Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, la data de 02.11.2018, SINDICATUL B., în numele mai multor membri de sindicat a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei recalcularea drepturilor lor salariale astfel încât salariul funcţiei îndeplinite să fie raportat la salariul minim garantat în plată.
1.2. Prin încheierea din 14.03.2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 s-a dispus disjungerea cererii iniţiale de chemare în judecată, formându-se mai multe cauze, în vederea analizării excepţiei de necompetenţă teritorială a instanţei.
Astfel, sub nr. x/2019 a fost înregistrată ca urmare a disjungerii, cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, cu sediul în Sighetu Marmaţiei, str. x, jud. Maramureş de către reclamantul Sindicatul B., cu sediul în Iaşi, str. x, în numele următorului membru de sindicat: A.- cu domiciliul în judeţul Sălaj.
Prin Sentinţa civilă nr. 604/18.04.2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalul Sălaj.
A reţinut instanţa că, potrivit art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se poate adresa exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, competenţă teritorială care se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat.
În cauză, reclamantul domiciliază în judeţul Sălaj, competenţa aparţinând instanţei de la domiciliul său.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Tribunalul Sălaj, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 612 din 28 iunie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Iaşi.
A reţinut instanţa, în raport cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi cu considerentele Deciziei nr. 1/21.01.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a statuat că sindicatele au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat, că, în cauză, reclamant este Sindicatul B..
Astfel, în raport cu sediul reclamantului sindicat, din Iaşi, a apreciat instanţa că revine Tribunalului Iaşi competenţa de soluţionare a acţiunii.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
3.1. Înalta Curte reţine că acţiunea a fost formulată de Sindicatul B. în calitate de reprezentant al membrului de sindicat A., funcţionar public cu statut special, fiind aplicabile, în stabilirea competenţei materiale, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
3.2. Astfel, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acţiunii, 02.11.2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.
Anterior modificării prin Legea nr. 212/2018, art. 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincţie după cum acţiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.
Deci, textul legal instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.
3.3. Din actele dosarului, rezultă că reclamantul A. domiciliază în judeţul Sălaj şi că acţiunea a fost formulată în numele său de Sindicatul B. Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentat şi nu de reclamant.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Satu Mare, competent după domiciliul reclamantului.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Sindicatul B. şi A. şi pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2020.
GGC - GV