am întocmit acel referat în patru exemplare, unul l-am depus la Primărie, unul la Consiliul Local, unul a rămas înregistrat la Compartimentul Juridic şi unul a rămas în posesia mea. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu demersul meu, în condiţiile în care din mai 2009 eu mi-am încetat activitatea pe motive medicale ".Totodată, cu ocazia aceleiaşi audieri, la întrebarea formulată de procuror:

"aţi avut vreo discuţie cu inculpatul A. pe marginea acestui referat", răspunsul martorului CCC. a fost "nu am avut nicio discuţie cu inculpatul pe această temă", iar la o altă întrebare formulată de apărare, martorul a răspuns "firesc era ca actul întocmit de mine să meargă în mapa primarului, după care acesta, prin rezoluţie, să-l repartizeze persoanei căreia îi era destinat, respectiv secretarului A. Această rezoluţie, în mod normal, trebuia să conţină şi măsurile care ar fi trebuit luate".

În legătură cu referatul anterior precizat, inculpata B. a declarat că documentul a fost menţionat atât în registrul Primăriei Municipiului Paşcani, cât şi în registrul de intrare-ieşire al consiliului local, această ultimă înregistrare fiind făcută chiar de către ea şi că personal a înaintat acest referat inculpatului A. la care a şi rămas . Probatoriul administrat a relevat că referatul în discuţie a fost înregistrat în registrul de evidenţă corespondenţă al ambelor entităţi, însă el nu a fost "niciodată prezentat plenului", iar inculpatul A. nu a aplicat o rezoluţie în sensul de a fi prezentat consiliului local.

Analiza probatoriului administrat în cauză, cu precădere probele testimoniale coroborate cu declaraţiile inculpaţilor B., VV., K., V. şi AA., relevă caracterul just al opţiunii instanţei de fond de a înlătura declaraţia inculpatului A. (care a precizat că, potrivit sarcinilor de serviciu, a notificat Serviciul financiar, buget, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea Consiliului Local nr. 145/2007 şi că primarul W. a ignorat obligaţia de urmărire a creanţelor rezultate din contractul de închiriere încheiat cu SC EE. SA Paşcani) şi de a reţine fără echivoc că "doar inculpatul A. avea un interes în ceea ce priveşte blocarea celor două adrese".

Astfel, inculpatele B. şi VV. (judecată într-o cauză distinctă) erau, în perioada de referinţă, persoanele însărcinate cu primirea/înregistrarea corespondenţei şi documentelor în registrul consiliului local şi, totodată, persoanele în posesia cărora s-au aflat adresele emise de Instituţia Prefectului. Din declaraţiile acestora, coroborate cu cele ale numitei TT., rezultă că, în realitate, menţiunile olografe de primire a Adresei nr. x din 31 octombrie 2007, existente pe acest înscris, cât şi cele regăsite în cuprinsul condicilor de corespondenţă au fost efectuate ulterior, în anul 2012, în circumstanţe factuale pertinente sub aspectul acuzaţiilor distincte de fals material în înscrisuri oficiale.

Indiferent de traseul real al originalelor acestor adrese, probatoriul administrat a relevat că, în timpul şedinţei de consiliu local din data de 31 octombrie 2007, inculpatul A., cu rea-credinţă, a confirmat notificarea celor două servicii de specialitate, situaţie ce îmbracă forma unui act voit de inducere în eroare a ordonatorului principal de credite (primarul W.), în a cărui sarcină se afla urmărirea veniturilor Primăriei municipiului Paşcani.

Apelantul inculpat A. a susţinut, în esenţă, că inculpatul W. nu putea fi indus în eroare de secretarul UAT, pentru a nu dispune măsuri de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al municipiului Paşcani trebuia să le realizeze şi, în plus, acesta s-ar fi implicat activ în favorizarea acestei societăţi, făcând trimitere la declaraţiile coinculpaţilor AA., V. şi K., date cu ocazia audierii în faţa primei instanţe.

Mai mult, inculpatul A. a susţinut că interesul numitului W. transpare din modul în care acesta, încă din anul 2002 şi cu depăşirea sferei atribuţiilor sale de serviciu, a înţeles să încheie actul adiţional la contractul de închiriere pentru terenul în suprafaţă de 60 ha, întrucât Contractul de închiriere nr. 24 din 6 octombrie 1997 s-a încheiat pentru o perioadă de 5 ani, care a expirat la data 5 octombrie 2002, în vreme ce actul adiţional la acest contract s-a încheiat sub nr. 12133 abia la 18 octombrie 2002, fiind semnat de acesta după ce valabilitatea contractului a expirat şi fără existenţa unui mandat, a unei hotărâri de guvern sau a unei hotărâri a consiliului local în acest sens, fiind aşadar evident interesat de favorizarea acestei societăţi comerciale.

Instanţa de apel constată că apărările apelantului inculpat A. nu pot fi primite, fiind afirmaţii subiective făcute pro causa şi lipsite de orice fundament probator, în scopul minimizării sau chiar a înlăturării propriei contribuţii la activitatea infracţională dedusă judecăţii.

Declaraţiile coinculpaţilor AA., V. şi K. (invocate de apelantul-inculpat) sunt irelevante pentru clarificarea activităţii desfăşurate ulterior datei de 30 octombrie 2007, ele cuprinzând referiri la implicarea primarului defunct W. în procesul de adoptare a H.C.L nr. 145/2007, finalizat la data de 19 septembrie 207, respectiv, la convocarea comisiilor de specialitate, circuitul referatelor cu propuneri din partea funcţionarilor primăriei sau conduita avută pe durata şedinţei din 19 septembrie 2007.

Presupusa pasivitate ulterioară a inculpatului defunct W. în luarea măsurilor de urmărire a veniturilor aferente contractului de închiriere cu SC EE. SA şi în nerepunerea pe rol a debitului nu a făcut obiectul judecăţii în cauza de faţă, deoarece, prin rechizitoriul întocmit, s-a dispus o soluţie de clasare faţă de acest inculpat pentru acuzaţia de abuz în serviciu cu acest conţinut factual. Soluţia de clasare s-a întemeiat pe argumentul necunoaşterii, de către W., a ilegalităţilor comise de A. şi, nefiind infirmată până la data prezentei decizii, a fost valorificată ca atare de către instanţa de fond şi cea de apel.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători nu a identificat elemente factuale care să susţină, în mod obiectiv, poziţia inculpatului A., de vreme ce, indiferent de existenţa unui presupus interes al defunctului primar în favorizarea SC EE. SA, rolul determinant în nerepunerea pe rol a debitului l-a avut neinformarea funcţionarilor şi a serviciilor de specialitate cu atribuţii în acest domeniu.

Or, probatoriul administrat a demonstrat că inculpatul A., deşi cunoştea situaţia juridică a datoriei SC EE. SA Paşcani, a blocat orice măsuri pentru recuperarea debitului şi, cu rea-credinţă, l-a informat pe inculpatul W. că a notificat Serviciul buget, financiar, contabilitate şi Serviciul finanţe publice locale Paşcani cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007. Acest fapt a generat imposibilitatea reţinerii vinovăţiei în neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu de către factorii decizionali cu atribuţii în repunerea pe rol şi urmărirea creanţelor rezultate din contractul de închiriere încheiat cu SC EE. SA Paşcani (ordonatorul de credite şi Serviciul finanţe publice locale), întrucât, aşa cum s-a dovedit, aceştia nu au cunoscut că, în realitate, nu se realizase comunicarea adreselor de suspendare a efectelor Hotărârii Consiliului Local nr. 145/2007 către serviciile financiare de specialitate ale consiliului, pentru a se proceda la recuperarea creanţei în timp util, înainte de prescrierea dreptului la acţiune.

Conduita inculpatului A. a constituit, totodată, cauza determinantă a nerepunerii pe rol a debitului SC EE. SA anterior intervenirii, la data de 8 septembrie 2011, a prescripţiei dreptului la acţiune şi generării, în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, a unui prejudiciu de 132.544 RON, ce constituie, totodată, un folos necuvenit pentru inculpata persoană juridică.

Drept urmare, fapta inculpatului A., constând în aceea că la data de 31 octombrie 2007, în calitate de secretar al Consiliului local al municipiului Paşcani, în şedinţa de Consiliu local, cu intenţie, a indus în eroare pe inculpatul W. (ordonator principal de credite şi funcţionar însărcinat cu urmărirea veniturilor unităţii administrativ teritoriale pe care o reprezenta ca primar) informându-l că a notificat Serviciul finanţe publice locale, dar şi Serviciul financiar, buget, contabilitate cu privire la suspendarea de drept a dispoziţiilor cuprinse în Hotărârea nr. 145 din 19 septembrie 2007, deşi nu a făcut acest lucru, determinându-l astfel să nu dispună măsuri de urmărire a veniturilor pe care bugetul local al municipiului Paşcani trebuia să le realizeze în baza Contractului nr. x din 6 octombrie 1997 încheiat cu SC EE. SA Paşcani, cauzându-se unităţii administrativ teritoriale un prejudiciu de 132.544 RON, întruneşte elementele de conţinut obiectiv şi subiectiv ale infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 31 alin. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen.

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului A. este C. pen. anterior, iar pedeapsa aplicată acestuia, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, a fost just şi proporţional dozată, prin raportare atât la circumstanţele reale ale comiterii faptei, cât şi la circumstanţele personale ale inculpatului (fără antecedente penale şi cu o conduită procesuală corectă şi pozitivă pe tot parcursul desfăşurării judecăţii, răspunzând solicitărilor instanţei şi prezentându-se la toate termenele de judecată).

c) În ceea ce priveşte infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în forma de participaţie a instigării, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) din C. pen. anterior cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată şi cu aplicarea art. 5 din C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată, contrar apărărilor apelantului inculpat, că acesta este vinovat de comiterea acesteia, iar prin raportare la baza factuală reţinută şi la circumstanţele personale ale inculpatului şi că pedeapsa de 1 an închisoare a fost corespunzător aplicată, astfel încât criticile formulate sub acest aspect sunt nefondate.

Preparator, instanţa de apel reţine că potrivit prevederilor art. 25 C. pen. anterior, instigatorul este persoana care, cu intenţie, determină prin orice mijloace pe o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Dispoziţiile au fost preluate fără modificări în art. 47 din C. pen. în vigoare.

Astfel, instigarea este forma participaţiei penale care constă în fapta de a determina cu intenţie, prin orice mijloace, de către o persoană (instigatorul) a altei persoane (instigatul), să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Hotărârea de a săvârşi infracţiunea aparţine instigatorului, hotărâre pe care o transmite instigatului, acesta din urmă fiind cel care va comite fapta prevăzută de legea penală. Datorită faptului că hotărârea de a săvârşi infracţiunea îi aparţine instigatorului, acesta devine autorul moral al infracţiunii, spre deosebire de cel instigat, care este autorul material al faptei prevăzute de legea penală.

Pentru existenţa instigării, ca formă a participaţiei penale, este necesară efectuarea de către instigator a unei activităţi de determinare faţă de instigat, respectiv a unei operaţiuni de transplantare, de inoculare în conştiinţa instigatului a hotărârii de a săvârşi o faptă prevăzută de legea penală. Determinarea presupune însuşirea hotărârii de a comite o faptă penală de către instigat.

Deopotrivă, pentru a se reţine în sarcina unei persoane participarea sub forma instigării la săvârşirea unei infracţiuni, este necesar să se stabilească nu numai că ea a îndemnat pe autor să comită infracţiunea, ci şi că îndemnul său a fost determinant în acest sens, respectiv că autorul material n-ar fi săvârşit-o fără legătura subiectivă între acesta şi autor.

Instigarea poate îmbrăca mai multe forme astfel că poate fi: simplă (când s-au folosit mijloace obişnuite de convingere), calificată (când s-au folosit mijloace de corupere sau de constrângere), directă (când se arată celui instigat ce anume infracţiune trebuie să săvârşească) sau indirectă (când nu se comunică rezoluţia infracţională în mod explicit, ci se creează o stare de spirit care face să se nască în mintea instigatului hotărârea săvârşirii faptei), individuală (când se adresează unei sau unor persoane determinate) sau publică (atunci când este adresată unui grup, cuprinzând un număr nedeterminat de persoane).

Aplicând aceste considerente teoretice la speţa dedusă judecăţii, instanţa de apel apreciază că, prin raportare la ansamblul probator administrat pe parcursul procesului penal, acţiunile întreprinse de inculpatul A. se circumscriu instigării, ca formă a participaţiei penale.

În acord cu instanţa de fond, se constată că inculpatul A., în perioada mai - iunie 2012 "a demarat acţiuni de natură să-l pună la adăpost de o posibilă responsabilitate în legătură cu nerepunerea pe rol a datoriei pe care o avea SC EE. SA faţă de bugetul local al municipiului Paşcani" şi, în acest scop, a determinat-o pe martora VV. (inspector în cadrul Primăriei Municipiului Paşcani - Biroul Administraţie Publică - compartiment registratură) să falsifice condica de evidenţă a corespondenţei Serviciului Finanţe Publice Locale pentru a crea aparenţa comunicării către acest serviciu a Adresei nr. x din 31 octombrie 2007.

Din actele şi lucrările dosarului, precum şi din coroborarea declaraţiilor date de VV. în calitate de inculpată la data de 27 aprilie 2015, în cursul urmăririi penale şi de martor la 29 iunie 2016 în faţa primei instanţe, de TT. în calitate de suspectă la datele de 25 martie 2015 şi de 21 aprilie 2015, în cursul urmăririi penale şi de martor la 27 octombrie 2016 în faţa primei instanţe şi de B. în calitate de martor la data de 25 martie 2015, de suspect la data de 21 aprilie 2015 şi de inculpată la data de 14 mai 2015, în cursul urmăririi penale, respectiv la data de 15 martie 2016 în faţa instanţei de fond rezultă, în mod cert, că inculpatul A. era direct interesat în ascunderea comportamentului său infracţional anterior, în condiţiile în care acesta blocase personal comunicarea adreselor către compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei prin reţinerea celor două adrese în biroul său.

În acest sens, deşi inculpatul A. cunoştea că nu existau menţiuni cu privire la înaintarea adreselor nr. x din 31 octombrie 2007 către Serviciile Buget, Financiar, Contabilitate şi respectiv Finanţe Publice Locale, atâta timp cât aceste adrese au rămas asupra sa, le-a cerut inculpatei B. şi martorei VV. să facă dovada remiterii celor două adrese către compartimentele susmenţionate, scopul acestui demers fiind de a pune presiune asupra celor două funcţionare aflate în subordinea sa şi de a le determina să acţioneze în sensul dorit de inculpat.

Astfel, la solicitarea expresă adresată inculpatei B., care, conform şi propriilor sale declaraţii, era "subordonată direct Secretarului Municipiului Paşcani - A., aceasta le-a convocat la biroul inculpatului pe martorele TT. şi VV., cărora le-a solicitat, în mod direct, după cum se va arăta detaliat în continuare, să efectueze menţiuni false pe adresa destinată Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate, respectiv în condica de predare şi expediere a corespondenţei către Serviciul Finanţe Publice Locale, în scopul creării aparenţei comunicării în perioada emiterii a celor două adrese.

Din declaraţiile martorei VV. rezultă că o solicitare în acest sens i-a fost adresată în mod direct şi de către inculpatul A. Astfel, martora a declarat, cu ocazia audierii în faţa instanţei de fond că: "...în anul 2012, am fost chemată la cabinetul secretarului de către d-na B. Aceasta mi-a spus că a discutat cu d-nul ... şi că eu ar fi trebuit să fac o menţiune în condica de corespondenţă a Serviciului Taxe şi Impozite, din care să rezulte faptul că adresa trimisă acestui serviciu a fost predată efectiv serviciului interesat. După ce am ajuns în cabinetul secretarului (...) atât d-nul ..., cât şi d-na N... mi-au solicitat să fac o menţiune în condica de corespondenţă cu privire la adresa din 31 octombrie 2007, menţiune care să ateste în mod fals ceea ce am precizat mai sus. D-nul ... mi-a cerut să mă pun de acord cu d-na N... cu privire la modul cum vom rezolva această problemă (...) Am procedat în acest mod întrucât aveam încredere în ambii angajaţi ai primăriei, atât d-nul ..., cât şi d-na N . . . . . . . . . ."

Solicitarea adresată personal martorei de către inculpatul A. a fost relatată şi de aceasta în cursul urmăririi penale, în declaraţia dată la 27 aprilie 2015: "...la momentul respectiv am avut o discuţie şi cu A. care mi-a spus personal să mă pun de acord cu B. pentru a face această menţiune",.

În contextul declaraţiilor constante ale persoanei instigate, declaraţii care sunt confirmate şi de inculpata B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători nu poate primi susţinerile, în sens contrar, ale apelantului inculpat A., declaraţiile sale care tind la înlăturarea răspunderii sale penale şi a învinovăţirii exclusive a martorei VV. fiind vădit pro causa. De altfel, martora nu avea niciun interes în falsificarea condicii de corespondenţă, şi a acţionat exclusiv la solicitarea directă a inculpatului A., singurul şi unicul beneficiar al menţiunilor nereale.

Aceleaşi considerente privind lipsa unui interes direct în falsificarea înscrisurilor îi sunt aplicabile şi inculpatei B., care a acţionat la solicitarea expresă a inculpatului A., acesta din urmă fiind interesat personal în crearea aparenţei comunicării către serviciile de resort a adreselor conform cărora erau suspendate de drept dispoziţiile cuprinse în Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care fusese aprobată scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA Paşcani bugetului local al municipiului Paşcani.

Existenţa unor contradicţii dintre declaraţiile date de VV. şi B. nu conduc la exonerarea de răspundere penală a inculpatului A., declaraţiile celor două funcţionare fiind concordante cu privire la implicarea directă a inculpatului în activitatea infracţională de falsificare a înscrisurilor, în calitate de instigator.

Or, relatarea parţială de către inculpata B. a împrejurărilor în care s-au derulat în concret activităţile de falsificare a înscrisurilor în speţă a fost generată şi de atitudinea acesteia care a încercat diminuarea propriei participaţii în activitatea infracţională. Atitudinea procesuală a inculpatei care a prezentat o variantă nuanţată, care îi era favorabilă în privinţa propriei participaţii la comiterea infracţiunii este explicabilă şi în contextul apărărilor formulate de apelantul A. care, inclusiv prin motivele de apel formulate în prezenta cale de atac, a acuzat în mod constant alte persoane de comiterea infracţiunii, încercând plasarea responsabilităţii în sarcina inculpatei B.

Deşi martora TT. a negat implicarea directă a inculpatului A. în propria sa activitate de consemnare în fals a menţiunilor necorespunzătoare realităţii de pe adresa din 31 octombrie 2007 "acesta nu mi-a cerut personal să fac o astfel de menţiune, " este relevant faptul că menţiunea falsă adăugată pe adresă a făcut-o în biroul acestuia şi în prezenţa inculpatului.

În concluzie, pentru considerentele expuse anterior, instanţa de apel constată că solicitările apelantului inculpat A. vizând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în forma de participaţie a instigării, prevăzută de art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului A. în cuantum de 1 an închisoare, aceasta corespunde unei juste individualizări în raport de circumstanţele reale ale cauzei, dar şi raportat la circumstanţele personale ale inculpatului, aspecte analizate anterior în considerentele prezentei decizii.

- Critica parchetului cu privire la greşita reţinere a dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată în conţinutul infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale comisă de inculpatul A., respectiv în conţinutul infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată comisă de inculpata B. este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce se vor arăta.

Potrivit art. 17 din Legea nr. 78/2000 modificată, în înţelesul prezentei legi, printre infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, cu infracţiunile asimilate acestora sau cu infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene sunt menţionate la lit. c) falsul şi uzul de fals săvârşite cu scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşite în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune.

Din probele administrate în cauză rezultă că faptele de instigare la fals material în înscrisuri oficiale au fost comise în perioada martie-mai 2012 (deci anterior intrării în vigoare a noului C. pen.), în legătură directă cu infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A., perioadă în care erau în vigoare dispoziţiile art. 17 lit. c) din legea specială.

Ulterior, prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., au intervenit modificări şi în conţinutul Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Astfel, conform art. 79 pct. 10 Titlul II din textul legal menţionat: "Articolele 14, 17 şi 18 se abrogă’’, fiind aşadar integral abrogate dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 78/2000 la data de 1 februarie 2014.

Întrucât însă prima instanţă a constatat că legea penală mai favorabilă inculpaţilor A. şi B. este C. pen. anterior, în mod corect a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată, dispoziţii în vigoare la momentul comiterii faptelor deduse judecăţii.

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reevaluând ansamblul probator administrat anterior prin coroborare cu cel administrat în faza apelului, prin raportare la criticile formulate de apelanta inculpată B. (în sensul greşitei soluţii de condamnare), constată că prima instanţă în mod legal şi temeinic a dispus condamnarea acesteia pentru săvârşirea, în formă continuată a infracţiunii continuate de fals material în înscrisuri oficiale, în forma de participaţie a instigării (2 acte materiale), pentru motivele ce se vor expune în cele ce urmează.

Deşi apelanta inculpată B. a susţinut constant că, în realitate, actele materiale reţinute în sarcina sa au fost comise de inculpatul A., din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine şi contribuţia acesteia la activitatea infracţională pentru care a fost cercetată şi trimisă în judecată.

În sarcina inculpatei B. s-a reţinut că, în calitate de consilier în cadrul Serviciului administraţiei publice - aparatul de specialitate al Primarului municipiului Paşcani, în perioada aprilie - mai 2012, a determinat-o pe TT. să menţioneze în fals primirea adresei nr. x în perioada emiterii sale, fapt pentru care aceasta din urmă a făcut menţiunea "Am primit astăzi, 5 octombrie 2007 - Şef Serv. BFC", semnând indescifrabil, deşi în realitate această menţiune a fost făcută în anul 2012, în scopul creării aparenţei comunicării către Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate a respectivei adrese conform căreia erau suspendate de drept dispoziţiile cuprinse în Hotărârea Consiliului Local al municipiului Paşcani nr. 145 din 19 septembrie 2007 prin care a fost aprobată scutirea de plată pentru sumele datorate de SC EE. SA bugetului local al municipiului Paşcani. Totodată, în aceeaşi perioadă, inculpata a determinat-o pe VV., funcţionar însărcinat cu primirea-predarea corespondenţei la registratura Serviciului administraţiei publice din cadrul aparatului propriu al Primarului municipiului Paşcani, să menţioneze în fals, pe reversul filei 80 din Condica de predare şi expediere către Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani, menţiunea olografă "7.11 - 15.227 - Cabinet Secretar", conform căreia la data de 7 octombrie 2007 ar fi fost înaintată adresa respectivă către serviciul anterior menţionat, reprezentat de inculpatul F., serviciu ce avea obligaţia legală de a repune pe rol creanţa faţă de bugetul local societăţii mai sus amintite, lucru care nu s-a întâmplat datorită necomunicării în realitate a acestei adrese, aşa încât la data de 8 septembrie 2011 s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru recuperarea debitului.

Prin raportare la contextul factual al speţei, se constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect vinovăţia inculpatei B., modalitatea de comitere a celor două acte materiale reţinute în sarcina acesteia fiind confirmată de ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză.

Deşi inculpata B. a negat că le-ar fi determinat pe martorele VV. şi TT. să efectueze menţiunile false pe înscrisurile în discuţie, susţinerile acesteia sunt contrazise de declaraţiile acestor două martore care au arătat, în mod constant, că persoana care le-a solicitat consemnarea menţiunilor nereale au fost apelanta inculpată şi inculpatul A., în cazul martorei VV., după cum s-a arătat şi anterior. Din ansamblul probator administrat a rezultat fără echivoc că atât inculpatul A., cât şi inculpata B. le-au determinat/instigat pe numitele VV., respectiv pe aceasta din urmă şi pe TT. să adopte atitudinea ilicită constând în falsificarea documentelor în discuţie, consideraţiile teoretice relative la instigare expuse în cazul analizării infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale reţinută în sarcina inculpatului A. rămânând valabile şi în ceea ce priveşte actele materiale reţinute în sarcina inculpatei B., motiv pentru care nu se vor mai relua.

Astfel, din declaraţia dată de TT. la 25 martie 2015, în calitate de suspect a reieşit faptul că Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul Financiar, Buget, Contabilitate a fost semnată de ea, menţiunile fiind scrise tot de ea, la solicitarea expresă a inculpatei B.. Martora a arătat că în urmă cu aproximativ 2-3 ani, vara, într-una din zile a fost contactată telefonic de B., consilier la Serviciul administraţie publică din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Paşcani, care i-a cerut să treacă pe la biroul acesteia astfel că, în aceeaşi zi s-a deplasat la sediul Primăriei municipiului Paşcani, însoţită fiind de N. şi împreună au intrat în biroul inculpatei B.. În continuarea declaraţiei, a mai arătat că inculpata B. avea în faţă un registru de evidenţă a corespondenţei şi concomitent i-a prezentat Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 spunându-i că nu a semnat de primirea acestei adrese, deşi fusese dată la Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate; după această discuţie, a intrat în biroul alăturat, al inculpatului A. Atât ea cât şi N. s-au aşezat la masa de lucru din biroul inculpatului A., timp în care în birou a intrat inculpata B. prezentând în faţa sa Adresa nr. x din 31 octombrie 2007. După ce a citit conţinutul acestei adrese, întrucât B. îi prezentase registrul de evidenţă a corespondenţei către Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate şi observând că la data de 05 octombrie 2007 existase corespondenţă ridicată de serviciul pe care îl conducea, la cererea acesteia, a acceptat să scrie pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 menţiunea "Am primit astăzi 5 octombrie 2007 Şef Serv. SS." alături de care a executat semnătura sa olografă. În realitate, această adresă nu a fost comunicată Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate pe care îl conducea. După ce a făcut acea menţiune (în biroul inculpatului A.) pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, s-a deplasat în biroul inculpatei B., iar aceasta i-a arătat încă o dată că nu semnase în registrul serviciului pentru ridicarea acestei adrese la data de 5 octombrie 2007 (deşi nu făcuse acest lucru), însă a refuzat să mai semneze şi în registrul respectiv.

Toate aceste susţineri au fost reconfirmate şi prin declaraţia dată la 21 aprilie 2015, dar şi prin declaraţia dată în calitate de martor la instanţa de fond la data de 27 octombrie 2016, TT. menţinându-şi poziţia procesuală exprimată în declaraţiile date la 10 martie 2015 şi la 21 aprilie 2015 şi cu ocazia confruntării acesteia cu inculpata B. la data de 21 aprilie 2015.

Se constată aşadar, că declaraţiile martorei TT. au fost constante cu privire la persoana care i-a solicitat efectuarea menţiunilor nereale consemnate pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007.

Din declaraţia dată de VV. la 27 aprilie 2015, în calitate de inculpată, rezultă că fiindu-i puse la dispoziţie cele două adrese cu nr. 15.227 din 31 octombrie 2007, având ca destinatari Serviciul Finanţe Publice Locale şi Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate, a constatat că acestea au avut la bază o adresă înaintată de Instituţia Prefectului judeţului Iaşi la data de 31 octombrie 2007 ce a fost înregistrată de ea sub numărul 15.227 din 31 octombrie 2007. De asemenea, a mai arătat faptul că cele două adrese au fost redactate de B., fapt ce rezultă din iniţialele înscrise în subsolul acestora. După întocmire, cele două adrese au fost semnate de către A. şi aduse la registratură de către B. pentru a fi aplicată ştampila Consiliului Local al municipiului Paşcani (aflată în păstrare la ea) şi pentru efectuarea menţiunilor de ieşire către cei doi destinatari. După efectuarea acestor menţiuni, B. a luat cele două adrese şi a plecat la biroul său, spunându-i că le va remite ea, pe bază de semnătură, celor două servicii financiare. Acesta este motivul pentru care, la momentul respectiv, nu a făcut nici un fel de menţiune în condica de predare a corespondenţei către cele două servicii financiare destinatare. În continuare, cu ocazia aceleiaşi audieri, i s-a prezentat şi registrul general de evidenţă a corespondenţei înregistrată la nivelul Primăriei municipiului Paşcani şi a constatat că în dreptul înregistrării 15.227 din 31 octombrie 2007 există menţiunea "31.10 - Înaintat răspuns, Serv. Buget, Contabilitate, Serv. Finanţe Publice Locale". Acest fapt atestă că la data de 31 octombrie 2007 i-au fost prezentate cele două adrese şi a făcut menţiunile precizate mai sus; cu privire la menţiunea "07.11 - 15227 - Cabinet Secretar" din condica de predare a corespondenţei către Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani a arătat că această menţiune este făcută în fals de către ea în perioada anilor 2012 - 2013. În legătură cu această menţiune a susţinut că, în urmă cu 2 - 3 ani, a fost sunată în birou de B., care i-a spus că este chemată de secretarul municipiului Paşcani - A. S-a prezentat în biroul inculpatei B. (care este antecamera biroului numitului A.), iar aceasta i-a spus că a discutat cu A. şi că trebuie să facă o menţiune în condica de corespondenţă a Serviciului Finanţe Publice Locale, conform căreia Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 ar fi fost predată pe bază de semnătură acestui serviciu; la momentul respectiv a avut o discuţie şi cu A. care i-a spus personal să se pună de acord cu B. pentru a putea face această menţiune; inculpata B. coordona la nivelul Primăriei municipiului Paşcani activitatea de arhivare a documentelor, condicile şi registrele de evidenţă din anii anteriori fiind în păstrare la arhiva instituţiei; nu şi-a mai amintit dacă ea a adus condica respectivă sau i-a fost pusă la dispoziţie de către B., dar reţine că, după data de 31 octombrie 2007, a verificat în condica respectivă, pentru a identifica o posibilitate de a introduce o astfel de menţiune. Astfel, cu ocazia acestei verificări, a identificat în subsolul unei pagini, aferent zilei de 7 octombrie 2007, o poziţie unde ar fi putut adăuga o astfel de menţiune, fapt pentru care în biroul inculpatei B., a adăugat menţiunea "07.11 - 15227 - Cabinet Secretar" pentru a crea aparenţa comunicării acestui document către Serviciul Finanţe Publice Locale. Întrucât această adăugare era făcută în subsolul paginii respective, pentru a nu crea suspiciuni, a barat cu acelaşi pix filele registrului înainte şi după data de 7 octombrie 2007; înainte de a falsifica condica amintită, inculpata B. i-a spus că a verificat în registrul de intrare-ieşire documente, şi că Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 este descărcată către Serviciul Finanţe Publice Locale şi Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate. În continuarea declaraţiei, inculpata a mai afirmat că în aceeaşi perioadă, inculpata B. i-a spus că a chemat-o şi pe TT., la solicitarea inculpatului A., pentru a semna de primire pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatar Serviciul buget, financiar, contabilitate, însă TT. ar fi refuzat să semneze în fals un astfel de document; ulterior falsificării condicii Serviciului Finanţe Publice Locale, inculpata B. i-a spus că într-un teanc de documente al inculpatului A. a găsit adresele nr. x din 31 octombrie 2007 având ca destinatari cele două servicii de specialitate, însă aceste adrese aveau pe ele menţiuni olografe privind predarea către acestea.

Ulterior, VV., prin declaraţia dată în calitate de martor, la 29 septembrie 2016, în faţa primei instanţe, şi-a menţinut poziţia procesuală exprimată la data de 27 aprilie 2015 justificându-şi acţiunile astfel: "Eu nu am acordat prea mare importanţă acestui lucru, am fost de bună credinţă considerând că astfel intram în legalitate. Nu m-am gândit şi nu am ştiut despre ce este vorba. Am procedat în acest mod întrucât aveam încredere în ambii angajaţi ai primăriei atât d-nul NNN., cât şi d-na PPP." (fila x din declaraţie)

Din analiza declaraţiilor succesive date de TT. şi VV., atât în calitate de suspect, inculpat şi apoi în calitate de martor, care se coroborează între ele, dar şi cu declaraţia inculpatului FF. (ulterior decedat) dată în faţa primei instanţe la 11 februarie 2016, rezultă, în esenţă, acelaşi mod de derulare a acţiunilor prealabile şi concomitente cu realizarea falsurilor şi care au indicat-o pe inculpata B. ca fiind cea care le-a solicitat să semneze în fals de primirea adresei, respectiv în condica de corespondenţă.

Prin urmare, contrar apărărilor apelantei inculpate B., probatoriul administrat a demonstrat faptul că aceasta a acţionat în maniera detaliată în declaraţiile rezumate mai sus, după ce a avut o discuţie concretă cu inculpatul A., relevant sub aspectul existenţei acţiunilor de instigare fiind, pe de o parte, faptul că inculpatul A. i-a cerut inculpatei B. să se pună de acord cu VV., atât cu privire la situaţia necomunicării adresei către cele două servicii financiare, cât şi cu privire la declaraţiile ce urmau a fi date în faţa organelor de urmărire penală, iar pe de altă parte, împrejurarea că TT. a fost chemată de inculpata B. în biroul inculpatului A., unde i-a cerut să facă menţiunea în fals pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007.

Deşi apelanta inculpată B. în mod constant nu a recunoscut săvârşirea faptelor şi a tins a acredita ideea că singurul căruia i-ar fi profitat şi i-ar fi fost necesară falsificarea documentelor în cauză era inculpatul A., probatoriul administrat în cauză a infirmat apărările inculpatei, confirmând fără echivoc vinovăţia acesteia în comiterea faptelor imputate.

Într-adevăr, din probele administrate în cauză rezultă că în perioada aprilie - mai 2012, inculpatul A., fiind într-un conflict deschis cu primarul de atunci, BBB., conflict generat de reproşurile pe care acesta din urmă i le-a făcut cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu ce îi reveneau în calitatea de secretar al UAT Paşcani (în sensul informării serviciilor de specialitate cu privire la suspendarea Hotărârii Consiliului local prin care fusese scutită de la plata debitului datorat SC EE. SA Paşcani) a demarat aceste activităţi de verificare internă tocmai pentru a-şi preconstitui probe şi a se pune la adăpost de acuzaţiile formulate public. Însă, activitatea infracţională a inculpatului A. nu poate nici acoperi şi nici substitui activitatea desfăşurată în mod repetat de inculpata B., cele două acţiuni fiind în mod clar diferite şi delimitate, astfel cum s-a arătat anterior, astfel că instanţa de apel constată că acţiunile inculpatei şi modalitatea în care aceasta a procedat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, urmărind acelaşi scop ilicit, constituie infracţiunea continuată de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (2 două acte materiale) prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. (2) din C. pen. din 1969 şi art. 5 din C. pen., pentru care instanţa de fond, în mod corect, a dispus condamnarea acesteia.

Deşi inculpatul A. a încercat să transfere întreaga responsabilitate cu privire la necomunicarea adreselor către Serviciul Finanţe Publice Locale Paşcani şi Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate în sarcina inculpatei B., în scopul înlăturării răspunderii sale penale şi culpabilizării exclusive a inculpatei, acesta fiind cel care a luat rezoluţia infracţională de falsificare a înscrisurilor şi inculpata a avut un interes în realizarea scopului urmărit de coinculpat şi anume, crearea aparenţei de comunicare a celor două adrese. Din declaraţiile date de VV., confirmate în parte şi de către inculpata B., rezultă că cea din urmă, după efectuarea menţiunilor de ieşire a adreselor către cele două servicii destinatare ale acestora, a luat cele două adrese comunicându-i martorei că le va remite ea celor două servicii, lucru care nu s-a mai întâmplat. În schimb, inculpata a remis cele două adrese inculpatului A., care nu le-a mai comunicat celor două servicii de specialitate din cadrul Primăriei. Ulterior, la solicitarea inculpatului, s-a implicat activ în activitatea de determinare a celor două funcţionare, TT. şi VV., să comită faptele de fals. În acest context, apărarea apelantei inculpate în sensul că nu a comis infracţiunea reţinută în sarcina sa întrucât nu avea autoritatea morală sau funcţională asupra celor două funcţionare nu poate fi primită, cele două martore falsificând înscrisurile în discuţie la solicitarea inculpatei B.

Ca urmare, instanţa de apel, reţinând, în acord cu prima instanţă, aşa cum ulterior se va arăta cu ocazia analizei criticilor vizând reindividualizarea pedepselor, că şi în cazul inculpatei B. legea penală mai favorabilă este C. pen. anterior, va menţine cuantumul pedepsei stabilite de instanţa de fond, însă va aplica dispoziţiile art. 81 din C. pen. referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Se vor avea în vedere, contribuţia relativ redusă a inculpatei la activitatea infracţională complexă descrisă în dosar, faptul că acţiunile sale nu au generat prejudiciu în dauna UAT Paşcani, circumstanţele personale ale inculpatei (se află la primul conflict cu legea penală, a avut o conduită procesuală pozitivă, în sensul că s-a prezentat în faţa organelor judiciare ori de câte ori a fost chemată), dar şi intervalul de timp care a trecut de la momentul comiterii faptelor (primăvara anului 2012), la data pronunţării prezentei decizii, aspecte în raport de care se apreciază că scopul preventiv şi educativ al pedepsei poate fi atins şi dacă pedeapsa va fi suspendată condiţionat.

Faţă de aceste considerente, se constată că este fondată numai solicitarea apelantei inculpate B. în sensul modificării modalităţii de executare a pedepsei stabilită de prima instanţă. Pe cale de consecinţă, se va respinge ca neîntemeiată cererea acesteia de a se pronunţa achitarea în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reevaluând ansamblul probator administrat anterior prin coroborare cu cel administrat în faza apelului, constată că sunt nefondate criticile formulate de parchet vizând greşita schimbare a încadrării juridice din instigare la infracţiunea de fals intelectual în instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, fapte reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi B., urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.

Reprezentantul parchetului a susţinut că, raportat la baza factuală descrisă în speţă, este vorba de un înscris oficial falsificat cu prilejul întocmirii acestuia, având în vedere că doar registratorul VV. avea competenţă să completeze condicile de evidenţă a corespondenţei, respectiv să facă menţiunile corespunzătoare cu privire la actele înregistrate şi data înregistrării acestora. A apreciat că înregistrarea retroactivă a respectivei adrese, în condiţiile în care doar data înregistrării nu corespundea realităţii, nu poate echivala cu alterarea scrierii, în sensul denaturării materiale, fizice a scrierii din respectiva condică, prin transformare sau adăugire de text.

În consecinţă, a solicitat să se constate că, deşi pentru subzistenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale se cer a fi întrunite cumulativ cele trei condiţii: înscrisul să facă parte din categoria înscrisurilor oficiale, să fie susceptibil să producă consecinţe juridice şi să fie preexistent acţiunii de falsificare, totuşi cu privire la ultima cerinţă, este necesară preexistenţa unei menţiuni cu privire la respectiva adresă, modificată ulterior de funcţionar.

Instanţa de apel constată că susţinerile reprezentantului parchetului sunt nefondate. Astfel, în argumentarea cerinţelor existenţei falsului intelectual, procurorul a invocat faptul că înregistrarea retroactivă a adresei în registrul de corespondenţă realizată de către VV. - persoană abilitată legal să efectueze această menţiune -, corespunde tipicităţii unei infracţiuni de fals intelectual prin raportare la natura registrului - înscris oficial - şi la exercitarea unei atribuţii de serviciu de către autoarea scrierii.

Practic, se invocă faptul că, de vreme ce înscrisul face parte din categoria documentelor oficiale, menţiunea fiind efectuată de către persoana abilitată să o realizeze, iar înregistrarea retroactivă fiind alterată doar prin data menţiunii, în speţă nu este vorba despre o alterare materială a înscrisului prin adiţionarea unei scrieri, ci despre un fals intelectual.

Falsul intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea, cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări.

Ceea ce se omite în analiza procurorului este că, pentru a se reţine infracţiunea de fals intelectual, trebuie să se constate o alterare a conţinutului intelectual al datelor furnizate (prin atestarea ca adevărată a unei împrejurări neadevărate) concomitent cu întocmirea înscrisului la data şi momentul constatării faptei la care se referă atestarea realizată de către funcţionar.

Or, în speţă, tocmai modul de realizare al falsului şi caracterul retroactiv al inserării unor menţiuni în documentul oficial (registru) sunt elementele de ordin factual care diferenţiază, din perspectiva încadrării juridice, forma de comitere a falsului.

Astfel, deşi martora VV. avea abilitarea legală de a completa registrul, iar documentul constituia un înscris oficial, faptul că menţiunea inserată de aceasta a fost efectuată prin adiţionarea în cuprinsul unor file deja completate şi la o dată mult ulterioară momentului la care se referea (în primăvara anului 2012, faţă de toamna anului 2007), lipseşte acţiunea de falsificare de elementul concomitenţei sau al subsecvenţei imediate, fapta fiind evident circumscrisă unei alterări materiale a unui înscris cu conţinut preexistent.

Aşadar, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi B. (în legătură cu falsul realizat de martora VV.) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de la fals material în înscrisuri oficiale şi nu ale infracţiunii de fals intelectual, cum nefondat a susţinut parchetul.

- Referitor la critica apelantei inculpate B. cu privire la cuantumul exagerat al cheltuielilor judiciare la care a fost obligată de prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că aceasta este fondată pentru considerentele ce se vor arăta.

Din dispoziţiile art. 274 - 275 din C. proc. pen., Înalta Curte reţine că o persoană este obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, numai în măsura în care are o culpă procesuală. De asemenea, mai reţine că: "nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie", astfel cum a statuat Curtea Constituţională în considerentele Deciziei nr. 758 din 23 octombrie 2017 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 345 din 19 aprilie 2018), astfel încât cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea lor.

De asemenea, prin Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, paragraful 18) instanţa de contencios constituţional a statuat că, în calculul cheltuielilor judiciare, instanţele judecătoreşti determină cheltuielile avansate de stat şi cele făcute de părţi şi de alţi subiecţi procesuali.

Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probaţiune dispuse de organele judiciare şi cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului.

În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părţi şi de ceilalţi subiecţi procesuali în cursul procesului, din proprie iniţiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri şi memorii şi administrarea de mijloace de probă pentru susţinerea acţiunii civile, sau pe baza dispoziţiilor instanţei, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere sau nerealizarea unui câştig licit.

Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularităţile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele şi normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experţilor sau interpreţilor.

Aşa fiind, instanţa de apel constată că, în ce priveşte cheltuielile judiciare propriu-zise, acestea pot fi împărţite în două mari categorii: cheltuieli avansate de stat şi cheltuieli făcute de părţi sau de alţi subiecţi procesuali.

În procesul penal, obligaţia suportării cheltuielilor judiciare are caracter complex, teoria culpei procesuale uzitată în procesul civil fiind completată cu cea derivând din caracterul accesoriu al cheltuielilor judiciare faţă de răspunderea penală sau, după caz, răspunderea civilă constatată.

Obligaţia inculpatului condamnat de a suporta cheltuielile judiciare este principală şi integrală, întrucât săvârşirea unei infracţiuni atrage inevitabil desfăşurarea urmăririi penale şi a judecăţii în primă instanţă, incluzând şi eventualele cheltuieli determinate de persoana vătămată sau partea civilă.

Verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa de apel constată că secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţând soluţia de condamnare a celor doi inculpaţi: A. şi B., în baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a dispus în mod justificat şi obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare, însă cuantumul sumei stabilite în mod egal la câte 20.000 RON nu se justifică în cazul inculpatei B., neexistând nicio diferenţiere de tratament între cei doi inculpaţi, prin raportare la contribuţia fiecăruia la activitatea infracţională reţinută a fi desfăşurată, dar şi la ansamblul probator ce s-a administrat pentru dovedirea fiecăreia dintre faptele comise de aceştia.

Astfel, din probatoriul administrat cu referire la faptele imputate celor doi inculpaţi, transpare faptul că nu există o egalitate valorică între actele şi acţiunile inculpatului A. (trimis în judecată pentru 3 infracţiuni şi care a solicitat şi administrarea probei cu expertiză judiciară financiar contabilă, pe lângă proba testimonială şi proba cu înscrisuri) şi actele şi acţiunile desfăşurate de inculpata B. (o infracţiune continuată formată din 2 acte materiale, care a solicitat numai proba testimonială şi proba cu înscrisuri în circumstanţiere), chiar dacă şi fapta de instigare la fals material în înscrisuri oficiale cu referire la falsul comis de numita VV. se regăseşte în activitatea infracţională desfăşurată de fiecare dintre inculpaţii menţionaţi.

Întrucât prin actul de sesizare a instanţei - rechizitoriul nr. x/2012 - organele de urmărire penală, conform dispoziţiilor art. 274 C. proc. pen., au stabilit cheltuieli judiciare în sarcina celor 32 de inculpaţi trimişi în judecată în sumă totală de 25.409,50 RON, din care fiecăruia dintre inculpaţi i-a revenit o sumă egală, de câte 793,85 RON (conform fişei de cheltuieli fila x din rechizitoriu), iar din cuprinsul sentinţei penale apelate nu rezultă cu claritate care au fost costurile generate de cercetarea judecătorească în ceea ce priveşte dovedirea acuzaţiilor aduse fiecăruia dintre inculpaţi, se constată că nu se justifică valoarea de câte 20.000 RON la care au fost obligaţi în mod egal inculpaţii condamnaţi în primă instanţă B. şi A.

În cauză, pe parcursul cercetării judecătoreşti pentru dovedirea acuzaţiilor aduse inculpatei B. s-au administrat: proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu 5 martori (indicaţi în citativul rechizitoriului: UU., CCC., VV., TT. şi LLL.), în vreme ce pentru dovedirea faptelor imputate inculpatului A. (două fiind infracţiuni de abuz în serviciu) s-a administrat un probatoriu mai amplu incluzând: expertiza judiciară financiar - contabilă, precum şi suplimentul la această expertiză, alături de proba testimonială cu 2 martori (VV. şi TT.), dar şi proba cu înscrisuri (conform filelor x şi respectiv fila x din încheierea de şedinţă din 9 iunie 2016 pronunţată de instanţa de fond).

Prin urmare, pentru un just echilibru şi o corectă şi proporţională repartizare a cheltuielilor judiciare avansate de stat, efectuate în faza de cercetare judecătorească în primă instanţă cu privire la inculpaţii condamnaţi, instanţa de control judiciar constată că se impune o reducere a acestora, astfel: pentru inculpatul A. de la 20.000 RON la 2.000 RON, iar pentru inculpata B. de la 20.000 RON la 1.000 RON, urmând ca, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat şi ocazionate de soluţionarea cauzei în primă instanţă să rămână în sarcina acestuia.

- Referitor la motivul de apel formulat de inculpatul Z. prin care solicită "decontarea" sumei de 1000 euro reprezentând cheltuielile de judecată pe care le-a efectuat prin încheierea contractului de asistenţă juridică cu apărătorul său ales, avocat XXX. pe perioada desfăşurării fazei de urmărire penală a procesului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că nu este fondat.

Cererea inculpatului Z. de a i se "deconta" suma de 1000 euro pe care, potrivit propriilor susţineri, a achitat-o apărătorului ales care i-a acordat asistenţă juridică în cursul urmăririi penale, nu poate fi primită.

În C. proc. pen. nu există nicio dispoziţie legală în baza căreia să se dispună "decontarea" către persoana supusă unei proceduri judiciare, indiferent de calitatea procesuală pe care aceasta o are şi de soluţia pronunţată în cauză (netrimitere în judecată, dispusă de procuror sau achitare pronunţată de instanţa de fond), a sumei de bani pe care a plătit-o apărătorului ales, cu titlu de onorariu avocat.

- Referitor la criticile de netemeinicie a hotărârii primei instanţe, formulate cu privire la greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi B. pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că sunt parţial fondate motivele invocate de apelanţii inculpaţi, urmând a fi admise, însă numai pentru considerentele ce se vor arăta, iar corelativ, criticile reprezentantului parchetului formulate în sens contrar, subsumate aceluiaşi motiv, vor fi respinse ca neîntemeiate.

Instanţa de apel, analizând circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor cercetate şi deduse judecăţii astfel cum au rezultat din probatoriul administrat, pe lângă cele anterior relevate în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A. şi B. (relativ la existenţa faptelor, încadrarea juridică dată faptelor, dovedirea/nedovedirea acestora, precum şi vinovăţia/nevinovăţia inculpaţilor în comiterea acestora) constată că numai faptele de participaţie improprie la abuz în serviciu şi instigare la fals material în înscrisuri oficiale (reţinute în sarcina inculpatului A.), precum şi infracţiunea continuată de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (reţinută în sarcina inculpatei B.) au existat în materialitatea lor şi au fost săvârşite cu vinovăţia cerută de lege.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaţilor din prezenta cauză, pe lângă corecta înlăturare a agravantei prevăzută de art. 309 din C. pen. din încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor acuzaţi de comiterea faptelor de abuz în serviciu (în forma autoratului, participaţiei improprii sau complicităţii) de către prima instanţă, pentru considerentele deja avute în vedere de instanţa de apel la momentul analizării acesteia şi care îşi menţin valabilitatea şi în cazul inculpatului A. (fără a mai fi necesară reluarea acestora), instanţa de control judiciar trebuie să ţină seama de gravitatea faptelor, modalitatea concretă în care s-au comis, urmările produse şi calitatea inculpaţilor de funcţionari publici ce aveau îndatorirea de a-şi exercita corespunzător atribuţiile de serviciu, cu respectarea rigorilor legii, cu profesionalism şi onestitate.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea pedepsei, aceasta trebuie să fie întotdeauna raţională şi corespunzătoare gravităţii faptei comise. Pedepsele nu trebuie să fie nici prea aspre, nici prea blânde, ci să aibă o măsură potrivită. Proporţionalitatea pedepsei, în raport cu încălcarea legii penale, constituie punctul principal în care represiunea ia contact cu ideea de justiţie.

De aceea, infracţiunea comisă trebuie analizată prin prisma a trei elemente care produc modificări în realitatea exterioară şi anume: a) în sfera juridică infracţiunea cauzează o tulburare a echilibrului juridic prin atingerea unui drept, interes sau situaţie juridică proteguită; b) în sfera morală, infracţiunea comisă produce un sentiment de revoltă, care se concretizează în dezaprobarea faptului comis şi în nevoia de ripostă fermă împotriva făptuitorului; c) în sfera socială, infracţiunea comisă face să se nască o nelinişte, o temere pentru viitor, o bănuială că actul comis s-ar putea repeta de către alte persoane tentate să sfideze legea ori că acelaşi autor ar putea săvârşi noi fapte cu conotaţie penală, dacă nu va fi împiedicat/constrâns să respecte ordinea publică şi legile ţării.

În egală măsură, trebuie să se acorde relevanţă naturii şi importanţei valorilor sociale ocrotite şi puse în pericol prin acţiunile ilicite, caracterului şi gravităţii urmărilor, precum şi formei şi gradului de vinovăţie.

Verificând elementele la care s-a făcut trimitere mai sus, instanţa de apel constată că pentru inculpaţii funcţionari publici se impune aplicarea unor pedepse care să aibă în vedere, corespunzător probelor administrate în cauză, activitatea infracţională desfăşurată individual, indiferent de complexitatea cauzei şi de numărul mare (32) al persoanelor implicate (care au fost trimise în judecată şi ulterior corect achitate de prima instanţă pentru fapte de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu), acţiuni/inacţiuni care au determinat, în final, cauzarea unui prejudiciu în cuantum de 132.544 RON în patrimoniul părţii civile UAT Paşcani, rezultat al prescrierii dreptului la acţiune pentru recuperarea creanţei, urmare imposibilităţii repunerii pe rol şi urmăririi debitului datorat de persoana juridică SC EE. SA Paşcani.

Prealabil examinării acestor aspecte, instanţa de control judiciar în acord cu prima instanţă şi pentru aceleaşi considerente asupra cărora nu se justifică revenirea, constată că legea penală mai favorabilă inculpaţilor B. şi A. este C. pen. anterior, prin raportare la incriminările din noul C. pen., modalităţile mai blânde de executare a pedepselor şi regulile mai permisive ce guvernează tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni.

Astfel, comparând regimul sancţionator al faptelor incriminate (abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale) privite în mod global cu referire la limitele speciale şi la modalităţile de individualizare, atât în C. pen. anterior, cât şi în cel în vigoare, prin raportare la infracţiunea de bază prevăzută de art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, se constată că deşi regimul sancţionator incident ar fi cu mult mai sever (3 ani la 15 ani închisoare), prin comparare cu dispoziţiile echivalente în noul C. pen. (de la 2 ani la 7 ani, care se situează cu aproximaţie la jumătate din limitele generale de pedeapsă din vechiul cod, însă limitele speciale au fost majorate cu o treime după apariţia noului C. pen. adică: de la 2 ani şi 8 luni la 9 ani şi 4 luni), faptele au fost comise în concurs real, iar tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni în cele două reglementări este diferit, fiind mai favorabil cel din C. pen. anterior (întrucât în art. 34 din C. pen. anterior se prevedea sistemul cumulului juridic cu spor facultativ, iar C. pen. actual în art. 39 instituie cumulul juridic cu spor fix şi obligatoriu). Urmare împrejurării că, în cauză, faptele inculpaţilor au fost reîncadrate în textele de incriminare ale C. pen. anterior, considerat legea penală mai favorabilă, iar prin valorificarea aceloraşi criterii de individualizare, pedepsele aplicate de prima instanţă au fost menţinute de instanţa de apel, se constată că modalităţile de executare a pedepselor sunt mai puţin severe, în temeiul legii penale anterioare.

Astfel, C. pen. anterior acordă posibilitatea aplicării unor modalităţi mai blânde de executare a pedepselor, fiind prevăzute dispoziţiile art. 81 privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi respectiv, ale art. 86¹ privind suspendarea sub supravegherea a pedepsei dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, cum este în cazul de faţă.

Or, acest fapt, în mod evident, nu împiedică orientarea instanţei de apel, în procesul de reindividualizare a pedepselor, către o modalitate de executare mai permisivă, decât cea stabilită de instanţa de fond.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei criticată de inculpata B. sub aspectul cuantumului, dar şi al modalităţii de executare (solicitând reducerea acesteia şi aplicarea art. 81 din C. pen.), instanţa de apel constată că apelul acesteia este fondat, însă numai sub aspectul schimbării modalităţii de executare a pedepsei anterior stabilită de prima instanţă.

Astfel, prin raportare la criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 din C. pen. anterior, instanţa de apel constată că infracţiunea continuată de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale) pentru care inculpata a fost cercetată şi trimisă în judecată are un grad moderat de pericol social, iar faţă de lipsa antecedentelor penale şi de conduita procesuală pozitivă a acesteia (care s-a prezentat în faţa organelor judiciare ori de câte ori i s-a solicitat acest lucru) şi având în vedere circumstanţele comiterii faptelor şi contribuţia concretă a inculpatei în activitatea infracţională, apreciază că pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de prima instanţă este judicios stabilită şi aptă să-şi atingă scopul, motiv pentru care se impune menţinerea cuantumului acesteia.

Cu privire la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei, instanţa de apel va avea în vedere cuantumul pedepsei, perioada de timp care a trecut de la momentul săvârşirii faptei şi până în prezent, conduita ireproşabilă avută anterior comiterii faptelor, împrejurarea că inculpata este o persoană instruită, cu studii superioare economice şi provine dintr-o familie organizată, chiar în condiţiile în care nu a recunoscut săvârşirea faptelor, criterii în raport de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători apreciază că pronunţarea condamnării în condiţiile art. 81 din C. pen. anterior va constitui un avertisment pe viitor pentru inculpată, socotind însă că scopul represiv, coercitiv şi de exemplaritate al pedepsei aplicate poate fi atins chiar fără executarea pedepsei în regim de privare de libertate.

Prin urmare, instanţa de apel va menţine cuantumul pedepsei de 1 an închisoare aplicat de prima instanţă pentru comiterea infracţiunii continuate de instigare fals material în înscrisuri oficiale (2 acte materiale) prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 5 din C. pen., dar va aplica inculpatei B. dispoziţiile art. 81 şi art. 82 C. pen. anterior (prin înlăturarea dispoziţiilor art. 86¹ din C. pen. anterior), suspendând condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei decizii, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 va suspenda şi executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale, atrăgând, totodată, atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. din 1969 referitoare la cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni.

Referitor la inculpatul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători analizând circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor, gravitatea infracţiunilor comise, urmările produse, prin raportare la circumstanţele personale ale acestuia (persoană cu studii superioare, aflată la primul conflict cu legea penală, cu o atitudine pozitivă pe parcursul procesului penal şi prezentându-se de fiecare dată în faţa organelor judiciare), dar având în vedere şi trecerea unei perioade apreciabile de timp de la momentul comiterii faptelor şi până în prezent, apreciază că posibilităţile de reinserţie socială ale acestuia sunt mai facile, fiind satisfăcut scopul preventiv şi educativ al pedepselor aplicate şi dacă se menţine, atât cuantumului pedepsei rezultante stabilit de prima instanţă, cât şi modalitatea de executare a acesteia, fără privare de libertate. Şi în acest caz, instanţa de apel apreciază că soluţia de condamnare va constitui un avertisment serios pentru inculpat, impunându-se ca pe viitor conduita acestuia să fie supravegheată pe o durată a termenului de încercare prevăzut de art. 86² din C. pen. anterior.

Prin urmare, în cazul inculpatului A. se vor menţine dispoziţiile art. 86¹ din C. pen. anterior suspendându-se sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei decizii (urmare achitării acestuia, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârşirea primei infracţiuni, aceea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen. şi contopirii pedepselor aplicate prin sentinţa penală apelată pentru celelalte două infracţiuni, respectiv a pedepsei de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 aplicată pentru participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969 şi aplic. art. 5 din C. pen. şi pedepsei de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.

Totodată, în baza art. 86³ C. pen. din 1969, pe durata termenului de încercare, condamnatul A. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune Iaşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969, va suspenda şi executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Totodată, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de neîndeplinire cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

- Criticile reprezentantului Ministerului Public vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor condamnaţi în primă instanţă (atât sub aspectul cuantumului, cât şi sub aspectul modalităţii de executare a acestora, sunt nefondate şi nu pot fi primite urmând a fi înlăturate pentru aceleaşi considerente pentru care au fost admise cele formulate de apelanţii inculpaţi A. şi B.

Aşadar, pentru aceleaşi considerente expuse anterior cu ocazia analizei criticilor vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi B., în cauză nu se justifică nici majorarea cuantumului pedepselor aplicate şi orientarea acestora spre maximul special prevăzut de textele incriminatorii şi nici stabilirea unor modalităţi de executare a pedepselor în regim de privare de libertate, aşa cum, nefondat, a solicitat reprezentantul Ministerul Public.

Prin urmare, nu se mai justifică analizarea celorlalte motive de apel invocate de reprezentantul parchetului, vizând condamnarea la pedepse principale în regim de detenţie şi aplicarea unor pedepse complementare şi accesorii corespunzătoare, inculpaţilor ce au fost iniţial achitaţi în primă instanţă, cu referire expresă la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului Q. (în sensul aplicării unei pedepse într-un cuantum însemnat, în raport cu propria contribuţie la activitatea infracţională), dar şi aplicarea pedepsei amenzii prevăzută de art. 136 alin. (1) lit. a) C. pen. în condiţiile art. 137 alin. (4) lit. d) C. pen.), inculpatei persoană juridică SC EE.. Lunca Paşcani SA Paşcani, câtă vreme instanţa de apel a menţinut soluţiile de achitare dispuse de prima instanţă a celor 29 de inculpaţi (inclusiv a inculpatei persoană juridică), precum şi soluţia de încetare a procesului penal pentru inculpatul decedat FF. (cercetat şi trimis în judecată pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă).

- Criticile apelantei părţi civile UAT Paşcani vizând reţinerea de către prima instanţă a cuantumului eronat al prejudiciului ca fiind suma de 132.544 RON în loc de suma de 2.045.950 RON, şi corelativ, criticile apelantului Ministerului Public în sensul că pe latură civilă se impunea obligarea în solidar a inculpaţilor la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă în cuantum de 9.032.437,30 RON (64.407 RON valoare restantă şi 8.968.030 RON valoare penalităţi), cu menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale în cauză, sunt lipsite de suport probator şi nu pot fi primite, urmând a fi înlăturate ca nefondate de către instanţa de control judiciar, pentru considerentele anterior expuse cu prilejul analizei referitoare la cuantumul prejudiciului cauzat părţii civile, dar şi pentru cele ce, suplimentar, se vor arăta în cele ce urmează.

Din ansamblul probator administrat în cauză, instanţa de apel reţine că Unitatea Administrativ -Teritorială Paşcani s-a constituit parte civilă în baza Hotărârii Consiliului local nr. 222 din 19 decembrie 2015, iar în faza cercetării judecătoreşti, prima instanţă a efectuat demersuri repetate pentru a se lămuri cauza sub toate aspectele, şi mai ales pe latură civilă, în ceea ce priveşte cuantumul exact al prejudiciului înregistrat în patrimoniul UAT Paşcani

Astfel, la temenele de judecată din 9 iunie 2016 şi 23 iunie 2016, când s-au dezbătut cererile de probatorii, prima instanţă a pus în vedere părţii civile şi i-a solicitat să depună la dosar toate înscrisurile prin care înţelege să îşi justifice pretenţiile formulate, cu atât mai mult cu cât a considerat că raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie existent la dosar nu este suficient pentru a se stabili exact cuantumul prejudiciului şi, la solicitarea inculpaţilor, a încuviinţat şi a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar contabile la care au participat experţi parte propuşi de inculpaţi şi ulterior şi a unui supliment de expertiză tot în scopul determinării corecte a valorii prejudiciului, prin stabilirea unei modalităţi corecte de calcul al acestuia.

De altfel, poziţia fluctuantă a părţii civile cu privire la existenţa/inexistenţa unui prejudiciu reiese inclusiv din susţinerile apărătorului ales al acesteia, astfel cum au fost redate la filele x ale încheierii de şedinţă din 09 iunie 2016: "Apărătorul ales al părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Paşcani a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, aparţinând Consiliului Local şi Serviciului Economic din cadrul Primăriei Paşcani, susţinând că nu poate preciza în concret în ce constau aceste înscrisuri, însă le va depune până la termenul următor în situaţia în care îi vor fi puse la dispoziţie. A susţinut că opiniile la nivelul acestei entităţi sunt diferite, în sensul că, pe de o parte, Consiliul Local susţine că le-a fost cauzat un prejudiciu, fără a-i pune la dispoziţie altceva decât ceea ce există la dosar din faza de urmărire penală, iar, pe de altă parte, Serviciul Economic al Primăriei Paşcani i-a comunicat că are dubii cu privire la existenţa prejudiciului şi doar prin efectuarea unei expertize s-ar putea lămuri acest aspect.

La interpelarea instanţei în sensul de a preciza în mod clar dacă partea civilă UAT Paşcani solicită efectuarea unei expertize în cauză, avocat YYY. a susţinut că partea civilă nu solicită efectuarea unei expertize şi că se opune încuviinţării acestei probe solicitată de inculpaţi. A susţinut că îşi însuşeşte prejudiciul menţionat în actul de sesizare al instanţei.

Înalta Curte a pus în vedere apărătorului ales al părţii civile Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Paşcani ca la termenul ce va fi acordat în cauză să precizeze poziţia părţii civile în sensul dacă doreşte să dea declaraţie şi să depună la dosar înscrisurile pe care doreşte să le folosească în dovedirea prejudiciului suferit de UAT Paşcani pentru a putea fi puse în discuţia părţilor (...)".

Prezintă relevanţă în acelaşi context şi împrejurarea că, prin Hotărârea nr. 60 din 30 aprilie 2015, Consiliul local al municipiului Paşcani s-a constituit parte civilă în procesul penal pentru recuperarea pagubei în cuantum de 2.045.950 RON.

Însă partea civilă, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de şedinţă de la termenul din 23 iunie 2016, nu s-a conformat şi nu a depus alte înscrisuri prin care să dovedească cuantumul despăgubirilor solicitate, în afara celor deja existente la dosar (Hotărârea Consiliului local nr. 145/2007, contractul de închiriere şi actul adiţional la contractul de închiriere, raportul de constatare al specialistului Direcţiei Naţionale Anticorupţie): "Înalta Curte constată că partea civilă UAT Municipiul Paşcani nu a depus la dosar înscrisurile în probaţiune solicitate la termenul de judecată din 9 iunie 2016, în condiţiile în care i s-a pus în vedere să le depună până la acest termen de judecată, astfel încât urmează a fi avute în vedere probele propuse în susţinerea cererii de constituire de parte civilă, respectiv raportul de constatare din data de 3 februarie 2015 întocmit de specialistul DNA - Serviciul Teritorial Iaşi; HCL nr. 145 din 19 septembrie 2007; Contractul de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi Actul adiţional nr. x din 18 octombrie 2002; Sentinţa civilă nr. 262/ca/2008 a Tribunalului Iaşi; sentinţa civilă nr. 1183/2013 a Tribunalului Iaşi şi Adresa nr. x din 29 octombrie 2007 emisă de Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi".

Se mai reţine că, urmare a administrării probei cu expertiză financiar-contabilă şi a suplimentului la expertiză (depus la dosar la 18 ianuarie 2017), prima instanţă în mod corect a apreciat că trebuia să fie avute în vedere dispoziţiile Legii nr. 469 din 09 iulie 2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale la momentul calculării penalităţilor de întârziere datorate de inculpata persoană juridică SC EE. SA Paşcani pentru neplata chiriei conform Contractului de închiriere nr. x din 6 octombrie 1997 şi a Actului adiţional nr. x din 18 octombrie 2002, prin care s-a prelungit perioada de închiriere a terenului de 60 ha cu încă 5 ani, întrucât diminuarea nejustificată a bugetului UAT Paşcani constituia un avantaj patrimonial necuvenit obţinut de SC EE. SA Paşcani.

Este important de precizat că acest act normativ a fost în vigoare în perioada 18 august 2002 - 2 iulie 2009 (când a fost abrogat prin Legea nr. 246/2009) şi s-a aplicat, potrivit art. 1 din lege, tuturor contractelor încheiate pentru realizarea actelor de comerţ de către agenţii economici comercianţi, persoane juridice, şi comercianţi, persoane fizice, indiferent de forma de proprietate, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) din acelaşi act normativ s-a stabilit că: "totalul penalităţilor pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepţia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul’’.

Câtă vreme contractul de închiriere presupune executarea succesivă a drepturilor şi obligaţiilor reciproce, fiecare dintre prestaţiile succesive executate şi fiecare dintre obligaţiile asumate în cadrul acestui tip de contract sunt guvernate de reglementările în vigoare la momentul executării, dată fiind natura şi esenţa contractului de închiriere. Mai mult, se constată că pe tot parcursul derulării contractului de închiriere (18 octombrie 2002- decembrie 2007), părţile contractante nu au specificat în mod expres că penalităţile pot depăşi debitul principal, prin urmare acestui contract îi erau aplicabile dispoziţiile Legii nr. 469/2002 şi, pe cale de consecinţă, în cauză erau incidente prevederile art. 4 alin. (3) din acest act normativ.

Aşadar, instanţa de control judiciar reţinând că partea civilă a manifestat dezinteres pentru susţinerea pretenţiilor civile iniţial formulate, constată că prin probatoriul administrat, suma cu care UAT Paşcani s-a constituit parte civilă a fost doar parţial dovedită, astfel că, în mod justificat, prima instanţă a dispus obligarea inculpatului A. numai la plata despăgubirilor civile în valoare de 132.544 RON, alături de dobânzile şi penalităţile cuvenite până la achitarea integrală a debitului.

Aşadar, în aceste circumstanţe, instanţa de apel, în acord cu prima instanţă constată că prejudiciul cauzat UAT Paşcani este cel stabilit conform raportului de expertiză şi suplimentului de expertiză, probe ştiinţifice împotriva cărora s-au formulat obiecţiuni, atât de către reprezentantul parchetului, cât şi de către apărătorul părţii civile şi s-a conchis că modul de calcul şi suma finală de 132.544 RON, reprezentând cuantumul prejudiciului produs, au rămas neschimbate, astfel că, în mod justificat, prima instanţă a obligat inculpatul vinovat de cauzarea acestui prejudiciu la plata acestuia, cu titlu de despăgubiri civile către UAT Paşcani, menţinând şi măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor acestuia în vederea recuperării acestei sume.

Prin urmare, deşi apelanţii Ministerul Public şi partea civilă UAT Paşcani au solicitat obligarea în solidar a inculpaţilor considerând că au cauzat un prejudiciu în cuantum de 9.032.437,30 RON format din: suma de 64.407 RON reprezentând valoarea restantă de plată şi suma de 8.968.030 RON reprezentând valoarea penalităţilor, din probatoriul administrat în cauză a reieşit cu certitudine existenţa unui prejudiciu situat sub limita de 200.000 RON prevăzută de art. 146 din C. pen. anterior, iar prima instanţă, în mod corect, a admis în parte acţiunea civilă formulată de UAT Paşcani şi a dispus, totodată, în mod justificat, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, înlăturând agravanta prevăzută de art. 309 din C. pen.

- Critica parchetului vizând greşita soluţie de achitare a inculpaţilor W. şi J., deşi aceştia au decedat în cursul cercetării judecătoreşti, împrejurare în raport de care prima instanţă trebuia să dispună încetarea procesului penal, ca şi în cazul inculpatului FF., urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Reprezentantul parchetului a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a greşit atunci când a dispus o soluţie de achitare a inculpaţilor W. şi J. pe motiv că s-ar fi dispus o soluţie de clasare prin rechizitoriu pentru aceleaşi infracţiuni, întrucât soluţia de clasare a vizat alte infracţiuni de abuz în serviciu, diferite de acuzaţiile pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii.

În plus, întrucât inculpaţii au decedat pe parcursul procesului penal, în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă, în opinia reprezentantului parchetului, soluţia ce trebuia pronunţată de instanţa de fond era aceea de încetare a procesului penal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători reţine că potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., în cazul în care a intervenit decesul inculpatului, instanţa pronunţă soluţia de încetare a procesului penal.

Întrucât din actele dosarului rezultă că în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, inculpaţii W. şi J. au decedat, prima instanţă trebuia să constate incidenţa cazului de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi să dispună încetarea procesului penal şi nu achitarea inculpaţilor.

Prin urmare, sub aspectul soluţiei pronunţate de instanţa de fond - de achitare a inculpaţilor şi nu de încetare a procesului penal -, critica parchetului este întemeiată. Având însă în vedere, temeinicia soluţiei de achitare a celorlalţi inculpaţi (consilieri locali, funcţionari din cadrul compartimentelor şi aparatelor de specialitate ale Primăriei municipiului Paşcani), care fac parte din acelaşi grup procesual cu intimaţii inculpaţi şi au fost trimişi în judecată pentru aceleaşi fapte ca şi cele reţinute în sarcina inculpaţilor W. şi J., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, apreciază că desfiinţarea sentinţei doar pentru reţinerea greşită de către instanţa de fond a cazului de împiedicare a exercitării acţiunii penale, (achitarea inculpaţilor şi nu încetarea procesului penal), ar fi formală.

- Critica reprezentantului parchetului referitoare la greşita menţiune în dispozitivul sentinţei atacate a anulării înscrisului falsificat de martora TT., în condiţiile în care există deja o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus cu privire la acest aspect, instanţa de apel constată că deşi pare fondată, simpla menţiune a anulării respectivului înscris nu are niciun efect asupra economiei soluţiei pronunţată în cauză, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa de apel constată că, pe parcursul derulării procesului penal, în timpul urmăririi penale inculpatele TT. şi VV. au formulat câte o cerere privind încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei în condiţiile legii, iar urmare acestui fapt, faţă de acestea s-a dispus disjungerea cauzei şi sesizarea separată a judecătorului competent de la Tribunalul Iaşi.

În cadrul procedurii simplificate de recunoaştere a învinuirii, ambele inculpate şi-au recunoscut vinovăţia asumându-şi comiterea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanţei, acesta fiind şi motivul pentru care, în prezenta cauză, inculpatele au dobândit calitatea de martor şi au dat declaraţii în noua calitate.

În dispozitivul sentinţei penale atacate se constată că, într-adevăr, prima instanţă a menţionat: "În baza dispoziţiilor art. 25 alin. (3) C. proc. pen., dispune anularea menţiunii olografe "Am primit astăzi, 5 octombrie 2007 Şef. Serv. SS." făcută de martora TT., pe Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, destinată Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate(adresă aflată în original, la dosar de urmărire penală)."

Chiar dacă se observă faptul că prima instanţă a inserat în dispozitivul sentinţei penale pronunţată şi această dispoziţie, totuşi, în acelaşi timp se poate lesne constata că respectiva menţiune este lipsită de orice efect în plan execuţional, întrucât nu mai are nicio înrâurire asupra modului de soluţionare a cauzei, atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă, în condiţiile în care, cu certitudine, anularea acestei menţiuni olografe s-a dispus şi s-a realizat anterior soluţionării prezentei cauze, similar cu anularea menţiunilor false executate de inculpata VV., cu privire la care prima instanţă a reţinut în mod corect (la fila x din sentinţă) că Tribunalul Iaşi, prin Sentinţa penală nr. 953 din 25 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/2015, printre altele, a dispus şi acest lucru.

Astfel, verificând portalul Tribunalului Iaşi, se constată că, prin Sentinţa penală nr. 828 din 9 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/2015, ce are ca obiect dispoziţiile art. 483 din C. pen. (sesizarea privind acordul de recunoaştere a învinuirii) privind-o pe inculpata TT., instanţa, printre altele, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 486 C. proc. pen. şi art. 25 alin. (1), (3) C. proc. pen., "desfiinţarea parţială a înscrisului falsificat şi anume desfiinţarea menţiunii olografe "Am primit astăzi, 5 octombrie 2007 Şef. Serv. SS." şi a semnăturii indescifrabile executate de inculpata TT. sub această menţiune, cuprinse în Adresa nr. x din 31 octombrie 2007, emisă de Primăria Municipiului Paşcani sub titulatura "Către Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate", document aflat în original la dosarul prezentei cauze fila x, volumul I, Dosar de urmărire penală nr. x/P/2015."

Prin urmare, chiar dacă această critică a reprezentantului parchetului este în aparenţă fondată, ea nu mai poate produce niciun fel de efect în cazul în care instanţa de apel ar admite solicitarea, întrucât astfel cum s-a arătat, anularea menţiunii olografe făcute de numita TT. pe adresa din 31 octombrie 2007 s-a dispus anterior pronunţării sentinţei penale din această cauză, cu ocazia soluţionării de către Tribunalul Iaşi a dosarului penal în care aceeaşi inculpată a solicitat aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, prin pronunţarea Sentinţei penale nr. 828 din 9 septembrie 2015.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelurile formulate de inculpaţii A. şi B. şi va desfiinţa sentinţa penală apelată în limitele arătate anterior.

Totodată, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatul Z. şi de partea civilă UAT Municipiul Paşcani împotriva aceleiaşi sentinţe şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea fondului, vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 273 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa de apel va admite, în parte, cererea formulată de martorul OOO. şi va dispune numai decontarea sumei de 131,50 RON reprezentând contravaloarea biletului de tren pentru ruta Bacău - Bucureşti (dus-întors), conform tichetului de tren ataşat în original emis la 25 iunie 2018 de SNTFC Bacău sub nr. CWLO2609, nu şi a sumei de 58 RON, menţionată de acesta ca fiind contravaloarea unei zile de muncă la nivelul salariului minim pe economie (conform înscrisurilor depuse prin registratură la 2 iulie 2018 la dosar).

De asemenea, se mai impune a menţiona că şi martorul III. a fost audiat de instanţa de apel la aceeaşi dată (25 iunie 2018) când au fost audiat şi martorul OOO. şi, deşi a solicitat decontarea cheltuielilor de transport obligându-se să depună acte justificative, conform încheierii de şedinţă, ulterior, până la momentul pronunţării deciziei din apel, acesta nu a mai depus la dosar înscrisuri doveditoare, astfel că în lipsa acestora, cererea sa nu poate fi analizată.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., constatând că inculpatul Z. şi partea civilă se află în culpă procesuală, va obliga apelantul intimat inculpat Z. la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi partea civilă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Paşcani la plata sumei de 300 RON, cu acelaşi titlu.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A. şi B., vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi B. şi A., precum şi pentru intimaţii inculpaţi C., D., E., G., H., I., K., M., O., P., R., Q., S., T., U., V., AA., BB., CC., şi DD. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 200 RON, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelantul intimat inculpat Z., precum şi pentru intimaţii inculpaţi F., J., L., N., W., X., Y. şi FF., în sumă de câte 520 RON, vor rămâne în sarcina statului, procedând conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva sentinţei penale nr. 89 din data de 22 februarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, în rejudecare:

1. Descontopeşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A. de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969, în pedepsele componente de:

- 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

- 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969 şi aplicarea art. 5 din C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prev. de art. 25 C. pen. din 1969 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 modificată, cu trimitere la art. 248 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 şi art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. din 1969 contopeşte pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969 şi pedeapsa de 1 an închisoare aplicate prin sentinţa penală apelată, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

În baza art. 86¹ şi art. 86² C. pen. din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

În temeiul art. 86³ C. pen. din 1969, pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune Iaşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1969, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. din 1969 referitoare la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de săvârşire de noi infracţiuni sau de neîndeplinire cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere impuse de instanţă sau a neexecutării obligaţiilor civile.

2. Înlătură dispoziţia de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatei B. pentru săvârşirea infracţiunii continuate de instigare la fals material în înscrisuri oficiale (două acte materiale), prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 81, art. 82 C. pen. din 1969, suspendă condiţionat executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicate inculpatei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. din 1969 referitoare la cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei în caz de săvârşire de noi infracţiuni.

Reduce cheltuielile judiciare la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii după cum urmează:

- pentru inculpatul A. de la 20.000 RON la 2.000 RON;

- pentru inculpata B. de la 20.000 RON la 1.000 RON.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea fondului, rămân în sarcina acestuia.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei decizii.

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatul Z. şi de partea civilă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Paşcani împotriva aceleiaşi sentinţe.

Admite, în parte, cererea formulată de martorul OOO. şi dispune decontarea sumei de 131,50 RON reprezentând contravaloarea biletului de tren pentru ruta Bacău - Bucureşti (dus-întors), conform tichetului de tren ataşat în original emis la 25 iunie 2018 de SNTFC Bacău sub nr. CWLO2609.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelantul intimat inculpat Z. la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi partea civilă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Paşcani la plata sumei de 300 RON, cu acelaşi titlu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iulie 2018.

Procesat de GGC - LM

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj