Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 şi 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, formulată de către petentul A.
Totodată, a respins cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în Dosarul nr. x/2018, formulată de acelaşi petent.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A., susţinând incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 304 pct. 1, 5, 8 şi 9 din vechiul C. proc. civ.
Ataşat cererii de recurs, recurentul-petent a depus cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 22 februarie 2019, sub nr. x/2018/a1.1.
Prin rezoluţia din data de 26 februarie 2019, s-a dispus întocmirea de către magistratul-asistent a raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului.
În concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul şi-a exprima opinia în sensul că, în ceea ce priveşte calea de atac formulată împotriva soluţiei de respingere a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, aceasta este inadmisibilă, iar recursul promovat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este tardiv formulat.
De asemenea, s-a reţinut că, faţă de dispoziţiile art. 24 C. proc. civ. şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în cauză sunt aplicabile dispoziţiile noului C. proc. civ., întrucât prezentul demers judiciar a fost iniţiat la data de 8 octombrie 2014, după intrarea în vigoare a noilor norme de procedură civilă.
Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile de înmânare aflate la dosar.
Recurentul-petent a depus punct de vedere la raportul întocmit în cauză, susţinând că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile noului C. proc. civ. şi criticând cele reţinute cu privire la excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii căii de atac.
Prin încheierea de şedinţă din data de 11 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.1.1, Înalta Curte a admis în parte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de petentul A., a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă.
Analizând recursul, în condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 493 alin. (5) şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prioritar, constată că, astfel cum s-a arătat şi în cuprinsul raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, contrar susţinerilor recurentului-petent, prezentul litigiu este supus noilor norme de procedură civilă, având în vedere data iniţierii acestuia - 8 octombrie 2014 - şi prevederile art. 24 C. proc. civ. şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cu care, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Recursul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru".
Cererea de reexaminare prevăzută de aceste dispoziţii legale reprezintă o cale de atac de retractare, singura prin care poate fi supus cenzurii modul de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Aspectele privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opţiune al părţii între contestarea pe calea reexaminării sau prin alte căi de atac.
Totodată, conform celor statuate de alin. (2) al art. 39 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru "se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă."
Conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".
Ca atare, încheierea prin care se soluţionează cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este o hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie reţinând că, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Prin urmare, din coroborarea dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că încheierea nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, este o hotărâre definitivă, care nu este supusă căii de atac a recursului.
Recursul declarat împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este tardiv formulat, având în vedere următoarele:
Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede că "Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare (...)", iar art. 185 alin. (1) C. proc. civ. statuează că, atunci când "un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
În speţă, încheierea prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată la data de 7 februarie 2019, iar termenul de declarare a căii de atac, calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a împlinit data de 10 februarie 2019, ora zero.
Recursul a fost înaintat instanţei de judecată prin intermediul poştei electronice la data de 15 februarie 2019 (conform menţiunii de la dosarul de recurs), cu depăşirea termenului de 48 de ore statuat de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Termenul de promovare a căilor de atac este un termen legal imperativ, peremptoriu, absolut, iar nerespectarea lui conduce la pierderea dreptului procesual de a efectua actul de procedură supus unui astfel de termen, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează sancţiunea decăderii.
Susţinerea recurentului-petent potrivit căreia termenul de recurs începe să curgă de la data comunicării pentru partea care nu a fost prezentă la pronunţare este în contradicţie cu dispoziţiile legale care prevăd în mod expres momentul de la care începe să curgă termenul de exercitare a căii de atac, respectiv de la pronunţare, fără a face distincţie după cum partea a fost sau nu prezentă la pronunţarea hotărârii.
Prin urmare, faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale coroborate cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de 48 de ore pentru declarare a recursului a început să curgă de la ora zero a zilei de 8 februarie 2019 şi nu de la comunicarea încheierii de respingere a cererii de sesizare a instanţei de contencios constituţional.
Cum calea de atac a fost declarată peste termenul prevăzut de lege, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzute de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., în situaţia neexercitării în termen a căii de atac.
Pentru considerentele arătate în precedent, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă nr. 3 din data de 7 februarie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de reexaminare şi, ca tardiv formulat, recursul declarat împotriva aceleiaşi încheieri, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă nr. 3 din 7 februarie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2018, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de reexaminare.
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de petentul A. împotriva aceleiaşi încheieri, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2019.
GGC - GV