Şedinţa publică din 20 februarie 2020
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel, sub nr. x/2016, la data de 19.09.2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P) şi Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (D.D.C.A.): anularea Notei de constatare nereguli şi stabilire corecţii financiare nr. x/01.04.2016 şi pe cale de consecinţă anularea Deciziei AMPODCA nr. 44/09.06.2016; suspendarea executării Deciziei AMPODCA nr. 44/09.06.2016 şi suspendarea executării Notei de constatare nereguli şi stabilire corecţii financiare nr. x/01.04.2016 până la soluţionarea definitivă a cererii de chemare în judecată; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului PODCA-SMIS 22509, în sumă totală de 130.400 RON plus TVA în cuantum de 31.296 RON, sumă stabilită şi reţinută ca debit potrivit celor constatate prin Nota nr. x/01.04.2016; obligarea pârâtelor la plata penalităţilor de întârziere aferente cererilor de plată nr. x, nr. 7 şi nr. 8 în care au fost incluse la plată facturi de servicii formare profesională aferente contractului nr. x/23.04.2016.
2. În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtelor la modificarea actelor administrative reprezentate de Decizia AMPODCA nr. 44/09.06.2016 şi anularea Notei de constatare nereguli şi stabilire corecţii financiare nr. x/01.04.2016, în sensul aplicării corecţiei prevăzute de lege pentru beneficiarii privaţi ai unei finanţări, respectiv de Partea a doua şi Partea a treia din Anexa la H.G. nr. 519/26.06.2014 care prevede corecţii financiare de minim 5% şi de maxim 25%; obligarea pârâtelor la plata diferenţei dintre cheltuielile eligibile, în sumă totală de 130.400 RON plus TVA în cuantum de 31.296 RON şi corecţia legală ce urmează a fi determinată de instanţa de judecată solicitată prin capătul de cerere numărul 5; compensarea TVA-ului în sumă de 13.642,77 RON stabilit de pârâta D.D.C.A. prin ultima adresă primită cu nr. 1240-P/09.09.2016, ca fiind diferenţa de debit de recuperat pentru TVA-ul plătit deja reţinut ca debit (în total suma TVA cerută a fi compensata fiind de 16 .896 RON). A solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
3. Prin sentinţa civilă nr. 4037/31.10.2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, ca neîntemeiată.
III Recursul formulat de reclamantă
4. Împotriva acestei sentinţei a formulat recurs reclamanta A., cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., a solicitat casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei către instanţa de fond, în vederea efectuării unei analize pe fondul cauzei.
5. În motivarea recursului, cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a arătat că, în ceea ce priveşte existenţa unui aparent conflict de interese, art. 9 alin. (2) din contractul de finanţare nr. x/27.01.2014, reţinut de instanţa ca fiind incident, cuprinde precizări generale privind conflictul de interese pentru orice contract de finanţare încheiat si pentru orice tip de entitate juridică. Instanţa de fond a reţinut că în cauză a existat teza a 2-a a alin. (2) din art. 9, reţinând că partea semnatară a contractului nr. x/2014, respectiv reprezentantul legal al beneficiarului A., a fost împiedicată să execute activităţile prevăzute în contractul de finanţare în mod imparţial şi obiectiv, şi că prin aceasta a cauzat un prejudiciu eventual şi ar fi produs un avantaj economic către firma prestatoare S.C. B. S.R.L. Or, în cauză, textul art. 9 din contractul de finanţare se referă în mod exclusiv la un avantaj economic şi nu la existenţa unui prejudiciu reţinut în afara prevederilor art. 9 din contract.
6. Cât priveşte existenta unui avantaj la care se referă art. 9 alin. (2) teza finală, instanţa nu a indentificat/indicat un asemenea avantaj pe care l-ar fi obţinut asociatul unic al firmei prestatoare, respectiv doamna C., fiica domnului D., ca preşedinte al A., beneficiară a contractului de finanţare, asociat care a deţinut aceasta calitate doar o anumită perioadă de timp din toată perioada contractului de servicii nr. x/2014, cât şi a contractului de finanţare nr. x/2014, dar, în fapt, conform contractului de cesiune părţi sociale din 05.03.2014, asociatul C. nu mai deţinea drepturi depline de administrare a firmei prestatoare; instanţa de fond face o interpretare şi o aplicare greşită a art. 9, adaugă la contract, motivând că posibilitatea părţilor de înlăturare a conflictului de interese intervine doar dacă acest posibil conflict a apărut pe parcursul derulării contractului; or, o atare ipoteză nu este cuprinsă în art. 9, iar instanţa nu motivează cum a ajuns la acest argument.
7. Cedarea părţilor sociale, anterior încheierii contractului de prestări servicii nr. x/2014, rezultă şi din faptul că acest contract a fost semnat în numele S.C. E. S.R.L. de către noul asociat şi administrator, domnul F., ca şi toate celelalte documente subsecvente care au urmat. Instanţa de fond reţine în mod greşit că acest contract nu este opozabil, întrucât el a fost înregistrat la Regitrul Comerţului după data semnării Contractului nr. x/2014, omiţând faptul că între părţile semnatare acesta produce efecte juridice de la data încheierii, iar prin raportare la dispoziţiile art. 9 din contractul de finanţare, orice posibil sau potenţial conflict de interese a fost înlăturat prin cesiune. Mai mult, la data efectuării verificărilor de către DLAF, cesiunea de părţi sociale era înregistrată la Registrul Comerţului, deci opozabilă oricărui terţ, iar prin operarea lui în Registrul Comerţului, s-a confirmat şi data acestuia.
8. O altă critică este aceea că instanţa de fond adaugă la contract, respectiv la art. 9,instanţa trebuia să releve şi avantajul economic care ar fi fost obţinut; or, ceea ce retine instanţa, existenta unui prejudiciu constând în diferenţa dintre preţul obţinut în aceste condiţii şi preţul care se putea obţine în condiţiile atribuirii contractului în mod obiectiv şi imparţial, dacp ar fi existat o atare premisă, atunci prejudiciul trebuia să fie unul cert, şi nu unul eventual, aşa cum greşit reţine instanţa.
9. În realitate, prin atribuirea directă a contractului către firma prestatoare S.C. B. S.R.L. s-au respectat toate dispoziţiile legale incidente unui beneficiar privat şi a unei achiziţii directe, iar contractul de servicii nr. x/2014 s-a finalizat cu îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale şi cu respectarea principiilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 pentru achiziţiile publice, art. 1 alin. (2), nediscriminarea, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor, precum şi cu respectarea principiilor prevăzute prin Ordinul nr. 1120/2013 Cap. V, principiile transparenţei, economicităţii, eficienţei, eficacităţii, şi s-a economisit suma de 50.000 de RON faţă de bugetul de 180.000 RON fără TVA, alocat iniţial prin contractul de finanţare pentru realizarea acestor servicii, ele fiind realizate la aceleaşi standarde de calitate si cu atingerea tuturor obiectivelor.
10. O altă critică, a mai arătat recurenta, se circumscrie cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., din perspectiva faptului că hotărârea recurată nu identifică avantajul economic creat prestatorului de servicii S.C. B. S.R.L. sau asociatului unic al acestuia la momentul încheierii contractului, respectiv doamna C., trebuia să conţină in considerentele sale descrierea avantajului economic creat şi practic urmările si consecinţele produse. În absenta unui avantaj economic creat, discuţia despre un conflict de interese este doar ipotetică, pentru că nu există interese aflate in joc. Instanţa de fond era ţinută să identifice in concreto toate elementele pe care le invocă, şi nu la nivel de principiu.
11. Orice avantaj economic ar viza direct părţile implicate într-un aparent conflict de interese, în prezenta cauza instanţa se referă la reprezentantul legal al beneficiarului, preşedintele fundaţiei, domnul D., şi la asociatul unic al firmei prestatoare, doamna C., în calitate de fiică a acestuia. Or, s-a arătat şi dovedit prin înscrisuri că, pe de o parte, asociatul unic al firmei S.C. B. S.R.L., doamna C., a deţinut această calitate doar până la data de 05.03.2014, când a cedat părţile sociale şi toate drepturile de administrare ale firmei către domnul F. prin Contractul de cesiune din 05.03.2014, anterior datei de încheiere a contractului nr. x/2014, fapt care denotă că nu era posibilă crearea niciunui avantaj economic, şi pe de altă parte, deşi s-a invocat, nu s-a analizat de instanţă că reprezentatul legal al beneficiarului, preşedintele fundaţiei, nu a primit nicio remuneraţie în cadrul acestui proiect, neavând atribuţii privind implementarea proiectului şi nici contract de muncă încheiat în cadrul echipei de proiect, al cărui management a fost asigurat de G., ca manager de proiect şi semnatar al contractului nr. x/2014, pe lângă preşedintele A.. Or, asociatul unic al firmei prestatoare, fiica preşedintelui Fundaţiei, nu avea cum să obţină vreun avantaj, iar în privinţa reprezentantului legal al fundaţiei beneficiare, preşedintele D., nici acesta nu avea cum să obţină vreun avantaj, nefiind remunerat în niciun fel în cadrul proiectului.
12. Instanţa nu a motivat în niciun fel în ce constă împiedicarea, in concreto, a părţilor semnatare ale contractului nr. x/2014, de a avea ăo atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială" sau să execute contractul de finanţare în mod imparţial şi obiectiv", deşi a invocat art. 9 alin. (2), care face referire la acele conflicte de interese care vizează situaţii din cadrul procedurilor de achiziţii şi în cazul autorităţilor contractante, în care ar fi implicaţi oficiali publici, ceea ce nu a fost cazul contractului încheiat de un beneficiar privat prin achiziţie directă, aceasta neavând calitatea de autoritate contractantă, şi niciunul din semnatarii contractului neavând calitatea de oficiali publici, condiţie esenţială şi necesară pentru a putea considera existenţa unui real conflict de interese şi nu a unui conflict de interese aparent.
13. O altă critică, care se circumscrie cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6, a arătat recurenta, este că hotărârea nu este motivată, instanţa de fond limitându-se la a respinge argumentele recurentei-reclamante ca înerelevante", "lipsite de relevanţă" sau reţinând că aceste argumente "sunt indiferente în cauză"; în temeiul dispoziţiilor art. 425, în hotărârea recurată nu sunt arătate argumentele care să sprijine sau să justifice temeinicia hotărârilor instanţei de fond, aceasta fie preluând susţinerile pârâtelor, fără să procedeze la o judecată proprie, fie neaducând nici un argument în respingerea argumentelor sale juridice şi de fapt.
14. Un alt motiv de nelegalitate invocat se încadrează în cazul prevăzut de art. 488 pct. 8, priveşte încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 şi a dispoziţiilor din anexa la H.G. nr. 519/2014. Instanţa de fond a menţinut corecţia de 100% nelegal aplicată, recurgând la aplicarea nelegală ăprin analogie" a dispoziţiilor care se regăsesc in Partea 1 punct a) la Anexa H.G. nr. 519/2014 şi pentru situaţia corecţiilor care se aplică contractului nr. x/2014, corecţii care se regăsesc în Partea a 2-a a Anexei arătate. În cazul contractului nr. x/2014, acesta este încheiat între un beneficiar privat şi AM PODCA şi se încadrează în tipul de contracte expres indicate în Partea a 2-a lit. a) din Anexa la H.G. nr. 519/2014, aspect necontestat de intimate şi reţinut ca atare de către instanţa de fond, aspect intrat in puterea lucrului judecat.
15. Pentru a se putea aplica corecţiile financiare ăprin analogie", este necesar să existe situaţia premisă redată în partea introductivă, respectiv situaţia în care să existe abateri care nu sunt definite în Anexa la H.G. nr. 519/2014. Or, o atare situaţie premisă nu există în cauză, pentru că abaterea privind conflictul de interese se regăseşte în Anexa la H.G. nr. 519/2014, dar ea se aplică numai pentru situaţia contractelor expres prevăzute în Partea 1, lit. A). Daca legiuitorul ar fi dorit sa aplice aceasta corecţie de 100% si in cazul contractelor prevăzute in Anexa la Partea a 2-a, ar fi indicat-o în mod expres, pentru că abaterea este definita in Anexa la H.G. nr. 519/2014. Instanţa de fond a nesocotit prevederile art. 10 din Noul C. civ., care interzic intre altele ăanalogia" in privinţa legilor care prevăd sancţiuni civile, cum este cazul corecţiilor financiare distinct delimitate de legiuitor pe tipuri de contracte, conform Anexei la H.G. nr. 519/2014, structurata în 3 părţi distincte.
16. Admiţând existenta unui aparent ăconflict de interese", respectiv a unei abateri a unui beneficiar privat, în cauză ar fi trebuit aplicate corecţiile prevăzute in Partea a 2-a lit. a) pct. 3 din Anexa la H.G. nr. 519/2014, unde se încadrează contractul nr. x/2014, potrivit căreia o asemenea abatere vizează aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie şi/sau a unor criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale. Corecţia prevăzuta de lege in acest caz este de 10%, poate fi diminuată la 5% în funcţie de gravitate, motive pentru care solicită admiterea capătului de cerere subsidiar şi a celor prin care s-au cerut penalităţi de întârziere asupra sumelor reţinute si imputate nelegal şi a cerut obligarea intimatelor la plata diferenţelor de cheltuieli eligibile ce ar fi rezultat în urma aplicării unei corecţii de 10%.
17. Recurenta a mai arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile actelor normative de drept european, printre care Regulamentul nr. 2988/1995 al Consiliului privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. A arătat că, potrivit Comunicării interpretative a Comisiei Europene 2006/C 179/02 cu privire la regulile comunitare aplicabile atribuirii contractelor nesupuse sau supuse parţial prevederilor Directivelor privind Achiziţiile Publice, directivele privind achiziţiile publice nu se aplică tuturor contractelor de achiziţii publice, rămân o gama largă de contracte care nu sunt sau sunt doar parţial reglementate de acestea, cum ar fi Contractele sub pragul de aplicare a Directivelor privind Achiziţiile Publice.
18. Or, in raport de aceste prevederi, nu "i sunt aplicabile Directivele europene în materie şi regulile aferente, întrucât Contractul nr. x/2014 este sub pragul de aplicare a Directivelor si totodată se încadrează şi in Lista de servicii din Anexa II B la Directiva 2004/18/EC, care prevede achiziţia de servicii formare până la pragul de 193.000 euro şi, aşa cum este transpusă Directiva şi in legislaţia naţională, în O.U.G. nr. 34/2006 şi în Ordinul nr. 1120/2013 al MFE, acesta fiind ignorat de instanţa de fond la pronunţarea hotărârii recurate. Aceste prevederi sunt transpuse si in legislaţia naţională, respectiv in O.U.G. nr. 66/2011, dar instanţa nu a ţinut cont de prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 privind ăprincipiul proporţionalităţii care presupune că orice măsură administrativă trebuie sa fie adecvată, necesară şi corespunzătoare" si art. 6 cu referire la abaterile care nu au niciun potenţial impact financiar". Totodată, prin O.U.G. nr. 47/2014 pentru modificarea O.U.G. nr. 66/2011, Guvernul României a prevăzut mecanisme pentru o buna absorbţie a fondurilor europene si pentru evitarea unor corecţii financiare excesive pentru nereguli care nu au niciun impact financiar", ceea ce intimata-parata ca autoritate de management a ignorat in prezenta speţa, fiind aplicata o corecţie nelegală şi excesivă de 100%. Potrivit prevederilor H.G. nr. 519/2014, Partea a 2-a pct. b), legiuitorul a dorit sa stipuleze ca nu trebuie sa existe efecte asupra libertăţilor economice În cazul unor contracte cu o miză economica redusă şi în situaţii când dreptul comunitar avea norme cu efecte indirecte şi derivate, pentru care nu se aplică corecţii financiare.
19. Recurenta reclamantă a depus înscrisuri la dosar.
IV Întâmpinarea formulată de intimatul pârât
20. Intimatul pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
21. Cu privire la existenţa şi încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, a arătat că prin atribuirea de către recurentă a contractului de achiziţie publică nr. x către S.C. B. S.R.L., al cărei asociat unic era chiar fiica preşedintelui Fundaţiei (doamna C.), aceasta nu a avut în vedere prevederile art. 9 din Contractul de finanţare.
22. Recurenta continuă să persiste în aceeaşi eroare, susţinând împrejurarea că aceasta nu este autoritate publică, întrucât aceasta şi-a asumat prin contract respectarea regimului conflictului de interese, astfel cum acesta a fost definit de părţi, principiul forţei obligatorii a contractului impunând respectarea obligaţiilor asumate. Prin urmare, susţinerea recurentei că putea atribui direct contractul de prestări servicii, fără a urma vreuna din procedurile prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, nu poate fi reţinută, întrucât această ipoteză nu o exonerează de obligaţia respectării regimului conflictului de interese astfel cum acesta este reglementat la art. 9 alin. (1) şi (2) din contractul de finanţare.
23. Mai mult, în cap. VI din Ordinul MFE nr. 1120/2013 este stabilită obligaţia generală a beneficiarilor privaţi persoane fizice/iu ridice de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, dar şi faptul că în cazul beneficiarilor privaţi sunt aplicabile prevederile art. 14 şi art. 15 din O.U.G. nr. 66/2011. Mai mult, neregula nu a fost reţinută în considerarea calităţii de autoritate publică a recurentei, nefiind contestată calitatea de beneficiar privat a acesteia şi nici pentru că ar fi trebuit, faţă de valoarea contractului, urmată procedura de atribuire prevăzută pe O.U.G. nr. 34/2006.
24. Nu poate fi reţinută nici susţinerea recurentei potrivit căreia drepturile de administrare ale firmei S.C. B. S.R.L. au fost cedate de către asociatul unic C. către domnul F. prin contractul de cesiune părţi sociale din data de 05.03.2014, anterior încheierii contractului de servicii nr. x/23.04.2014, iar ulterior, în luna februarie 2015, acesta a devenit asociat unic. Recurenta nu a făcut dovada că la data încheierii contractului de servicii nr. x/23.04.2014 erau înregistrate menţiunile contractului de cesiune părţi sociale din data de 05.03.2014, de la Registrul Comerţului rezultând că C. a deţinut calitatea de acţionar unic începând cu data de 18.10.2011 până la data de 06.03.2015, rezultând astfel calitatea acesteia de asociat unic la data încheierii contractului.
25. Cu privire la aplicarea unei corecţii financiare de 100%, s-a reţinut corect săvârşirea unei nereguli, în sensul reglementat de dispoziţiile art. 2 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. În conformitate cu art. 56 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083 al Consiliului din 11 iulie 2006, regulile de eligibilitate ale cheltuielilor se stabilesc la nivel naţional, prin urmare sancţiunea aplicabilă pentru abaterea constatată este cea prevăzută în O.U.G. nr. 66/2011 şi respectiv H.G. nr. 519/2014. A stabilit în mod corect aplicarea unei corecţii de 100% a contractului de servicii nr. x/23.04.2014, prin raportare la prevederile H.G. nr. 519/2011, coroborate cu prevederile art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011.
26. Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate şi admiterea recursului aşa cum a fost formulat.
V Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
27. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
28. Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", este nefondat.
29. Obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, reglementată de dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii, în mod clar şi precis, a situaţiei de fapt, pe baza probelor administrate, a dispoziţiilor legale, prezentarea motivelor pentru care a admis sau a respins cererile părţilor, analiza argumentelor relevante invocate de părţi şi expunerea concretă a motivelor de fapt şi de drept.
30. Din examinarea sentinţei recurate, rezultă că instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt, actele contestate, neregula constatată, pe care a examinat-o, raportat la dispoziţiile din O.U.G. nr. 66/2011 şi la prevederile din contractul de finanţare, a examinat susţinerile privind încălcarea prevederile Ordinului MFE nr. 1120/15.10.2013, cele referitoare la faptul că reclamanta este un beneficiar privat, iar nu o autoritate publică, elementele conflictului de interese constatat, susţinerile privind încălcările prevederilor Ordinului ANRMAP nr. 313/20111 şi ale prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 şi ale Regulamentului nr. 34/2006, privind faptul că drepturile de administrare ale firmei S.C. B. au fost cedate de către asociatul unic prin contractul de cesiune părţi sociale din data de 05.03.2014, susţinerile referitoare la prevederile Legii nr. 161/2003 privind conflictul de interese şi decizia din 6 octombrie 2015 a Curţii Constituţionale, privind încălcarea de către pârâtă a Instrucţiunilor date pentru informarea beneficiarilor prin Manualul de Implementare versiunea 2013 şi 2014, cele referitoare la prejudiciu; a precizat că nerespectarea regimului conflictului de interese şi atribuirea contractului către o societate deţinută de un membru de familie este de natură, în acelaşi timp, de a-i produce un avantaj economic acestuia şi de a crea un prejudiciu, constând în diferenţa dintre preţul obţinut în aceste condiţii şi preţul care se putea obţine în condiţiile atribuirii contractului în mod obiectiv şi imparţial.
31. Instanţa de fond a reţinut ca fiind neîntemeiate şi cererile accesorii privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor eligibile şi a penalităţilor de întârziere, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale", şi capetele de cerere formulate în subsidiar, privind aplicarea unei corecţii financiare de minim 5% şi de maxim 25% şi plata diferenţei dintre cheltuielile eligibile aferente proiectului şi corecţia ce urmează a fi determinată, şi a penalităţilor aferente, a examinat susţinerile reclamantei privind încălcarea prevederilor H.G. nr. 519/26.06.2014 raportat la prevederile 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 şi gravitatea abaterii identificate, cererea privind compensarea TVA-ului în sumă de 13642,77 RON.
32. Obligaţia de motivare nu impune o anumită întindere a motivării sau un răspuns la fiecare susţinere a părţilor, ci expunerea raţionamentului juridic care a determinat aprecierea şi convingerea judecătorului pentru soluţia pronunţată, iar sentinţa recurată corespunde pe deplin exigenţelor privind motivarea hotărârii judecătoreşti, art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
33. Contrar susţinerilor recurentei, instanţa a reţinut şi examinat situaţia de fapt şi de drept pe baza probelor administrate, a expus concret argumentele de fapt şi de drept pentru care a constatat legalitatea actelor administrative, inclusiv cu privire la avantajul economic, şi a înlăturat motivat susţinerile reclamantei, în baza dispoziţiilor legale incidente, pe care le-a interpretat şi aplicat raportat la situaţia de fapt.
34. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, este, de asemenea, nefondat.
35. Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/01.04.2016, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, s-a stabilit în sarcina reclamantei A. o creanţă bugetară în cuantum de 85.888,00 RON, din care contribuţie din fonduri UE 59.840 RON - 85%, contribuţie din buget naţional 9.152,00 RON - 13% şi TVA - 16.896,00 RON.
36. Între pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, pe de o parte, şi reclamanta A., în calitate de beneficiar, pe de altă parte, s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/27.01.2014, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului "Dezvoltarea competenţelor profesionale şi a eficacităţii organizaţionale în domeniul managementului proiectelor sociale".
37. Beneficiarul A. a încheiat cu S.C. B. S.R.L, în calitate de prestator, contractul de servicii nr. x/23.04.2014, având ca obiect prestarea de servicii privind furnizarea de cursuri de formare profesională continuă pentru adulţi, în vederea realizării proiectului pentru care a încheiat contractul de finanţare.
38. Având în vedere constatările consemnate de Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) în Nota de control nr. x/17.12.2015 şi verificările efectuate, s-a constatat că beneficiarul a încălcat prevederile art. 9 alin. (1) şi (2) (Conflictul de interese) din contractul de finanţare nr. x/27.01.2014, existenţa elementelor care întrunesc condiţiile existenţei abaterii de la regimul conflictului de interese, astfel cum aceasta este definită de dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Regulamentul financiar nr. x/2012 aplicabil bugetului general al Uniunii Europene şi de legislaţia naţională, precum şi a nerespectării condiţiilor contractuale, reţinându-se existenţa unei nereguli.
39. S-a constatat că reclamanta A., beneficiar al proiectului cod SMIS 22509, a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, prin faptul că a atribuit operatorului economic S.C. B. S.R.L., prin achiziţie directă, contractul de servicii nr. x/23.04.2014 pentru "Servicii furnizare cursuri formare profesională continuă pentru adulţi", în valoare de 130.400 RON fără TVA, asociatul unic al S.C. B. S.R.L., prestatorul contractului menţionat, fiind doamna C., fiica domnului D., preşedinte al A., beneficiarul contractului de finanţare.
40. S-a reţinut că nu au fost respectate prevederile alin. (1) lit. c) şi d) din H.G. nr. 759/2007, conform cărora "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general:Éc) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare; d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare. ".
41. Având în vedere neregula constatată prin încălcarea legislaţiei naţionale în domeniul conflictului de interese şi în baza prevederilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula constatată a fost încadrată prin analogie la Partea 1 Achiziţii publice, lit. A) Evaluarea ofertelor, subpunctul 9 (Conflictul de interese) din Anexa la H.G. nr. 519/2014, şi a fost aplicată o corecţie financiară de 100%. S-a stabilit valoarea corecţiei financiare de 130.400,00 RON (130.400,00 RON x 100%), la care s-a adăugat TVA în valoare de 31.296,00 RON (31.296,00 RON x 100%).
42. Reclamanta a formulat contestaţie Împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/01.04.2016, respinsă prin Decizia nr. 44/09.06.2016.
43. Instanţa de fond a interpretat şi aplicat corect art. 9 din contractul de finanţare şi dispoziţiile legale incidente şi nu a adăugat la contract. Potrivit art. 9 (Conflictul de interese) din Contractul de finanţare nr. x/27.01.2014, "(1) Părţile implicate în realizarea obiectivelor contractului "şi asumă obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru evitarea conflictului de interese şi în cazul în care detectează o situaţie care generează sau ar putea genera un asemenea conflict, să notifice în scris, de îndată AM cu privire la situaţia respectivă, precum şi acţiunile luate pentru eliminarea acesteia. (2) Reprezintă conflict de interese orice situaţie care influenţează părţile semnatare ale contractului de a avea o atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială, sau care le împiedică să execute activităţile prevăzute în contractul de finanţare în mod imparţial şi obiectiv, din motive referitoare la familie, viaţă personală, afinităţi politice sau naţionale, interese economice sau orice alte interese comune cu ale altei persoane. Interesele anterior menţionate includ orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini, până la gradul 4 inclusiv sau pentru situaţia din care face parte. (3) Dispoziţiile menţionate la alin. (1) şi alin. (2) ale prezentului articol se aplică şi partenerilor, subcontractorilor şi angajaţilor Beneficiarului şi respectiv AM, implicaţi în realizarea prevederilor contractului. (4) Părţile contractante, inclusiv partenerii şi alte persoane fizice şi/sau juridice implicate în implementarea proiectului, au obligaţia de a respecta, pe lângă prevederile legale comunitare în vigoare şi prevederile legale naţionale în materia conflictului de interese, respectiv: dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 66/2011 cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile C. pen. actualizat. ".
44. Prin neregulă, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) al O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial la data de 30.06.2011, se înţelege "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".
45. Dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 sunt o preluare a prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit cărora "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate", precum şi a prevederilor art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, potrivit cărora "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
46. Definiţia neregulii include şi abaterea de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu prevederile contractelor, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
47. Prin atribuirea de către recurentă a contractului de achiziţie publică nr. x către S.C. B. S.R.L., al cărei asociat unic era chiar fiica preşedintelui Fundaţiei (doamna C.), aceasta, în calitate de beneficiar, nu a respectat art. 9 din Contractul de finanţare, prin care şi-a asumat obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru evitarea conflictului de interese, acesta fiind definit ca orice situaţie care influenţează părţile semnatare ale contractului de a avea o atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială, sau care le împiedică să execute activităţile prevăzute în contractul de finanţare în mod imparţial şi obiectiv, din motive referitoare la familie, viaţă personală, afinităţi politice sau naţionale, interese economice sau orice alte interese comune cu ale altei persoane. Interesele anterior menţionate includ orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini, până la gradul 4 inclusiv, sau pentru situaţia din care face parte.
48. În mod corect a reţinut instanţa de fond că, prin atribuirea contractului menţionat unei societăţi al cărei unic asociat este fiica preşedintelui A., se încalcă în mod evident obligaţia de evita conflictul de interese, în condiţiile în care în cauză este vorbă de o legătură de rudenie foarte strânsă, care face să se nască în mod firesc dubii cu privire la obiectivitatea şi imparţialitatea atribuirii acestui contract.
49. Reclamantei, beneficiar privat, "i erau aplicabile prevederile Ordinului nr. 1120/2013 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul "Convergenţă", precum şi în cadrul proiectelor finanţate prin mecanismele financiare SEE şi norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări, care, la capitolul VI - "Evitarea conflictului de interese", prevede faptul că, "Beneficiarii privaţi persoane fizice/juridice au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese. În cazul beneficiarilor privaţi sunt aplicabile prevederile art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 66/2011), coroborate cu prevederile art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011, cu modificările şi completările ulterioare.".
50. Potrivit art. 14 din O.U.G. nr. 66/2011, "(1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie. (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.".
51. Conflictul de interese este definit de dispoziţiile art. 57 din Regulamentul financiar nr. x/2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului, în sensul că "(1) Actorilor financiari şi altor persoane implicate în execuţia şi gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Uniunii. Dacă există acest risc, persoana în cauză se abţine de la astfel de măsuri şi prezintă situaţia ordonatorului de credite delegat, care constată în scris prezenţa sau absenţa unui conflict de interese. Persoana în cauză "şi informează, de asemenea, superiorul ierarhic. În cazul în care se constată existenţa unui conflict de interese, persoana în cauză "şi întrerupe toate activităţile legate de subiectul în cauză. Ordonatorul de credite delegat ia personal orice măsuri suplimentare necesare. (2) În sensul alin. (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menţionate la alin. (1), este compromisă din motive care implică familia, viaţa sentimentală, afinităţile politice sau naţionale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului. ".
52. Susţine recurenta în mod nefondat că art. 9 din contractul de finanţare se referă în mod exclusiv la un avantaj economic şi nu la existenţa unui prejudiciu, precum şi faptul că instanţa nu a identificat/indicat un asemenea avantaj.
53. Art. 9 din contractul de finanţare se referă la faptul că interesele anterior menţionate includ orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini, până la gradul 4 inclusiv sau pentru situaţia din care face parte, iar instanţa a constatat în mod corect că atribuirea contractului către o societate deţinută de un membru de familie este de natură a produce un avantaj economic acestuia. Instanţa de fond a reţinut în mod corect, având în vedere definiţia neregulii, că obligaţia de recuperare a fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unei fraude sau a unei nereguli, fără a fi necesară probarea producerii unui prejudiciu. De asemenea, prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, pentru a se constata existenţa neregulii nu este necesar ca prejudiciul să fie cert, ci e suficient ca acesta să fie şi eventual, acest aspect fiind dovedit prin formula "a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene".
54. În cauză, s-a reţinut în mod corect săvârşirea unei nereguli, în sensul reglementat de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, a unei abateri de la legalitate în raport cu dispoziţiile naţionale/europene, precum şi cu prevederile contractului, ce rezultă dintr-o acţiune a beneficiarului, care a încălcat regulile privind conflictul de interese, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene şi fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, existenţa unui conflict de interese prin atribuirea contractului de servicii nr. x/23.04.2014 conducând la crearea unui prejudiciu rezultat tocmai din neeligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul contractului de finanţare.
55. Susţinerea recurentei că instanţa adaugă la contract, motivând că posibilitatea părţilor de înlăturare a conflictului de interese intervine doar dacă acest posibil conflict a apărut pe parcursul derulării contractului, sunt nefondate.
56. Instanţa a reţinut în mod corect faptul că sunt opozabile menţiunile din Registrul Comerţului, iar conform acestora, asociat unic la data încheierii contractului de prestări servicii nr. x/23.04.2014 era doamna C., care a deţinut calitatea de acţionar unic începând cu data de 18.10.2011, până la data de 06.03.2015, nefiind făcută dovada datei certe a contractul de cesiune părţi sociale, prin care drepturile de administrare ale firmei S.C. B. au fost cedate de către asociatul unic C. către domnul F., anterior încheierii contractului de servicii nr. x/23.04.2014, înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului fiind efectuată în luna februarie 2015.
57. Susţine în mod greşit recurenta, în aceste împrejurări, că orice posibil sau potenţial conflict de interese a fost înlăturat prin cesiune, iar faptul că, la data efectuării verificărilor de către DLAF, cesiunea de părţi sociale era înregistrată la Registrul Comerţului, deci opozabilă oricărui terţ, nu prezintă importanţă, întrucât conflictul de interese se analizează raportat la data încheierii contractului de prestări servicii. Astfel cum corect a reţinut instanţa de fond, faţă de această situaţie şi prevederile contractului de finanţare, reclamanta avea obligaţia pentru evitarea conflictului de interese să nu încheie contractul de prestări servicii cu S.C. B. S.R.L..
58. În acest context, instanţa de fond a reţinut corect că o acţiune de eliminare a situaţiei de conflict de interese ar putea fi avută în vedere în cazurile în care, în anumite circumstanţe specifice, situaţia de conflict de interese se iveşte ulterior sau nu putea fi cunoscută ab iniţio, iar nu în cazul de faţă, în care orice persoană diligentă putea în mod rezonabil să detecteze o astfel de situaţie de conflict.
59. În ceea ce priveşte faptul că ar fi fost respectate toate dispoziţiile legale incidente unui beneficiar privat şi unei achiziţii directe, iar contractul de servicii nr. x/2014 s-a finalizat cu îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale şi cu respectarea principiilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, nediscriminare, proporţionalitate, eficienţa utilizării fondurilor, şi ale Ordinului nr. 1120/2013 al Ministerului Fondurilor Europene privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privaţi în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, suţinerile recurentei nu constituie motive de nelegalitate a actului administrativ, întrucât ceea ce i s-a imputat reclamantei este încălcarea regimului conflictului de interese, iar nu împrejurarea că a atribuit direct contractul de prestării servicii. Astfel cum s-a reţinut anterior, prin contractul de finanţare s-a arătat ce se înţelege prin conflict de interese, iar aceste prevederi au fost încălcate prin contractul de prestări servicii încheiat.
60. Neregula nu a fost reţinută în considerarea calităţii de autoritate publică a recurentei, şi nici pentru că ar fi trebuit, faţă de valoarea contractului, urmată procedura de atribuire prevăzută pe O.U.G. nr. 34/2006. La atribuirea contractului de servicii nr. x/23.04.2014, însă, reclamanta avea obligaţia să respecte prevederile Contractului de finanţare nr. x/27.01.2014, art. 9 (Conflictul de interese) alin. (1) şi (2).
61. Motivele de recurs privind încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011 şi a dispoziţiilor din anexa la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 cu modificările şi completările ulterioare, sunt nefondate.
62. A susţinut reclamanta că este nelegală corecţia de 100% stabilită de pârâtă, întrucât, potrivit prevederilor de la Partea 1, punct A) din Anexa la H.G. nr. 519/26.06.2014, o astfel de corecţie este aplicabilă doar în cazul autorităţilor contractante, în timp ce pentru beneficiarii privaţi ratele de corecţie sunt stabilite în Partea a 2-a sau partea a 3-a din Anexa la H.G. nr. 519/26.06.2014 şi sunt de maxim 25%.
63. Potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, "Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică corecţii financiare, în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe. ". Având în vedere neregula constatată prin încălcarea legislaţiei naţionale în domeniul conflictului de interese şi ţinând cont de prevederile art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula constatată a fost încadrată prin analogie la Partea 1 Achiziţii publice, lit. A), Evaluarea ofertelor", subpunctul 9 (Conflictul de interese) din Anexa la H.G. nr. 519/2014 şi a fost aplicată o corecţie financiară de 100%.
64. Instanţa de fond a reţinut în mod corect că a fost aplicată în mod legal o corecţie de 100%, cu aplicarea prevederilor art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011. Conform Anexei - Ratele pentru stabilirea reducerilor procentuale/corecţiilor financiare care se aplică în cazul nerespectării procedurilor de achiziţii la H.G. nr. 519/26.06.2014, neregula constând în nerespectarea conflictului de interese se regăseşte în Partea 1 Achiziţii publice, punct A) Contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, corecţia prevăzută fiind de 100%. Neregula nu se regăseşte în Partea a 2-a sau Partea a 3-a a Anexei, care privesc beneficiarii privaţi de fonduri europene.
65. În mod greşit susţine recurenta că neregula constatata de intimată şi menţinută de instanţa de fond, practic, se încadrează în Partea a 2-a lit. a) punct. 3 din Anexa la H.G. nr. 519/2014. Aceste prevederi se referă la aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie şi/sau a unor criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale. În cauză, situaţia priveşte un conflict de interese în atribuirea contractului.
66. În mod greşit susţine recurenta că este nelegală aplicarea ăprin analogie", pentru că ea devine incidentă doar atunci când e vorba de abateri care nu sunt identificate în Anexă, doar în cazuri neprevăzute de lege, adică nereglementate, că instanţa de fond a nesocotit prevederile art. 10 din Noul C. civ., care interzic ăanalogia" în privinţa legilor care prevăd sancţiuni civile.
67. Dispoziţiile art. 10 - Interzicerea analogiei prevăd că "Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege. ". Având în vedere dispoziţiile exprse ale 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora pentru alte abateri, care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică corecţii financiare în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe, neregula nefiind prevăzută în Partea a 2-a sau Partea a 3-a a anexei, care se referă la contracte încheiate de beneficiarii privaţi de fonduri europene, în mod corect s-a procedat la aplicarea prin analogie a corecţiei prevăzută pentru neregula constând în conflict de interese din Partea 1 punct A).
68. Motivele privind faptul că instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile actelor normative de drept european, transpuse şi în legislaţia naţională, O.U.G. nr. 66/2011, fiind aplicată o corecţie nelegală şi excesivă de 100%, sunt nefondate.
69. Autoritatea de control este ţinută, în activitatea sa, de principiul proporţionalităţii, potrivit dispoziţiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, care prevăd că ăorice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia"; art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 defineşte principiul proporţionalităţii, care impune ca orice măsură administrativă adoptată să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.
70. Principiul proporţionalităţii, statuat în legislaţia comunitară şi reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, înseamnă că orice măsură sancţionatorie luată de o autoritate publică trebuie să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop şi în acelaşi timp cea mai rezonabilă, să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a nu deveni improprie scopului urmărit.
71. În mod corect a apreciat instanţa de fond asupra principiului proporţionalităţii, fiind justificată aplicarea corecţiei de 100%, faţă de gravitatea abaterii identificate, avându-se în vedere faptul că abaterea, conflictul de interese, este rezultatul unei acţiuni a reclamantei în deplină cunoştinţă de cauză, neexistând circumstanţe de natură a face scuzabilă conduita reclamantei. Măsura nu este disproporţionată, contractul de servicii nr. x/23.04.2014 încheiat cu încălcarea regulilor privind conflictul de interese având ca obiect prestarea serviciilor privind furnizarea de cursuri de formare profesională continuă pentru adulţi, în vederea realizării proiectului pentru care s-a acordat finanţarea nerambursabilă prin contractul de finanţare.
72. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, astfel cum au fost reţinute anterior, nefiind întemeiate motivele de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă, raportat la dispoziţiile legale incidente în materia constatării şi sancţionării neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene.
VI Soluţia instanţei de recurs
73. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate de către recurenta reclamantă, prevăzute de art. 488 pct. 6) şi 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta Fundaţia ăPro Armonia" împotriva sentinţei civile nr. 4037 din 31 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2020.