Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completurile de 5 judecători

Decizia nr. 170/2020

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2020

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:

I. Acţiunea disciplinară

Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina (în prezent suspendat din funcţie), pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din aceeaşi lege.

În motivarea acţiunii s-a arătat, în esenţă, că, în perioada 22 mai 2018 - 25 iulie 2018, pârâtul, având, la data faptei, calitatea de procuror-şef al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezent fiind suspendat din funcţia de procuror, a încălcat cu ştiinţă normele ce reglementează obligaţia de abţinere în caz de incompatibilitate, cu referire la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2017, nr. q/2017 şi nr. x/P/2017 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, conduită care se circumscrie abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004.

În drept, Inspecţia Judiciară şi-a întemeiat acţiunea disciplinară pe dispoziţiile art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege, raportat la art. 33 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1027 din 15 noiembrie 2012.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat, pe cale de excepţie, anularea acţiunii disciplinare, invocând nelegalitatea actelor/verificărilor prealabile cercetării disciplinare şi, pe fond, respingerea sesizării, ca neîntemeiată.

În susţinerea excepţiei, pârâtul a invocat:

1) Nelegalitatea modalităţii de repartizare a sesizărilor realizate de către conducerea Inspecţiei Judiciare către aceiaşi inspectori judiciari, respectiv B. şi C., care, anterior, au mai efectuat verificări disciplinare împotriva sa şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu activitatea desfăşurată în aceleaşi cauze penale inserate în conţinutul rezoluţiei nr. x/2018 din 28 februarie 2019 şi în raport cu vătămarea intereselor procesuale ale aceloraşi persoane, respectiv membrii familiei D.

Cu privire la acest aspect, pârâtul a menţionat că, pe de o parte, inspectorii s-au aflat în stare de incompatibilitate în toată perioada în care au efectuat verificări în lucrările nr. x/2018 şi nr. x/2018, iar pe de altă parte au manifestat un interes deosebit în instrumentarea lucrărilor disciplinare împotriva lui şi a celorlalţi procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti.

Pârâtul a solicitat ca această stare de fapt să fie analizată din punct de vedere al repartizării cauzelor cu încălcarea prevederilor art. 69 lit. d) din Legea nr. 317/2004 şi a prevederilor Regulamentului pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară (art. 7).

2) Nulitatea absolută a rezoluţiei nr. x/2018 din 8 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, şi a rezoluţiei nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de aceleaşi dispoziţii legale, pentru următoarele argumente:

a) existenţa unei contradicţii flagrante între descrierea în fapt a abaterii prezumtiv a fi fost săvârşită şi descrierea în drept, situaţie ce conduce inclusiv la încălcarea dreptului său la apărare (încadrarea juridică a faptei în raport cu care au fost efectuate verificări şi s-a dispus începerea cercetării disciplinare este cea prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, în condiţiile în care fapta, în modalitatea descrisă de către inspectori, ar putea constitui abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004);

b) existenţa unei contradicţii flagrante între dispozitivul rezoluţiei nr. x/2018 din 8 noiembrie 2018, prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2017 şi nr. y/2017, şi dispozitivul rezoluţiei nr. x/2018 din 28 februarie 2019, prin care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. x/P/20I4, nr. x/P/2015, nr. x/P/2016, nr. x/P/2017, nr. x/P/2017 şi nr. x/P/2017; de asemenea, pârâtul a invocat şi nulitatea absolută a rezoluţiei nr. x/2018 din 5 noiembrie 2018, care, în dispozitivul său, nu cuprinde vreo menţiune explicită privind descrierea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b), respectiv nu este menţionat niciun dosar în instrumentarea căruia se prezumă că ar fi săvârşit abaterea respectivă şi în raport de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare.

c) nulitatea actelor de sesizare ce au format iniţial subiectul lucrării nr. x/2018 şi care au fost promovate în vădită stare de incompatibilitate de către procurorul E., care instrumenta, la acea dată, cauza penală nr. x/P/2018, împotriva căreia formulase o sesizare la Inspecţia Judiciară.

d) încălcarea dreptului la apărare, întrucât, pe de o parte, a solicitat eliberarea unor fotocopii în Dosarul nr. x/2018, cererea fiindu-i respinsă, iar, pe de altă parte, inspectorii au omis să se pronunţe asupra cererii de probe inserate în cuprinsul declaraţiei depuse în cursul cercetării disciplinare.

În susţinerea excepţiilor, pârâtul a arătat că au fost încălcate principiile legalităţii activităţii de inspecţie şi imparţialităţii inspectorului judiciar.

De asemenea, la termenul din 2 octombrie 2019, în completarea aspectelor prezentate în întâmpinare, pârâtul a depus un punct de vedere cu privire la excepţia de nelegalitate a modalităţii de repartizare a sesizărilor în cauza sa, respectiv nerespectarea repartizării aleatorii a lucrărilor, invocând existenţa unei suspiciuni rezonabile privind afectarea imparţialităţii inspectorilor judiciari care au fost implicaţi în înregistrarea şi instrumentarea lucrării ce face obiectul cauzei, suspiciune rezultată din aspecte concrete care relevă elemente de conivenţă în discreditarea sa.

În acest sens, pârâtul a făcut referire la o înregistrare a unei convorbiri ambientale, purtată la data de 9 februarie 2018 în incinta Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, între ofiţerul de poliţie judiciară F. şi numitul G., şi la o înregistrare purtată la data de 29 ianuarie 2018, în incinta aceleiaşi instituţii, între procurorul H., ofiţerul de poliţie judiciară F. şi numitul I., ale căror procese-verbale de redare sunt depuse de pârât la dosar şi care, în opinia acestuia, relevă în mod explicit intenţia numiţilor J. şi K. de a face demersurile necesare pentru acuzarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin folosirea unor probe ticluite şi cu sprijinul unor entităţi media, dar şi al unor persoane din interiorul autorităţilor competente în efectuarea cercetărilor penale şi disciplinare.

Cu privire la suspiciunea rezonabilă privind afectarea imparţialităţii inspectorilor judiciari care au fost implicaţi în înregistrarea şi instrumentarea lucrării ce face obiectul cauzei, pârâtul a arătat că procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic, în cadrul Inspecţiei Judiciare, aprobată de către inspectorul-şef la data de 11 mai 2016, nu asigură respectarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor deoarece:

a) încalcă prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în vigoare la data sesizării, întrucât nu stabileşte un criteriu obiectiv pentru stabilirea ordinii de înregistrare a lucrărilor în Registrul general al Inspecţiei Judiciare (în funcţie de data şi ora primirii sesizării la Inspecţia Judiciară, în concordanţă cu dispoziţiile regulamentare), iar lucrările sunt înregistrate după aplicarea rezoluţiei de repartizare de către inspectorul şef, repartiţia lucrărilor fiind preponderent subiectivă, ordinea înregistrării rămânând la latitudinea şefului Inspecţiei Judiciare. Pe cale de consecinţă, procedura repartiţiei din sistem ciclic, astfel cum este concepută şi folosită la nivelul Inspecţiei Judiciare, potrivit normelor din cuprinsul Procedurii operaţionale, asigură doar o repartiţie echilibrată a lucrărilor către inspectori şi nu garantează o repartiţie aleatorie - componentă a principiului imparţialităţii inspectorului judiciar.

b) actele de sesizare înregistrate la Inspecţia Judiciară şi care au fost transmise de către Inspecţia Judiciară în prezenta cauză nu poartă vreo rezoluţie din care să rezulte că ar fi primit dată certă la Registratura generală, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare; în acest caz, orice întârziere nepermisă în înregistrarea sesizărilor şi modificarea ordinii în care acestea sunt înregistrate afectează profund procesul de repartizare aleatorie, deoarece data înregistrării este alta decât cea a primirii efective, iar ordinea nu este cea cronologică a datei/orei sesizării;

c) în unele cazuri, prevederile referitoare la repartizarea dosarelor cel mai târziu a doua zi de la data înregistrării au fost respectate şi aplicate în fapt, aşa cum rezultă din documentele înaintate de Inspecţia Judiciară şi aflate la dosarul cauzei, mai puţin în lucrările nr. x/2018 şi nr. x/2018, care fac obiectul acţiunii disciplinare din cauza de faţă.

De asemenea, pârâtul a susţinut că lucrarea nr. x/2018, care a fost repartizată inspectorului judiciar L., are la bază o sesizare din data de 29 iunie 2018, înregistrată la registratura Consiliului Superior al Magistraturii şi transmisă la Inspecţia Judiciară la data de 4 iulie 2018 (deci cu data sesizării anterioară datei de 2 august 2018); or, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, această lucrare trebuia să capete dată certă şi număr de înregistrare anterior sesizării din oficiu din data de 2 august 2018, ce face obiectul lucrării nr. x/2018, potrivit criteriului datei sesizării, ceea ce nu s-a întâmplat, situaţie care a făcut posibil ca lucrarea ce face obiectul prezentului dosar să fie repartizată inspectorului C. şi nu inspectorului L.

În acest fel, a arătat pârâtul, în mod subiectiv, inspectorul-şef a influenţat în mod determinant procesul de repartizare, iar situaţiile evidenţiate au viciat grav operaţiunea de repartizare aleatorie şi pun sub semnul întrebării echitatea întregii proceduri disciplinare.

d) desemnarea celui de-al doilea inspector s-a făcut în mod nelegal, în condiţiile în care la dosar nu există niciun înscris din care să rezulte creşterea gradului de complexitate faţă de cel stabilit iniţial, împrejurare în care efectuarea cercetării disciplinare de către cei doi inspectori este împotriva Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

Pârâtul a invocat, totodată, lipsa motivării corespunzătoare a referatului prin care s-a solicitat desemnarea celui de-al doilea inspector, situaţie în care a apreciat că nu a existat cazul de excepţie prevăzut de art. 47 alin. (10) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

II. Hotărârea instanţei de disciplină

Prin Hotărârea nr. 8P din 13.11.2019, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare formulate împotriva pârâtului pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 şi a constatat nulitatea acesteia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa disciplinară a reţinut, în esenţă, următoarele:

A) Cu privire la circuitul lucrărilor nr. x/2018 şi nr. x/2018

1. La data de 2 august 2018, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare s-a sesizat din oficiu, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (6) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, pe baza referatului întocmit, la aceeaşi dată, de către purtătorul de cuvânt din cadrul Inspecţiei Judiciare, în temeiul art. 40 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, privind apariţia unor articole de presă şi emisiuni în mass-media.

Lucrarea a fost înregistrată sub nr. x/2018, la data de 2 august 2018, şi repartizată la data de 6 august 2018 inspectorului judiciar C. În această lucrare, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în vederea verificării existenţei/inexistenţei indiciilor privind fapte de natură a angaja răspunderea disciplinară a procurorului A., la acea dată procuror şef al Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, în contextul apariţiei în mass-media a mai multor articole de presă vizând o posibilă stare de incompatibilitate a acestuia, în perioada 22 mai 2018 (dată la care i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de suspect într-o cauză penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) - 26 iulie 2018 (dată la care a formulat declaraţie de abţinere în dosarele pe care le avea în instrumentare şi în care membrii familiei D. aveau calitatea de subiecţi procesuali principali sau alţi subiecţi procesuali).

Verificările prealabile au fost finalizate la data de 1 noiembrie 2018.

Prin rezoluţia din data de 8 noiembrie 2018, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 317/2004, s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţa de procurorul A., reţinându-se existenţa indiciilor săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2017 şi nr. y/2017 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti.

2. La data de 10 august 2018, s-a înregistrat la Inspecţia Judiciară sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la situaţia de incompatibilitate a procurorului A., în legătură cu dosarele pe care le instrumentează şi în care numiţii M., J. şi N. au fost cercetaţi de către acesta.

La sesizare a fost ataşat referatul nr. x/2018 din 8 august 2018, întocmit de Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind rezultatul verificărilor efectuate urmare adresei întocmite de procurorul care instrumentează Dosarul nr. x/2018 al acestei unităţi de parchet, prin care s-a propus sesizarea Inspecţiei Judiciare. Din cuprinsul referatului rezultă că procurorul A. nu a formulat declaraţie de abţinere într-un număr de 10 dosare pe care le instrumenta, singur ori împreună cu alţi procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, şi care priveau pe membrii familiei D. deşi, la data de 22 mai 2018, i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în care organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, ca urmare a unor afirmaţii publice făcute de J. în legătură cu modul în care procurorul A. a administrat probe în dosarele nr. x/2014 şi nr. y/2015

Lucrarea a fost înregistrată sub nr. x/2018, la data de 10 august 2018, şi repartizată inspectorului judiciar B., la data de 20 august 2018.

Verificările prealabile au fost finalizate la data de 2 noiembrie 2018.

Prin rezoluţia din data de 5 noiembrie 2018, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 317/2004, s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul A., reţinându-se existenţa indiciilor săvârşirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, referitoare la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2016, nr. q/2016, nr. r/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2016, nr. x/P/2017 şi nr. x/P/2017 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti.

Urmare referatului nr. x/2018, întocmit la 12 noiembrie 2018 şi aprobat la 13 noiembrie 2018, s-a dispus conexarea lucrării nr. x/2018 la lucrarea nr. x/2018, motivat de faptul că în cele două lucrări se efectuează cercetarea disciplinară faţă de acelaşi procuror, pentru comiterea aceleiaşi abateri disciplinare, săvârşită în aceleaşi împrejurări, cercetarea disciplinară fiind continuată şi finalizată în lucrarea nr. x/2018.

La data de 4 februarie 2019, a fost finalizată cercetarea disciplinară prin procesul-verbal nr. x/2018.

Prin rezoluţia nr. x/2018 din 28 februarie 2019, a fost admisă sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare şi, în parte, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin exercitarea acţiunii disciplinare faţă de A., procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, în prezent suspendat din funcţie, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, constând în aceea că, în perioada 22 mai 2018 - 25 iulie 2018, a încălcat cu ştiinţă normele ce reglementează obligaţia de abţinere în caz de incompatibilitate, cu referire la instrumentarea dosarelor nr. x/2014, nr. y/2014, nr. z/2014, nr. w/2015, nr. t/2016, nr. s/2017, nr. q/2017 şi nr. x/P/2017 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti.

Prin aceeaşi rezoluţie, a fost respinsă, în parte, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de acelaşi procuror în ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004, cu referire la dosarele nr. x/2016, nr. y/2016, nr. z/2016, nr. w/2016, nr. t/2016, nr. s/2016, nr. q/2016, nr. r/2016 şi nr. x/P/2017 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti.

B) Cu privire la excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare, invocată de pârât, prin prisma primului motiv - nerespectarea repartizării aleatorii a lucrărilor prin nelegalitatea modalităţii de repartizare a sesizărilor din oficiu realizate de către conducerea Inspecţiei Judiciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, textul de lege stabilind astfel două modalităţi alternative de sesizare, respectiv sesizarea din oficiu sau sesizarea oricărei persoane interesate, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii.

Activitatea de primire şi repartizare a lucrărilor de inspecţie este reglementată de dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 317/2004 şi art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în forma în vigoare la momentul efectuării verificărilor prealabile şi a cercetării disciplinare.

Potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigura repartizarea aleatorie a dosarelor.

Potrivit art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare, transmise prin poştă, curier, fax ori email, se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, cu indicativul "IJ". Alin. (7) al aceluiaşi articol stipulează că selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.

Astfel, cadrul general de primire şi de înregistrare a lucrărilor este reglementat de dispoziţiile ari. 45 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare pentru ca, în articolele următoare, să fie detaliată fiecare operaţiune prin care se ajunge la înregistrarea şi repartizarea lucrărilor inspectorilor judiciari, spre rezolvare.

Cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor, în art. 47 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, se stipulează că aceasta se realizează în sistem informatic sau în sistem ciclic, iar, potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcţii.

Pentru repartizarea lucrărilor în sistem ciclic, la nivelul Inspecţiei Judiciare fost adoptată Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare.

Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei, privind modul de înregistrare şi repartizare a lucrărilor ce fac obiectul dosarului disciplinar analizat, se constată că au fost încălcate dispoziţiile regulamentare menţionate anterior, cu consecinţa nerespectării dispoziţiilor art. 73 din Legea nr. 317/2004.

Astfel, lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea din oficiu a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare din data de 2 august 2018 (zi de joi), dată la care a fost înregistrată în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciară şi predată la registratura Direcţiei de inspecţie pentru procurori . La data de 3 august 2018 (zi de vineri) lucrarea a fost înregistrată în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie pentru procurori, dar nu a fost repartizată în aceeaşi zi, ci la data de 6 august 2018, fiind încălcate, astfel, dispoziţiile art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, potrivit cărora selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi. . Conform acestor dispoziţii regulamentare, repartizarea lucrării inspectorului judiciar (singurul abilitat să rezolve lucrarea conform dispoziţiilor legale) trebuia să fie făcută cel târziu la data de 3 august 2018.

Or, din actele dosarului rezultă că lucrarea a fost repartizată abia la data de 6 august 2018 (o zi de luni) inspectorului judiciar C., creând pârâtului suspiciunea cu privire la afectarea principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari, în condiţiile în care inspectorul C. a exercitat acţiune disciplinară împotriva fostului procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, O., tocmai pentru fapte presupus a fi comise în legătură cu dosare în care sunt implicaţi J. şi K. (dosar disciplinar nr. x/2018 - acţiune exercitată de inspectorii judiciari C. şi P. - respinsă de secţia pentru procurori în materie disciplinară).

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin adresa din data de 9 august 2018, înregistrată la Inspecţia Judiciară la data de 10 august 2018 (zi de vineri), fiind înregistrată la aceeaşi dată în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare şi predată la registratura Direcţiei de inspecţie pentru procurori . La 13 august 2018 (zi de luni), lucrarea a fost înregistrată în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie pentru procurori. .

În perioada 13 - 14 august 2018, directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori s-a aflat în concediu de odihnă, fiind înlocuit de inspectorul desemnat în acest sens, respectiv Q. Deşi la data de 13 august 2018, înlocuitorul directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori ar fi trebuit să repartizeze toate lucrările aflate la mapa sa, inclusiv lucrarea nr. x/2018, acesta a procedat la repartizarea doar a lucrărilor înregistrate în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare la 9 august 2018 (o zi de joi).

În final, lucrarea a fost repartizată în prima zi lucrătoare, respectiv 20 august 2018, inspectorului judiciar B., întrucât, în perioada 15-19 august, nu a fost desfăşurată nicio activitate, fiind acordate 5 zile libere (adresa nr. x din 5 septembrie 2019 a Inspecţiei Judiciare), cu încălcarea dispoziţiilor art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

Din înscrisurile comunicate de Inspecţia Judiciară, rezultă că inspectorul judiciar B., anterior învestirii cu soluţionarea acestei lucrări, a mai soluţionat o lucrare vizându-l pe procurorul A., cu nr. x/2018, finalizată prin exercitarea acţiunii disciplinare, împreună cu inspectorul judiciar R., la data de 5 aprilie 2018, ceea ce a creat pârâtului suspiciuni cu privire la nerespectarea repartizării aleatorii a acestei lucrări şi afectarea principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari.

Cu privire la repartizarea lucrării nr. x/2018, reprezentantul Inspecţiei Judiciare, la termenul din 2 octombrie 2018, când au fost puse concluzii cu privire la excepţiile invocate, a susţinut că inspectorul Q., care era înlocuitorul directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, a repartizat lucrările care au fost înregistrate în săptămâna anterioară, în ziua de joi, în urma unei înţelegeri cu directorul Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru procurori, întrucât mapa era foarte mare; de asemenea, a susţinut că doamna director i-a transmis inspectorului care o înlocuia să-i lase la mapă lucrările care vor intra de luni şi să repartizeze lucrările din săptămâna ce anterioară.

În realitate, însă, instanţa disciplinară constată că înlocuitorul directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori nu avea de repartizat lucrările înregistrate în săptămâna ce trecuse, ci doar lucrările înregistrate la data de 9 august 2018 (o zi de joi) şi 10 august 2018 (o zi de vineri), respectiv un total de 29 lucrări (10 lucrări înregistrate la 9 august 2018 şi 19 lucrări înregistrate la 10 august 2018), ceea ce nu reprezenta "o mapă foarte mare", aşa cum a susţinut reprezentantul Inspecţiei Judiciare.

Pe de altă parte, susţinerile reprezentantului Inspecţiei Judiciare făcute pentru a justifica repartizarea lucrării nr. x/2018 abia la data de 20 august 2018 sunt contradictorii; astfel, în condiţiile în care reprezentantul Inspecţiei Judiciare susţine că i s-ar fi solicitat inspectorului Q. să repartizeze lucrările din săptămâna trecută şi să lase doar lucrările ce urmau să intre de luni (13 august 2018), este evident că acesta ar fi trebuit să procedeze şi la repartizarea lucrărilor înregistrate la data de 10 august 2018.

Potrivit dispoziţiilor regulamentare însă, repartizarea lucrărilor spre rezolvare nu se face o dată pe săptămână, ci de regulă în ziua primirii sau cel târziu a doua zi, şi nu se face "prin convenţie", ci potrivit dispoziţiilor care reglementează activitatea de repartizare a lucrărilor.

Pe de altă parte, se constată că lucrările înregistrate la data de 10 august 2018 nu au fost repartizate nici măcar la data de 14 august 2018, zi lucrătoare, în condiţiile în care în perioada 15 - 19 august 2018 nu a fost desfăşurată activitate, fiind acordate 5 zile libere.

În aceste condiţii, se constată că susţinerea reprezentantului Inspecţiei Judiciare, la momentul discutării excepţiilor invocate, vine să întărească convingerea că repartizarea lucrărilor nu s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, ci pe baza unei înţelegeri între directorul Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru procurori şi înlocuitorul acestuia, cu eludarea dispoziţiilor legale şi regulamentare. Aceasta cu atât mai mult cu cât, din analiza actelor transmise de către Inspecţia Judiciară, prin adresa nr. x din 5 septembrie 2019, rezultă că în cazul altor lucrări, înregistrate în perioada 1 - 21 august 2018, repartizarea s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor regulamentare, adică cel târziu a doua zi de la înregistrare, respectiv lucrările nr. x/2018, nr. x/2018, nr. x/2018, nr. x/2018 şi nr. x/2018 - înregistrate la 31 iulie 2018 şi repartizate la 1 august 2018 şi nr. x/2018, nr. x/2018 şi nr. x/2018 - înregistrate la 7 august 2018 şi repartizate la 8 august 2018.

Cu privire la lucrarea nr. x/2018, Inspecţia Judiciară a comunicat că repartizarea lucrărilor a fost realizată în 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu respectarea termenelor prevăzute în Procedura operaţională şi a termenului de 5 zile prevăzut de dispoziţiile art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, potrivit cărora:

"În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar."

Se constată, însă, cu referire la ambele lucrări ce fac obiectul dosarului disciplinar, că Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare are ca obiect prezentarea formalizată, în scris, a tuturor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii de repartizare aleatorie în sistem ciclic, cu privire la aspectul procesual, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef nr. 24/2012, modificat şi completat prin Ordinul nr. 60/2014.

Astfel, conform pct. 8.1 din Procedura operaţională "Sesizările se prezintă inspectorului şef care le repartizează direcţiilor de specialitate.

După înregistrarea sesizărilor în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, dosarele se predau la registratura fiecărei direcţii de inspecţie judiciară.

Dosarele se înregistrează în ordine crescătoare, în raport de numărul de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, în registrul general de evidenţă a lucrărilor direcţiei.

După înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou formate se transmit directorului de direcţie în aceeaşi zi ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare."

Aceste dispoziţii normative sunt date în aplicarea prevederilor art. 45 alin. (1) din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare în vigoare la data sesizării, potrivit cărora "actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare, transmise prin poştă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţa a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, cu indicativul "IJ".

Instanţa disciplinară constată că în Procedura operaţională nu se regăseşte nicio dispoziţie cu privire la ordinea în care lucrările se înregistrează în registrul general al Inspecţiei Judiciare şi nu se prevede un criteriu obiectiv pentru stabilirea ordinii de înregistrare în Registrul general (în funcţie de data şi ora primirii sesizării), existând posibilitatea ca o lucrare primită la Inspecţia Judiciară în cursul dimineţii să fie înregistrată ulterior unei lucrări primite în cursul aceleiaşi zile, dar la sfârşitul programului de lucru, înregistrarea lucrărilor devenind astfel preponderent subiectivă, cu consecinţe clare asupra repartizării aleatorii a lucrărilor.

Inexistenţa unui criteriu obiectiv de stabilire a ordinii în care se înregistrează lucrările primite în aceeaşi zi la Inspecţia Judiciară şi existenţa la nivelul direcţiilor din cadrul Inspecţiei Judiciare a unor procese-verbale cuprinzând tabele cu numele inspectorilor şi lucrările repartizate, inclusiv numele inspectorului cu ultima lucrare repartizată, situaţia inspectorilor care se află în concediu de odihnă, medical, de studii, deplasări sau care din alte motive sunt excluşi de la repartiţie, tabele care sunt avute în vedere la repartizarea în continuare a lucrărilor, pornind de la ultima lucrare repartizată şi inspectorul desemnat cu instrumentarea acesteia, poate crea suspiciuni cu privire la respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, în condiţiile în care lucrările se pot înregistra într-o ordine care să permită repartizarea lor la anumiţi inspectori.

În acest sens, se remarcă existenţa unei astfel de situaţii, care a avut o înrâurire hotărâtoare asupra repartizării lucrării nr. x/2018.

Astfel, lucrarea nr. x/2018 are la bază o sesizare din data de 29 iunie 2018, formulată de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la cauza S. împotriva României, înregistrată la registratura Consiliului Superior al Magistraturii la data de 4 iulie 2018 şi transmisă către Inspecţia Judiciară la data de 5 iulie 2018; această lucrare a fost primită la Inspecţia Judiciară la data de 5 iulie 2018 dar a fost înregistrată abia la data de 2 august 2018, deci cu o întârziere de aproximativ o lună de zile.

La aceeaşi dată a fost înregistrată şi lucrarea nr. x/2018, ce face obiectul dosarului disciplinar analizat, care avea ca obiect sesizarea din oficiu a inspectorului şef din data de 2 august 2018.

Se constată că, deşi data primirii lucrării nr. x/2018 la Inspecţia Judiciară este anterioară datei de 2 august 2018, aceasta a ajuns să fie înregistrată ulterior lucrării nr. x/2018, cu încălcarea dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi consecinţe asupra respectării principiului repartizării aleatorii a cauzelor.

Această lucrare a fost repartizată, potrivit criteriilor din Procedura operaţională, procurorului inspector L., însă, dacă ar fi fost respectată procedura de înregistrare şi repartizare a acestei lucrări, ar fi fost influenţat procesul de repartizare aleatorie şi, pe cale de consecinţă, ordinea de desemnare a inspectorilor.

În mod firesc, potrivit Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, această lucrare trebuia să capete dată certă şi un număr de înregistrare anterior sesizării din oficiu din data de 2 august 2018, potrivit criteriului datei certe a sesizării, ceea ce nu s-a întâmplat.

Cu privire la acest aspect, reprezentantul Inspecţiei Judiciare, cu prilejul susţinerilor orale asupra excepţiei invocate, a justificat diferenţa în cronologie prin faptul că era o perioadă de concedii, respectiv lunile iulie şi august ale anului trecut, activitatea de registratură era gestionată de către doi consilieri, că exista un volum mare de muncă (fără să facă dovada unui asemenea volum şi a imposibilităţii gestionării lui), că în acea perioadă, existau întârzieri de aproape o lună de zile în circuitul înregistrării corespondenţei externe a instituţiei, chestiune despre care a afirmat că Inspecţia Judiciară nu a ascuns-o şi a fost extrem de transparent prezentată (aspect nedovedit, însă, de către reclamantă dar care, dacă ar fi real, întăreşte convingerea cu privire la înfrângerea cu regularitate a principiului repartizării aleatorii a cauzelor de către Inspecţia Judiciară).

De asemenea, reprezentantul Inspecţiei Judiciare a arătat că existau două tipuri de mape, respectiv o mapă cuprinzând corespondenţa externă, care era înregistrată cu întârziere şi mapa lucrărilor interne, conţinând lucrările ce veneau de la inspectorii judiciari sau de la celelalte compartimente, inclusiv lucrările inspectorului-şef, cum ar fi procesele-verbale de sesizare din oficiu, aceasta fiind explicaţia pentru care o corespondenţă intrată în instituţie cu o lună de zile în urmă a ajuns să fie înregistrată simultan cu un proces-verbal de sesizare din oficiu al inspectorului şef.

Se constată, însă, că nici în dispoziţiile regulamentare referitoare la procedura de înregistrare a lucrărilor la Inspecţia Judiciară, nici în Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare nu există vreo reglementare care să facă diferenţă între modul de înregistrare a corespondenţei externe sau interne sau cu privire la constituirea unor mape diferite şi a unui mod de înregistrare diferit al lucrărilor în funcţie de provenienţa acestora.

Pe cale de consecinţă, existenţa unui asemenea mod de lucru, recunoscut şi invocat de reprezentantul Inspecţiei Judiciare, conduce, în mod indubitabil, la existenţa unei proceduri viciate la nivelul Inspecţiei Judiciare cu privire la modul de înregistrare şi repartizare a lucrărilor.

În ceea ce priveşte susţinerea Inspecţiei Judiciare din adresa nr. x din 5 septembrie 2019, potrivit căreia repartizarea lucrărilor a fost realizată în 3 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu respectarea termenelor prevăzute în Procedura operaţională şi a termenului de 5 zile prevăzut de dispoziţiile art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, se reţine că:

Procedura operaţională instituie termene care nu sunt prevăzute în Regulament, fiind practic o adăugire nepermisă la dispoziţiile regulamentare prevăzute de art. 45 alin. (7), care este în contradicţie cu obiectul Procedurii operaţionale.

Termenul de 5 zile prevăzut de art. 51 alin. (2) se referă la predarea către inspectorii judiciari a lucrărilor deja repartizate aleatoriu şi nu la perioada de timp în care se face repartizarea aleatorie.

Se constată, astfel, că situaţiile mai sus evidenţiate au viciat grav operaţiunea de repartizare aleatorie, cu consecinţa afectării principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari, care guvernează activitatea Inspecţiei Judiciare, prevăzut de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 şi de art. 7 alin. (4) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

Principiul imparţialităţii inspectorilor judiciari, potrivit reglementărilor legale şi infralegale menţionate, este asigurat tocmai de repartizarea aleatorie a dosarelor. Or, înregistrarea şi repartizarea lucrărilor care au stat la baza exercitării acţiunii disciplinare în cauză s-a făcut cu încălcarea acestui principiu, pentru motivele arătate.

În aceste condiţii, instanţa disciplinară constată că încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor conduce la afectarea principiului imparţialităţii inspectorilor judiciari.

Repartizarea lucrărilor ce fac obiectul acţiunii disciplinare în dosarul de faţă inspectorilor judiciari menţionaţi, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, creează în percepţia unui observator rezonabil suspiciuni cu privire la imparţialitatea acestora, creându-se o aparenţă de lipsă de imparţialitate.

Acţiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancţiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispoziţiilor legale; în cazul de faţă, dispoziţiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 şi art. 174 şi următoarele din C. proc. civ. privind nulitatea actelor de procedură sunt aplicabile pe deplin.

Legalitatea acţiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile şi procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută şi nu mai pot fi refăcute, evident că însăşi acţiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă şi civilă, în acelaşi timp, este nulă absolut.

Cu referire la susţinerile reprezentantului Inspecţiei Judiciare, potrivit cărora pârâtul nu a dovedit existenţa unei urmări vătămătoare, se constată că această nulitate nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă [art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ..]. Cerinţele legale extrinseci actului de procedură (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. Or, o astfel de dovadă nu a fost făcută de către Inspecţia Judiciară.

Instanţa disciplinară constată că încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor ce fac obiectul acţiunii disciplinare în dosarul analizat a condus la constatarea nulităţii acţiunii disciplinare pentru încălcarea dispoziţiilor legale menţionate.

III. Calea de atac formulată

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa disciplinară a formulat recurs reclamanta, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi susţinând că hotărârea atacată este nelegală, fiind dată cu interpretarea greşită a normelor de drept aplicabile în cauză.

Cu privire la lucrarea nr. x/2018 se susţine că instanţa disciplinară a interpretat într-un mod restrictiv dispoziţiile regulamentare care prevăd posibilitatea înregistrării lucrărilor "cel mai târziu a doua zi", şi nu exclusiv "în ziua primirii", lucrarea fiind înregistrată şi repartizată în termenele şi conform procedurii prevăzute de dispoziţiile normative aplicabile, iar argumentele instanţei disciplinare privind obligativitatea repartizării acestei lucrări la data de 3 august 2018 având un caracter pur speculativ.

Se arată că repartizarea aleatorie a acestei lucrări, dincolo de faptul că instanţa disciplinară a analizat acest aspect comparativ cu o lucrare cu care nu era învestită, respectiv lucrarea nr. x/2018, a fost făcută cu respectarea acestui principiu, precum şi a dispoziţiilor art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, cele două lucrări fiind înregistrate în ordine crescătoare, în raport cu numărul de înregistrare în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare.

Concluzia instanţei disciplinare, potrivit căreia "lucrările se pot înregistra într-o ordine care să permită repartizarea lor la anumiţi inspectori" este tendenţioasă şi lipsită total de fundament, nefiind altceva decât o preluare a susţinerilor procurorului pârât.

Instanţa disciplinară face o confuzie între etapele înregistrării lucrărilor la nivelul Inspecţiei Judiciare, respectiv înregistrarea lucrărilor în Registrul general de evidenţă, când primesc şi indicativul "IJ", şi înregistrarea lucrărilor la nivelul direcţiilor de inspecţie - DIJ sau DIP şi prezentarea acestora directorilor, spre repartizare. Activităţile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, precum şi sintagma "repartizarea lucrărilor spre rezolvare" vizează procedura de repartizare a lucrărilor pe direcţii de către inspectorul-şef, iar nu repartizarea către inspectorii judiciari, care se efectuează de către directorii de direcţii, printr-o procedură distinctă prevăzută la art. 46 alin. (1) şi (3) şi art. 47 alin. (1) din acelaşi regulament.

Sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor stabilit potrivit normelor regulamentare anterior menţionate este în concordanţă cu dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care nu fac trimitere la repartizarea aleatorie a lucrărilor, ci la înregistrarea într-un anumit mod a lucrărilor de inspecţie.

Raţiunea pentru care, în Procedura operaţională, a fost precizat în cuprinsul dispoziţiilor prevăzute la pct. 8.1 alin. (3) şi pct. 8.6. alin. (2) că "După înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou formate se transmit directorului direcţiei în aceeaşi zi ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare" şi "Repartizarea se va efectua de către directorul direcţiei de specialitate în ziua primirii lucrărilor ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare" este tocmai pentru ca, în derularea procedurii de înregistrare şi repartizare a lucrărilor, să fie respectat termenul general de cel mult 5 zile în care dosarele înregistrate şi repartizate aleatoriu să fie predate inspectorilor judiciari, termen care, de altfel, este de recomandare şi nu de decădere.

Pentru aceleaşi considerente, se susţine că şi lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată şi repartizată în interiorul termenului procedural de 5 zile prevăzut de art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, termen care se calculează în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. raportat la art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) din acelaşi cod, respectiv pe zile libere, neintrând în calcul prima şi ultima zi, şi cu luarea în considerare a faptului că, atunci când termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, se prorogă împlinirea acestuia până la sfârşitul primei zile lucrătoare.

Mai mult, se arată că nici la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu există vreo prevedere regulamentară care să impună sortarea şi înregistrarea corespondenţei în funcţie de data şi ora primirii.

Se arată, de asemenea, că chestiunile privind afectarea imparţialităţii pot fi puse în discuţie, în contextul unei repartizări nealeatorii, doar dacă s-ar constata că algoritmul de repartizare ar fi fost viciat de către directorul de direcţie, ipoteză care nu se regăseşte în speţă cu privire la niciuna dintre lucrările ce fac obiectul acţiunii disciplinare.

IV. Apărările părţilor

Intimatul a depus la dosar întâmpinare, în care şi-a formulat apărările, reiterând, în esenţă, argumentele invocate în faţa instanţei disciplinare.

Se arată, astfel, că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod indubitabil că, la nivelul Inspecţiei Judiciare, au fost încălcate dispoziţiile legale şi regulamentare, fiind viciată grav operaţiunea de repartizare aleatorie a lucrărilor cu consecinţa nerespectării principiului/garanţiei imparţialităţii în activitatea de inspecţie. Instanţa disciplinară a apreciat corect că acţiunea disciplinară este lovită de nulitate fiind întocmită cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, a căror interpretare a fost corect făcută.

Se menţionează, de asemenea, că sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor este în concordanţă cu dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care fac trimitere la asigurarea repartiţiei aleatorii a dosarelor, însă, în speţă, rezultă că nu au fost folosite criterii obiective care să asigure o veritabilă repartiţie aleatorie, cum ar fi ordinea cronologica a primirii lucrării, corelată cu ordinea alfabetica a inspectorilor, situaţie care a permis ca inspectorul-şef să provoace înregistrarea lucrărilor (inclusiv a celei care face obiectul prezentei cauze) în ordinea dorită, intercalarea acestora şi direcţionarea lor către anumiţi inspectori.

V. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele şi criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale şi normative incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în parte, pentru motivele şi argumentele care vor fi prezentate în continuare.

Aşa cum rezultă din actele dosarului, acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva intimatului-pârât vizează două lucrări, cea cu nr. x/2018 şi cea cu nr. x/2018, prima fiind conexată la cea din urmă, întrucât au ca obiect cercetarea disciplinară faţă de acelaşi procuror, pentru comiterea aceleiaşi abateri disciplinare săvârşite în aceleaşi împrejurări.

Prin hotărârea atacată, instanţa disciplinară a reţinut în privinţa ambelor lucrări ce fac obiectul acţiunii disciplinare că procedura operaţională de repartizare aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzută de art. 45 şi 47 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului - şef nr. 24/2012, modificat şi completat prin Ordinul nr. 60/2014, nu a fost respectată, consecinţa fiind încălcarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor, prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

S-a reţinut, în esenţă, că cele două lucrări nu au fost repartizate în termenul prevăzut de art. 45 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.

Înalta Curte, Completul de 5 judecători, reţine că argumentele şi concluziile instanţei disciplinare sunt corecte şi corespund situaţiei de fapt numai în parte şi numai în ceea ce priveşte lucrarea nr. x/2018, nu şi în privinţa lucrării nr. x/2018, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Într-adevăr, aşa cum corect şi motivat a reţinut instanţa disciplinară, făcând referire la textele legale şi regulamentare ce constituie sediul materiei, repartizarea sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

În aplicarea acestor dispoziţii legale, prevederile art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare dispun că:

"După înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou-formate se transmit directorului direcţiei sau persoanelor desemnate de inspectorul-şef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor".

Rezultă, din prevederile normative citate, că despre o "repartizarea aleatorie a dosarelor" se poate vorbi numai în etapa de "după înregistrarea în cadrul direcţiei" de specialitate (pentru judecători sau pentru procurori, după caz).

Referindu-se la procedura înregistrării şi la circuitul lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, acelaşi Regulament prevede la art. 45 că:

"(1) Actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare, transmise prin poştă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, cu indicativul "IJ"."

(...)

"(7) Selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi."

De asemenea, conform art. 46 alin. (1) din acelaşi Regulament:

"După înregistrarea în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare a actelor de sesizare, dosarele se prezintă inspectorului-şef sau persoanei desemnate de acesta, care le repartizează direcţiilor de specialitate.", iar potrivit art. 51 alin. (2):

"În termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar."

Din coroborarea prevederilor normative citate, rezultă că norma prevăzută de art. 45 alin. (7) - potrivit căreia activităţile enumerate de textul normativ trebuie să se realizeze, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi - este o normă cu caracter general şi se aplică activităţilor respective (selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare) exclusiv la nivelul general al instituţiei, nu şi la nivelul direcţiilor de specialitate (pentru judecători sau pentru procurori, după caz).

Construcţia sintactică "repartizarea lucrărilor spre rezolvare" din cuprinsul art. 45 alin. (7), care "se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi", se referă la atribuţiile inspectorului-şef sau persoanei desemnate de acesta, care, după ce i-au fost prezentate dosarele, "le repartizează direcţiilor de specialitate", conform art. 46 alin. (1), şi nu se referă la "repartizarea aleatorie a dosarelor", despre care se poate vorbi numai în etapa de "după înregistrarea în cadrul direcţiei" de specialitate, conform art. 47 alin. (1).

Această din urmă activitate, de repartizare aleatorie a dosarelor, fiind o atribuţie ce revine directorului direcţiei sau persoanelor desemnate de inspectorul-şef [art. 47 alin. (1) şi art. 22 alin. (1) lit. f) din Regulament], se impune a fi realizată în termenul prevăzut de art. 51 alin. (2) din Regulament, de "cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară", termen limită în care dosarele trebuie să fie şi predate inspectorului judiciar.

Raportat la dispoziţiile legale şi normative citate, astfel interpretate, lucrarea nr. x/2018 a fost, într-adevăr, repartizată cu nesocotirea principiului repartizării aleatorii, prin depăşirea cu mult a termenului limită prevăzut imperativ, în acest scop, de art. 51 alin. (2) din Regulament.

Astfel, fiind înregistrată la Inspecţia Judiciară la data de 10.08.2018, într-o zi de vineri, şi la Direcţia inspecţie pentru procurori (DIP) la data de 13.08.2018, într-o zi de luni, repartizarea lucrării nr. x/2018, abia la data de 20.08.2018, la mai mult de 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară (10 zile) şi la 7 zile de la înregistrarea la DIP, s-a făcut cu încălcarea grosieră a prevederilor art. 51 alin. (2) din Regulament.

Această încălcare nu poate fi justificată de împrejurarea că în perioada 15 - 19.08.2018 nu a fost desfăşurată activitate în cadrul instituţiei, fiind acordate 5 zile libere, de vreme ce, conform art. 51 alin. (2) din Regulament, predarea dosarului şi, implicit, repartizarea lucrării trebuiau făcute în termenul limită, de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, cu atât mai mult cu cât la Direcţia inspecţie pentru procurori lucrarea a fost înregistrată la data de 13.08.2018, termenul de 2 zile - 13 - 14.08.2018 - avut la dispoziţie până la perioada de 5 zile libere (15 - 19.08.2018), fiind suficient pentru realizarea activităţii în discuţie.

Drept urmare, hotărârea atacată este legală şi temeinică în ceea ce priveşte constatarea nulităţii acţiunii disciplinare pentru faptele ce fac obiectul lucrării nr. x/2018, faptele vizate de această lucrare ne mai putând face obiectul cercetării disciplinare.

Soluţia este, însă, netemeinică şi nelegală în ceea ce priveşte lucrarea nr. x/2018.

Astfel, fiind înregistrată la Inspecţia Judiciară la data de 02.08.2018 şi la Direcţia inspecţie pentru procurori la data de 03.08.2018, repartizarea lucrării nr. x/2018, la data de 06.08.2018, a fost făcută înlăuntrul termenului de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară (4 zile), cu respectarea prevederilor art. 51 alin. (2) din Regulament.

Pe cale de consecinţă, cum repartizarea aleatorie a acestei lucrări s-a făcut cu respectarea prevederilor legale şi normative aplicabile în materie, acţiunea disciplinară formulată împotriva intimatului în legătură cu abaterea disciplinară vizând faptele ce fac obiectul acestei lucrări este validă, urmând a fi soluţionată de către instanţa disciplinară.

Pentru aceste considerente, va fi admis recursul declarat de Inspecţia Judiciară, va fi casată hotărârea atacată şi trimisă cauza secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea soluţionării acţiunii disciplinare ce face obiectul lucrării nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 8P din 13 noiembrie 2019, pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în Dosarul nr. x/2019.

Casează hotărârea atacată şi trimite cauza secţiei pentru procurori, în vederea soluţionării acţiunii disciplinare ce face obiectul lucrării nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 5 octombrie 2020.

GGC - ED