Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 30.03.2018 în Dosarul nr. x/2018, pe rolul Judecătoriei Răducăneni, judeţul Iaşi, reclamanta DGRFP Iaşi a solicitat instanţei să stabilească suma datorată de debitoarea Comisia Locală Cozmeşti de Aplicare a Legii 18/1991 cu titlul de amendă civilă pe zi întârziere, având în vedere că aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de titlul executoriu, sau anularea ori reducerea amenzii civile, în cazul îndeplinirii obligaţiei de punere în posesie.
Prin încheierea pronunţată la 23.05.2019, Judecătoria Răducăneni a admis cererea formulată de petenta DGRFP Iaşi - Sucursala Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi, în contradictoriu cu creditorii A., B., C. şi D., iar în baza dispoziţiilor art. 5803 alin. (2) C. proc. civ., a fost fixată suma globală de 9.000 RON cu titlu de amendă civilă, în sarcina Comisiei Locale de fond funciar Cozmeşti, jud. Iaşi, reprezentată de primar, ce va fi achitată către stat.
II. Calea de atac formulată în cauză, obiect al prezentului dosar
Împotriva încheierii din 23.05.2019, pronunţate de Judecătoria Răducăneni, Comisia locală de fond Funciar Cozmeşti a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând încuviinţarea cererii de revizuire, anularea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Răducăneni, precum şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de această fază procesuală; în esenţă, se susţine că încheierea atacată încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26 din 28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
III. Motivele cererii de revizuire
Revizuenta învederează că în cadrul procesului de colectivizare a terenurilor agricole din anii '50, a fost preluat un teren agricol aflat în comuna Cozmeşti, ce a aparţinut lui E., teren cu o suprafaţă totală de 37 ha. După decesul titularului dreptului de proprietate, îndreptăţiţi la retrocedarea acestui teren prin reconstituirea dreptului de proprietate au fost moştenitorii defunctului şi, anume, intimaţii A., C., B. şi D.. Din totalul de 37 ha, în temeiul dispoziţiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, aceştia au primit o suprafaţă de 9 ha. Pentru restul de 28 ha teren, moştenitorii au depus o cerere la Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi prin care au solicitat să le fie alocată diferenţa. Comisia judeţeană a considerat că moştenitorilor le-a fost validată anterior această suprafaţă de teren, prin Hotărârea nr. 132/18.09.2000, astfel încât, din totalul de 37 ha teren preluat de stat de la autorul lor, a validat diferenţa de 9 ha prin Hotărârea nr. 4289/23.01.2007.
Revizuenta arată, totodată, că prin cererea înregistrată la data de 16.04.2007 pe rolul Judecătoriei Iaşi, numitul A., în nume propriu şi în calitate de mandatar al numitelor C., B. şi D., a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 4289/23.01.2007, solicitând anularea acestei hotărâri şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 28 ha solicitată.
La data de 11.06.2007, numiţii A., C., B. şi D. şi-au modificat acţiunea solicitând obligarea pârâtei, revizuenta din cauza de faţă, la luarea tuturor măsurilor legale pentru a fi puşi în posesie cu suprafaţa de 27 ha teren, din care 9 ha le-au fost atribuite prin hotărârea atacată, iar 18 ha au fost validate în baza Legii nr. 1/2000.
În urma admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale, Judecătoria Iaşi şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Răducăneni, dosarul fiind înregistrat pe rolul celei din urmă instanţe, la data de 09.11.2007.
Prin Sentinţa civilă nr. 125/04.03.2008, Judecătoria Răducăneni a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi, pe cale de consecinţă, a respins plângerea formulată de numiţii A., C., B., D. împotriva Hotărârii nr. 4289/23.01.2007 emisă de Comisia judeţeană de fond funciar.
Prin Decizia civilă nr. 2153/31.10.2008, pronunţată de Tribunalul Iaşi, s-a admis recursul formulat împotriva sentinţei sus-menţionate, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de fond funciar Cozmeşti şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Răducăneni.
În urma rejudecării, prin Sentinţa civilă nr. 231/12.05.2009, Judecătoria Răducăneni a admis acţiunea, astfel cum a fost precizată şi modificată de reclamantul A., în nume propriu şi în calitate de mandatar al numitelor B., C. şi D., dispunând obligarea pârâtei Comisia locală de fond funciar Cozmeşti, la înaintarea către reclamanţi a unei a doua oferte privind amplasamentul terenului în suprafaţă totală de 27 ha.
La data de 26.07.2011, sub pretextul unui pretins refuz al pârâtei de executare a obligaţiei de a face, numitul A. s-a adresat instanţei, prin executor judecătoresc, pentru a obţine încuviinţarea executării silite, solicitare care a fost admisă în data de 01.08.2011. Prin somaţia din data de 05.08.2011, emisă în dosarul de executare nr. 392/2011 al BEJ F., Comisiei Locale de fond funciar Cozmeşti i s-a pus în vedere ca, în termen de 10 zile, să înainteze către creditori cea de-a doua ofertă privind amplasamentul terenului în suprafaţă totală de 27 ha şi să procedeze la plata cheltuielilor de executare; pârâta a răspuns acestor solicitări, prin instituţia primarului, argumentând că neîndeplinirea obligaţiei nu a fost rezultat al culpei proprii, ci a faptului că nu a primit răspunsurile necesare în acest sens.
Ulterior, în data de 24.10.2011, numiţii A., B., C. şi D. s-au adresat instanţei pentru a solicita obligarea revizuentei la plata unei amenzi civile în cuantum de 50 RON/zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei stabilite prin Sentinţa civilă nr. 231/12.05.2009, în temeiul art. 5802 şi art. 5803 din C. proc. civ. de la 1865.
Cererea reclamanţilor a fost admisă prin încheierea din data de 20.03.2012, pronunţată în Dosarul nr. x/2011.
Revizuenta mai arată că la data de 20.06.2014, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâţii Prefectura Iaşi, prin Instituţia Prefectului judeţului Iaşi şi Comisia Locală de Fond Funciar Cozmeşti având ca obiect obligarea pârâţilor la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune cominatorii pentru lipsa de folosinţă a suprafeţei de 27 ha teren, potrivit Sentinţei civile nr. 231/2009.
Această cererea a fost soluţionată de Tribunalul Iaşi prin Sentinţa civilă nr. 2184/13.10.2015, în sensul respingerii acţiunii ca nefondate, în contradictoriu cu pârâta Comisia locală de fond funciar Cozmeşti.
Prin Decizia civilă nr. 716/20.10.2016 a Curţii de Apel Iaşi, s-a admis apelul declarat de apelanţii A., B., C. şi D. împotriva sentinţei de mai sus, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de fond funciar Cozmeşti, cauza fiind înregistrată în rejudecare pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/2014*.
Prin Sentinţa civilă nr. 2090/15.11.2017, Tribunalul Iaşi a respins acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C. şi D. în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de fond funciar Cozmeşti, iar prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, s-a respins ca nefondat apelul formulat împotriva acestei sentinţe de reclamanţii A., C., B. şi D.
Având în vedere toate aceste aspecte şi pentru că cererea de individualizare formulată de B. a fost respinsă, la data de 30.03.2018, DGRFP Iaşi - AJFP Iaşi s-a adresat Judecătoriei Răducăneni cu o cerere prin care a solicitat instanţei să stabilească suma datorată de Comisia Locală de fond funciar Cozmeşti cu titlu de amendă civilă pe zi de întârziere, întrucât aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de titlul executoriu sau, în subsidiar, în cazul îndeplinirii obligaţiei de punere în posesie, să se dispună anularea ori reducerea amenzii civile.
Prin încheierea din data de 23.05.2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Răducăneni a admis cererea formulată de DGRFP Iaşi - AJFP Iaşi şi, în baza dispoziţiilor ari 5803 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, a fixat suma globală de 9.000 RON cu titlu de amendă civilă în sarcina revizuentei Comisia locală de fond funciar Cozmeşti, reprezentată prin primar, ce va fi achitată către stat.
Pentru a dispune în acest sens, în considerentele încheierii din data de 23.05.2019, Judecătoria Răducăneni a reţinut următoarele: "Pentru a stabili suma globală cu titlu de amendă civilă, instanţa se va raporta doar la perioada 20.03.2012 - 14.02.2013.
În acest interval de timp, instanţa reţine că intimata Comisia locală Cozmeşti nu a efectuat niciun demers efectiv în vederea îndeplinirii obligaţiei. Conform propriilor menţiuni, la data de 28.11.2011, a înaintat o adresă către ADS în baza declaraţiilor intimaţilor persoane fizice, până la data de 28.02.2013, când a sosit răspunsul de la această instituţie nefiind întreprins niciun demers de către Comisia locală, motiv pentru care a fost introdusă cererea de obligare a acesteia la plata unei amenzi civile.
Astfel, în perioada avută în vedere, intimata nu a făcut demersuri concrete pentru a oferi beneficiarilor un alt amplasament în aceeaşi localitate, într-o localitate învecinată sau cu privire la terenuri aflate în administrarea instituţiilor şi autorităţilor publice care administrează teren proprietatea statului şi nici nu a propus acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa validată, deşi debitorilor le-a fost recunoscut dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de 27 ha de foarte mulţi ani, aceştia fiind privaţi un termen nepermis de lung de prerogativele conferite de lege. Este adevărat că intimata a realizat demersuri în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor instanţei privind punerea în posesie a debitorilor cu suprafaţa de 27 ha teren, însă aceste demersuri au fost ulterioare perioadei avute în vedere de instanţă. Pe de altă parte, instanţa reţine faptul că procesul de retrocedare este unul complex şi implică colaborare între mai multe autorităţi ale statului, printre care ADS şi Comisia judeţeană de fond funciar, şi realizarea anumitor operaţiuni şi verificări de către toate aceste autorităţi în vederea îndeplinirii obligaţiei de punere în posesie a debitorilor. O parte din întârzierile existente nu sunt deci cauzate de culpa intimatei, astfel că, raportat la dispoziţiile ort. 5803 alin. (3) C. proc. civ. interpretat a fortiori, suma globală fixată de instanţă va ţine cont şi de aceste aspecte, urmând a fi redusă în consecinţă."
Din perspectiva cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta susţine că încheierea din data de 23.05.2019, pronunţată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
Se arată de către revizuentă că, astfel cum reiese din prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituţia autorităţii de lucru judecat, cea căreia îi este asigurată protecţie prin intermediul acestui caz de revizuire.
În C. proc. civ. în vigoare, autoritatea de lucru judecat este reglementată ca efect al hotărârii judecătoreşti, astfel cum reiese din conţinutul dispoziţiilor art. 430 C. proc. civ.
Pe de altă parte, art. 431 C. proc. civ. dă expresie modalităţii în care se produc efectele lucrului judecat şi consacră cele două forme de manifestare a acestuia, respectiv efectul negativ sau extinctiv, care presupune că o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată şi cel pozitiv, conform căruia o soluţie dată raporturilor deduse judecăţii nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, indiferent că soluţia s-ar regăsi în dispozitiv sau în considerente cu valoare decizională, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi.
În ceea ce priveşte efectul extinctiv al autorităţii de lucru judecat, care vine să preîntâmpine contrazicerile între dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, reglementarea actuală face referire la tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză).
Efectului pozitiv, însă, adică cel care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanţă, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii, fără să presupună tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, este reglementat prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: "Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă."
Ceea ce se urmăreşte este evitarea contrazicerilor nu doar între dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, ci şi între dispozitivul unei hotărâri şi considerentele alteia care a rezolvat un aspect litigios ce are legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii sau evitarea contrazicerilor între aşa numitele considerente decizorii ale hotărârilor (cele care conţin intrinsec soluţii).
În opinia revizuentei, acest lucru înseamnă că, în cazul motivului de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente între cele două procese, cum se întâmplă în cazul autorităţii de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăţi, în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o o altă instanţă a statuat deja.
În speţă, încheierea din data de 23.05.2019, pronunţată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018 încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
Revizuenta arată că prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019, Curtea de Apel Iaşi a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, următoarele: "Astfel cum just a observat instanţa de fond nu se poate reţine în sarcina intimatei fapta culpabilă, cu caracter ilicit constând în refuzul de a pune apelanţii în posesia terenului, în condiţiile în care reiese atât din înscrisurile administrate la instanţa de fond în cele două cicluri procesuale, cât şi din cele depuse în etapa judecăţii în apel, în ambele proceduri, că intimata Comisia a efectuat numeroase demersuri în vederea executării obligaţiei sale, stabilite prin Sentinţa civilă nr. 231/12.05.2009 a Judecătoriei Răducăneni, cât şi ulterior, prin Decizia civilă nr. 694/11.05.2016 a Tribunalului Iaşi, ofertele propuse fiind ignorate ori refuzate expres de apelanţi.
Curtea de apel reţine că, în condiţiile în care Comisia locală de fond funciar Cozmeşti a informat apelanţii că nu deţine o suprafaţă compactă de teren de 27 ha, prin numeroasele invitaţii adresate intimaţilor, prin adresele transmise către ADS în vederea obţinerii sprijinului pentru punerea apelanţilor în posesia terenului în sensul dorit de aceştia, intimata a probat buna sa credinţă în încercarea de a pune în executare obligaţia ce a fost stabilită prin hotărâre judecătorească."
Or, în atare condiţii, cele reţinute de către Judecătoria Răducăneni în considerentele încheierii din data de 23.05.2019 a faptului că revizuenta - Comisia locală de fond funciar Cozmeşti nu a realizat demersuri în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor instanţei privind punerea în posesie a debitorilor cu suprafaţa de 27 ha teren nesocoteşte ceea ce Curtea de Apel Iaşi a statuat deja cu titlu jurisdicţional prin Decizia civilă nr. 26/28.01.2019.
Sub aspectul respectării celor statuate deja de o instanţă, revizuenta face trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de ex., Hotărârea în cauza Rozalia Avram împotriva României, publicată în M. Of. nr. 252/15.04.2015, parag. 31 şi 42; Hotărârea în cauza Mitrea împotriva României, publicată în M. Of. nr. 855/21.12.2010, parag. 23); apreciază că şi din jurisprudenţa instanţei europene rezultă atenţia care este acordată principiului autorităţii de lucru judecat, cel care vine să asigure imutabilitatea statuărilor jurisdicţionale, stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice, parte importantă a preeminenţei dreptului într-o societate democratică şi a dreptului la un proces echitabil.
Având în vedere cele expuse revizuenta solicită încuviinţarea cererii de revizuire, anularea încheierii din data de 23.05.2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Răducăneni, precum şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de această fază procesuală; în temeiul art. 223 alin. (3) C. proc. civ., a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Revizuirea formulată în cauză de faţă, se întemeiază pe ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."
Potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul de revizuire prevăzut la alin. (1) pct. 8 (între alte ipoteze) sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
Acest caz de revizuire, astfel cum şi revizuenta a învederat, asigură respectarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, astfel încât, ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional de către o instanţă judecătorească să nu mai poată fi repus în dezbaterea judiciară a unei instanţe învestite ulterior cu o pricină având acelaşi obiect, părţi şi cauză juridică.
Pe lângă aceste condiţii, cazul de revizuire analizat presupune şi cerinţa ca în al doilea litigiu să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat, iar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să o soluţioneze.
Potrivit revizuentei, încheierea din data de 23.05.2019, pronunţată de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
Conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ.: "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază."
Înalta Curte constată că în dosarul în care s-a pronunţat încheierea a cărei revizuire se cere nu a fost invocată autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, astfel că, din acest punct de vedere, revizuenta avea deschisă calea unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile art. 513 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte apreciază însă că, în cauză, nu se verifică tripla identitate de părţi, obiect şi cauză juridică între cele două pricini.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată formulată în dosarul finalizat cu pronunţarea Deciziei civile nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi, reclamanţii A., C., B. şi D. au solicitat, în contradictoriu cu Comisia locală de fond funciar Cozmeşti, acordarea de daune interese pentru lipsa de folosinţă a terenului în suprafaţă de 27 ha ce le-a fost atribuit prin Sentinţa civilă nr. 231/09.05.2009, invocând ca temei juridic răspunderea civilă delictuală prevăzută de art. 1349 C. civ.
Al doilea litigiu, soluţionat prin încheierea din 23.05.2019, a cărei revizuire se solicită, a fost iniţiat la data de 30.03.2018 de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi; în această cauză, petenta a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii B., A., C. şi D., precum şi cu intimata Comisia locală de fond funciar Cozmeşti (revizuenta cauzei de faţă), individualizarea sumei pe care Comisia locală de fond funciar Cozmeşti o datorează cu titlu de amendă civilă, în situaţia neîndeplinirii obligaţiei de punere în posesie sau anularea, în tot sau în parte, ori reducerea amenzii civile, în situaţia îndeplinirii obligaţiei de punere în posesie; cererea formulată a fost soluţionată pe temeiul dispoziţiilor art. 5803 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865.
Procedând la compararea celor două litigii, se constată că acestea au avut un obiect diferit şi au fost fundamentate pe cauze juridice distincte; în plus, evaluarea jurisdicţională realizată de fiecare dintre instanţe cu privire la conduita revizuentei, a avut în vedere în perioade succesive (20.03.2012 - 14.02.2013, în dosarul finalizat prin încheierea din 23.05.2019 şi, respectiv o perioadă ulterioară, în cauza în care s-a pronunţat de către Curtea de Apel Iaşi Decizia civilă nr. 26/28.01.2019).
Pe de altă parte, chiar dacă în ambele dosare au figurat ca părţi atât revizuenta - Comisia locală de fond funciar Cozmeşti (în primul litigiu, aceasta având calitatea de pârâtă, iar în cel de-al doilea, calitatea de intimată), cât şi intimaţii - A., C., B. şi D. (reclamanţi, în primul dosar şi intimaţi în cel de-al doilea), această suprapunere singulară nu este suficientă pentru a se putea reţine încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, anume Decizia civilă nr. 26/28.01.2019 a Curţii de Apel Iaşi.
Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia locală de fond funciar Cozmeşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 23 mai 2019 pronunţate de Judecătoria Răducăneni în Dosarul nr. x/2018.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2019.
GGC - GV