Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra apelului de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin Sentinţa penală nr. 790 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 14 iulie 2016, în Dosarul nr. x din 2013 în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), art. 76 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (14 acte materiale).

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior.

2. În baza de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), art. 76 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (9 acte materiale).

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. anterior.

În baza de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), art. 76 alin. (1) lit. e) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în legătură cu infracţiunile de corupţie în formă continuată (9 acte materiale).

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. anterior au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. anterior.

3. În baza art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), art. 76 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (8 acte materiale).

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. anterior.

În baza art. 861 din C. pen. anterior s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

În baza art. 86 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa inculpatului;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

A fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

4. În baza art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art, 41 alin. (2) din C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), art. 76 alin, 2 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. a fost condamnată inculpata D., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (7 acte materiale).

În baza art. 71 alin. (1) din C. pen. anterior s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen. anterior.

În baza art. 861 din C. pen. anterior s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 4 ani şi 6 luni stabilit conform art. 86 din C. pen. anterior.

În baza art. 863 din C. pen. anterior s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea ei sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa inculpatei;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

A fost atrasă atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

în baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

În baza art. 25 alin. (1) raportat la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 şi art. 1382 din C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Buzău, fiind obligaţi în solidar inculpaţii A., B., C. şi D., iar inculpaţii C. şi D. în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Medical F. SRL, la plata sumei de 565.445,05 RON.

În baza art. 20 alin. (4) din C. proc. pen. s-a constatat că, în cauză, partea vătămată Consiliul Judeţean Buzău nu s-a constituit parte civilă şi nu a formulat pretenţii vizând derularea contractului de închiriere nr. x din 06 aprilie 2012.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri: facturile nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012 şi nr. x din 14 mai 2012 emise de SC Medical F. SRL Bucureşti, precum şi referatele de necesitate nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012 ale Consiliului Judeţean Buzău întocmite de inculpatul B.

Au fost menţinute măsurile asigurătorii luate de procuror prin ordonanţele din datele de 8 iulie 2013 şi 9 iulie 2013 privind instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor A. şi C., până la concurenţa sumei 565.445,05 RON.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 17 decembrie 2013, emis în Dosarul nr. x din 2012 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus, printre altele, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

1. A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul, în formă calificată şi continuată (17 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior şi art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod;

2. B. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, în formă continuată (9 acte materiale), prevăzut de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod şi pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul, în varianta calificată şi în formă continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior şi art. 248 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, fapte comise în concurs real;

3. C. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată (8 acte materiale), prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior şi art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod;

4. D. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată (7 acte materiale), prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art, 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior şi art. 2481 din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod;

Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20 decembrie 2013 sub nr. x din 2013 şi s-a fixat termen la 18 aprilie 2014.

Prin Încheierea din 18 aprilie 2014, instanţa de fond a constatat că dosarul a fost înregistrat anterior intrării în vigoare a noului C. proc. pen. şi, în acest context, dat fiind că nu se începuse cercetarea judecătorească, a făcut aplicarea dispoziţiei tranzitorii prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 255/2013, dispunându-se trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară pentru a proceda potrivit art. 342 - 348 din C. proc. pen. .

După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea nr. 625 din data de 24 iunie 2014 au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpatul A.

Totodată, în baza art. 346 alin. (4) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea rechizitoriului, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii.

După începerea cercetării judecătoreşti, prin încheierea din 27 aprilie 2015, instanţa a încuviinţat cererile formulate de inculpaţii A., C. şi D. privind audierea martorilor menţionaţi în rechizitoriu x Prin aceeaşi încheiere, a încuviinţat cererea inculpatului A. privind ascultarea martorilor G. şi H., audiaţi în faza de urmărire penală, dar nemenţionaţi în rechizitoriu. De asemenea, a fost încuviinţată cererea formulată de acelaşi inculpat, dar şi de inculpatul B., privind ascultarea martorilor I. şi J.

Ca urmare a încuviinţării probelor testimoniale, în cursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi martorii K., L., M., N., O., P., Q., H., G., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., J. şi I.

Referitor proba cu înscrisuri privind situaţia de fapt, prin încheierea din 27 aprilie 2015, instanţa de fond a încuviinţat cererile, astfel cum au fost formulate de inculpaţii B., C. şi D. şi, în parte, de inculpatul A. dispunând efectuarea unei adrese către Consiliul Judeţean Buzău, prin care i s-a solicitat să comunice dacă şi când a recepţionat, gestionat, depozitat bunurile sau echipamentele ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23 şi 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, încheiate între Consiliul Judeţean Buzău şi E. SRL, respectiv: instalaţia de electrochirurgie, reflectorul cu picior, masa ginecologică, lavoarul cu două posturi, aspiratorul chirurgical, defibrilatorul şi unitatea de înfăşat cu sistem electronic de cântărire.

Totodată, s-a solicitat Consiliului Judeţean Buzău să transmită instanţei, în fotocopie, conformă cu originalul, următoarele înscrisuri:

- minuta încheiată, la data de 1 martie 2013, între Consiliul Judeţean Buzău şi societatea Medical F. SRL, având ca obiect constatarea respectării specificaţiilor tehnice privind bunurile sau echipamentele ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23 şi 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, încheiate între Consiliul Judeţean Buzău şi E. SRL;

- procesul-verbal încheiat la 8 martie 2013, între Consiliul Judeţean Buzău şi societatea Medical F. SRL, având ca obiect remedierea deficienţelor tehnice la aparatura medicală achiziţionată de către Consiliul Judeţean Buzău, respectiv la lavoarul cu 2 posturi şi masa ginecologică, precum şi predarea manualelor de utilizare a aparaturii medicale achiziţionate;

- procesul-verbal încheiat între Consiliul Judeţean Buzău şi Spitalul Judeţean Buzău, având ca obiect predarea către Spitalul Judeţean Buzău a maternităţii, precum şi a aparaturii medicale ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23 şi 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012;

- dispoziţia nr. x din 2013 privind organizarea şi derularea procedurii de predare-primire a obiectivului "Maternitate - secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău" de la Consiliul Judeţean la beneficiarul final al investiţiei;

- înscrisurile care au fost întocmite de comisia desemnată a efectua predarea-primirea imobilului destinat maternităţii;

- Hotărârea nr. 208 din 7 noiembrie 2013 a Consiliului Judeţean Buzău, prin care s-a luat decizia de a se da în administrarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău imobilul maternitate, cu terenul aferent, precum şi expunerea de motive a acestei hotărâri;

- Dispoziţia nr. 238 din 8 iunie 2012 privind darea în folosinţă temporară Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău a obiectivului Maternitate;

- actele de înregistrare în contabilitatea sau în evidenţele Consiliului Judeţean Buzău a bunurilor sau echipamentelor ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23 şi 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, încheiate între Consiliul Judeţean Buzău şi E. SRL, respectiv: instalaţia de electrochirurgie, reflectorul cu picior, masa ginecologică, lavoarul cu 2 posturi, aspiratorul chirurgical, defibrilatorul şi unitatea de înfăşat cu sistem electronic de cântărire.

- perioadele de timp, din anul 2012, în care inculpatul A. s-a aflat în concediu de odihnă.

De asemenea, s-a dispus efectuarea unei adrese către societatea Medical F. SRL, prin care s-a solicitat acestei instituţii să transmită instanţei, în fotocopie conformă cu originalul, următoarele înscrisuri:

- adresa prin care Medical F. SRL a identificat aparatura medicală ce face obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23, 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, încheiate între Consiliul Judeţean Buzău şi E. SRL şi a solicitat Consiliului Judeţean Buzău restituirea aparaturii medicale aferente contractului de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012;

- adresa prin care Medical F. SRL a informat Consiliul Judeţean Buzău asupra datei la care urmează a fi preluată aparatura medicală aferentă Contractului de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012;

Totodată, s-a dispus efectuarea unei adrese către Spitalul Judeţean Buzău, prin care i s-a solicitat să comunice dacă şi când a recepţionat/gestionat/depozitat bunurile sau echipamentele ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23, 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, încheiate între Consiliul Judeţean Buzău şi E. SRL, respectiv: instalaţia de electrochirurgie, reflectorul cu picior, masa ginecologică, lavoarul cu 2 posturi, aspiratorul chirurgical, defibrilatorul şi unitatea de înfăşat cu sistem electronic de cântărire şi să transmită instanţei, în fotocopie, conformă cu originalul, actele prin care au fost preluate, în patrimoniul spitalului, maternitatea (bun imobil) şi bunurile mobile aparţinând acesteia din urmă.

Direcţiei de Sănătate Publică Buzău i s-a solicitat să transmisă instanţei, în fotocopie, conformă cu originalul, dosarul sau dosarele întocmite pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare a maternităţii din Buzău pentru perioada 2008 - 2012.

înscrisurile şi relaţiile solicitate au fost comunicate instanţei de Consiliului Judeţean Buzău, Spitalul Judeţean Buzău şi Direcţia de Sănătate Publică Buzău.

Inculpata D. a depus, subsecvent încuviinţării de către instanţă, contractul de comision încheiat cu SC E. SRL, pentru perioada 1 februarie 2012 - 31 ianuarie 2013, în copie conformă cu originalul.

În cauză, inculpatul A. a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice, însă, după audierea martorei DD., a renunţat la această cerere, astfel că, prin încheierea din 27 aprilie 2016, instanţa a luat act de poziţia exprimată şi, în temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dispus ca proba să nu mai fie administrată, întrucât nu mai este necesară.

Inculpatul A. a solicitat şi efectuarea unei expertize financiar -contabile, însă, prin încheierea din 27 aprilie 2016, instanţa a respins această cerere, întrucât a apreciat că raportat la obiectul probaţiunii şi înscrisurile existente la dosarul cauzei, nu este utilă administrarea acestei probe.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost încuviinţate inculpaţilor C. şi D. proba cu acte în circumstanţiere.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut, sub aspectul situaţiei de fapt următoarele:

Inculpatul A. a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în perioada 2004 - 2012 şi, în cursul campaniei electorale din anul 2008, când candida pentru cel de-al doilea mandat, a promis electoratului construirea unei noi maternităţi în Buzău, obiectiv care a făcut parte din programul său electoral, potrivit propriilor declaraţii.

În acest scop inculpatul, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău a încheiat cu SC Integral S.A. Buzău, societate reprezentată de martorul J., contractul de lucrări nr. x din 21 septembrie 2009, înregistrat la Consiliul Judeţean Buzău sub nr. x, cu termen de finalizare în 25 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.

Potrivit estimărilor de la momentul încheierii contractului anterior menţionat, finalizarea lucrării de construcţie a noii maternităţi urma să aibă loc în prima parte a anului 2012, termen în raport cu care s-a stabilit data inaugurării, la 1 iunie 2012, dată situată în timpul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean, funcţie pentru care candida inculpatul A.

Pentru dotarea cu echipamente medicale şi mobilier specific a noii maternităţi, inculpatul A. a efectuat în mod repetat, începând cu anul 2011, demersuri la Ministerul Sănătăţii, tipul echipamentelor medicale fiind stabilit prin discuţii informale purtate cu medicii din cadrul Spitalului Judeţean Buzău, astfel cum rezultă din declaraţiile inculpatului şi ale martorului I.

Până în primăvara anului 2012 nu a primit nici un răspuns de la Ministerul Sănătăţii şi, în aceste condiţii, a hotărât că trebuie să achiziţioneze echipamentele medicale şi mobilierul specific din bugetul Consiliului Judeţean Buzău, astfel ca inaugurarea să poată avea loc la data stabilită.

Probatoriul a relevat că, în continuarea demersurilor pentru dotarea cu echipament medical a noii maternităţi, la începutul lunii aprilie 2012, cu două luni înainte de data stabilită pentru inaugurare, inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău împreună cu inculpatului B., director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul aceleiaşi instituţii publice, au avut o primă întâlnire, în biroul inculpatului prim menţionat, cu inculpaţii C. şi D., reprezentanţii SC E. SRL, societate având ca obiect de activitate furnizare de echipamente medicale şi mobilier specific.

Cu acel prilej, cei patru inculpaţi menţionaţi anterior au stabilit ca SC E. SRL să furnizeze Consiliul Judeţean Buzău mai multe echipamente medicale şi mobilier specific, înţelegere care s-a materializat în final, prin încheierea, în cursul aceleiaşi luni (aprilie 2012) a unui contract de închiriere şi a unor contracte de vânzare-cumpărare (patru din cele şapte încheiate), iar în luna următoare (mai 2012) a încă trei contracte de vânzare-cumpărare, toate având ca obiect furnizare de echipamente medicale şi mobilier specific pentru noua maternitate.

Circumstanţele în care a avut loc întâlnirea dintre inculpaţi, dar şi perfectarea înţelegerii cu privire la achiziţionarea de echipamente medicale, s-a reţinut a fi confirmate de inculpaţi în cuprinsul declaraţiilor date în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Întâlnirea din biroul preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, între inculpaţi, reprezentanţi ai instituţiei publice şi ai societăţii comerciale, precum şi intervalul scurt de timp în care achiziţia a fost realizată (în aceeaşi lună în care au fost purtate discuţiile), au fost apreciate, de instanţa de fond, ca reprezentând circumstanţe faptice care relevă că de la început inculpaţii au exclus varianta legală a desfăşurării unei proceduri de achiziţie publică stabilind că achiziţia urma să fie una directă.

Astfel, numai după câteva zile de la momentul la care înţelegerea frauduloasă a intervenit, fără derularea vreunei proceduri publice de achiziţie respectiv, de licitaţie publică, a fost încheiat contractul de închiriere nr. x din 06 aprilie 2012 semnat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău şi de inculpatul C., în calitate de director executiv la SC Medical F. SRL Bucureşti. Contractul avea ca obiect închirierea, pe o perioadă de 7 luni, de aparatură medicală, mobilier medical şi non-medical, inclusiv efectuarea instruirii personalului la locaţia indicată de chiriaş, asigurarea de asistenţă tehnică atât la instalare cât şi în perioada de garanţie.

Cuantumul chiriei lunare a fost stabilit la suma de 50.000 euro, exclusiv TVA. Valoarea totală a chiriei datorată, pentru întreaga perioadă contractuală, a fost stabilită la 350.000 euro, exclusiv TVA.

Totodată, sub aspectul naturii convenţiei, contractul de închiriere anterior menţionat s-a reţinut că reprezintă un contract de furnizare, potrivit art. 5 alin. (1) din

Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 2006 (acel contract de achiziţie publică, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare).

De asemenea, în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, este considerat contract de furnizare şi acela care are ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora, cum era cazul contractului de închiriere anterior menţionat.

Sub aspectul condiţiilor şi procedurilor de atribuire a unui contract de furnizare, O.U.G. nr. 34 din 2006 reglementează acest domeniu vizând atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Or, a reţinut instanţa de fond, în procedura de atribuire a contractului de închiriere, probatoriul administrat a relevat că au fost eludate dispoziţiile art. 18 şi 19 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 34/2006, în varianta în vigoare la data derulării achiziţiei.

Sub acest aspect, în raport cu natura contractului de furnizare, caracterizat ca fiind un contract de achiziţie publică, potrivit art. 18 alin. (1) din actul normativ menţionat, s-a reţinut că atribuirea se putea realiza după parcurgerea următoarelor proceduri:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:

- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.

În acest context s-a reţinut că, prin art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, se instituie regula potrivit căreia autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, prevăzute de art. 18 lit. a) şi b). Alineatul ultim al art. 20 din aceeaşi ordonanţă prevede caprin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute la art. 18 alin. (1), după caz, numai în anumite circumstanţe specifice, prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1) sau art. 122.

O situaţie distinctă, de cea descrisă la art. 18 din ordonanţă, a fost reglementată prin dispoziţiile art. 19 din aceeaşi ordonanţă, potrivit căreia autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări.

Raportat la valoarea contractului de închiriere, de 350.000 euro, instanţa de fond a reţinut că procedura de atribuire a contractului de închiriere trebuia să se realizeze în una dintre modalităţile prevăzute prin dispoziţiile art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 şi nu prin achiziţie directă, în procedura prevăzută de art. 19 din aceeaşi ordonanţă, astfel cum prin eludarea dispoziţiilor legale s-a procedat.

Totodată, s-a constatat că, la momentul semnării contractului de către inculpatul A., actul nu avea viza pentru control financiar preventiv propriu a compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului judeţean, ceea ce constituie nerespectarea uneia dintre condiţiile de angajare a cheltuielilor din bugetul propriu al judeţului.

De altfel, a reţinut instanţa de fond, dispoziţiile legale menţionate au fost transpuse în cuprinsul unor acte administrative întocmite de către inculpatul A., care în calitate de Preşedinte a CJ Buzău, a emis Dispoziţia nr. 59 din 29 martie 2012 în care a menţionat tipul de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv propriu, prevăzute expres în anexa 1, pct. B, fiind incluse printre acestea şi contractele de achiziţie publică.

Verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare a cheltuielilor din bugetul consiliului judeţean şi a celor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică la momentul semnării contractului de închiriere se circumscria sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A., care, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, inculpatul îndeplinea, printre altele, atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001. Totodată, potrivit alin. (4) lit. a) din textul de lege menţionat, în exercitarea acestor atribuţii, inculpatul exercita funcţia de ordonator principal de credite.

Or, îndeplinirea acestor atribuţii privind bugetul propriu al judeţului erau în strânsă legătură cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile şi procedura achiziţiilor publice.

Prin urmare, prin raportare la aceste atribuţii, corespunzătoare calităţii de preşedinte al Consiliului judeţean, instanţa de fond a reţinut că inculpatul avea obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractului de închiriere, cu atât mai mult cu cât prin conduita sa angaja cheltuieli din bugetul propriu al judeţului.

Totodată, având în vedere circumstanţele faptice concrete în care contractul de închiriere a fost încheiat şi anume, ca urmare a unei înţelegeri directe cu furnizorul, s-a constatat că achiziţia s-a efectuat şi prin eludarea prevederilor art. 17 din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 17 din ordonanţa menţionată, autoritatea contractantă avea obligaţia de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire. Printre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, alin. (2) lit. d) din textul de lege menţionat impune principiul transparenţei, care, în mod evident, nu a fost respectat prin raportare la împrejurările în care a avut loc perfectarea înţelegerii contractuale dintre inculpaţi.

După semnarea contractului de închiriere din 6 aprilie 2012, tot ca urmare a înţelegerii iniţiale dintre inculpaţi, prin eludarea aceloraşi dispoziţii din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv fără derularea vreunei proceduri publice de achiziţie respectiv, licitaţie publică, aşa cum art. 18 din actul normativ menţionat impunea, au mai fost încheiate încă şapte contracte de furnizare, nr. 21, 22, 23, 24 din 18 aprilie 2012 şi nr. 28, 29, 30 din 14 mai 2012, între Consiliul Judeţean Buzău, reprezentat de inculpatul A., în calitate de achizitor şi SC Medical F. SRL, reprezentată de inculpatul C., în calitate de furnizor, având ca obiect vânzarea cumpărarea de aparatură medicală, în valoare totală de 456.010,07 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 103.563,72 euro (curs leu/euro în vigoare la datele de 18 aprilie 2012, respectiv 14 mai 2012), după cum urmează:

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect instalaţie de electrochirurgie (1 buc.) în valoare de 65.074,70 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.864,70 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect reflector cu picior (1 buc.) în valoare de 64.724,84 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.784,79 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect lavoar 2 posturi (buc.) în valoare de 64.646,12 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.766,81 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect masă ginecologică (1 buc.) în valoare de 65.516,41 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.965,60 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect aspirator chirurgical (1 buc.) în valoare de 64.900 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.626,01 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect defibrilator (1 buc.) în valoare de 65.604,00 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.784,67 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire (1 buc.) în valoare de 65.544,00 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.771,14 euro.

Cu privire la procedura de achiziţie, respectiv de atribuire a contractelor de achiziţie publică, probatoriul administrat a relevat că au fost eludate dispoziţiile art. 18, art. 19 şi art. 23 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 34/2006, în varianta în vigoare la data derulării achiziţiei.

Astfel, dispoziţiile art. 14 alin. (3) teza a II-a, respectiv art. 23 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale impuneau ca efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor legale, astfel nicio cheltuială să nu fie angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 34/2006, autoritatea contractantă avea obligaţia de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire.

Or, printre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, art. 2 alin. (2) lit. d) prevede principiul transparenţei, care, în mod evident, nu a fost respectat prin raportare la circumstanţele în care, cu prilejul întâlnirii din aprilie 2012, a avut loc perfectarea înţelegerii contractuale dintre inculpaţi, dar şi împrejurările în care au fost obţinute ofertele de la alţi participanţi în procedura achiziţiei directe.

Cu privire la implicarea inculpatului A. în derularea procedurii de achiziţie, probatoriul administrat a relevat că anterior semnării celor şapte contracte de furnizare, acesta, în calitatea de preşedinte al Consiliului judeţean, pentru a da o aparenţă de legalitate achiziţiei prin cumpărare directă de echipamente medicale, a aprobat două referate nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012 privind necesitatea achiziţionării unor dotări medicale, instrumentar medical/specifice sălilor de operaţie aferente obiectivului paternitate - secţie exterioară a Spitalului Judeţean Buzău", în cuprinsul cărora a menţionat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru achiziţia directă, prevăzută de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, deşi, în mod evident, prin raportare la valoarea totală a achiziţiei nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat.

Totodată, în conţinutul aceloraşi referate, în susţinerea necesităţii de a efectua achiziţia, s-a atestat că în cursul 2012 nu au fost angajate şi nici nu urmează a fi achiziţionate produse din clasele CPV menţionate, deşi unele dintre echipamentele medicale a căror achiziţie prin cumpărarea directă se propunea, făcuseră deja obiectul contractului de închiriere din 06 aprilie 2012, semnat de acelaşi inculpat anterior întocmirii referatelor pe care tot el le-a aprobat cunoscând că menţiunea este nereală. De altfel, din anexa la contractul de închiriere a rezultat că echipamentele ce au făcut obiectul închirierii nu au fost identificate prin menţionarea vreunui cod CPV, astfel încât menţiunea din cuprinsul referatelor să poată fi verificată.

Sub aspectul divizării contractului de achiziţie, instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile art. 23 din ordonanţă prevăd că autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.

De altfel, a reţinut instanţa de fond, pe tot parcursul procesului inculpatul nu a invocat incidenţa unui text legal în susţinerea posibilităţii de divizare a achiziţiei, iar versiunea susţinută, a existenţei unui cod CPV diferit pentru echipamente de acelaşi tip, s-a apreciat că reprezintă doar o speculaţie fără acoperire legală.

Inculpatul a susţinut că divizarea achiziţiei constituie contravenţie şi nu o faptă prevăzută de legea penală. Această susţinere a fost apreciată ca fiind nefondată, instanţa de fond reţinând că nu înlătură faptul că legea a fost încălcată, iar inculpatul cunoştea această împrejurare.

Conduita abuzivă a inculpatului A., astfel cum a fost anterior descrisă, s-a reţinut a fi relevată, în principal, de conţinutul actelor semnate de acesta, respectiv contractele de achiziţie directă încheiate şi referatele de necesitate, aflate la dosar, prin raportare la dispoziţiile legale, menţionate anterior, pe care acesta cu bună ştiinţă le-a încălcat, ceea ce sub aspectul vinovăţiei îmbracă forma intenţiei directe în comiterea faptei.

Aşa cum s-a reţinut anterior, verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare a cheltuielilor din bugetul consiliului judeţean şi a celor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică se circumscria sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A., ceea ce caracterizează elementul material al laturii obiective.

Astfel, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, inculpatul îndeplinea, printre altele, atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001. Totodată, potrivit alin. (4) lit. a) din textul de lege menţionat, în exercitarea acestor atribuţii, exercita funcţia de ordonator principal de credite.

Îndeplinirea acestor atribuţii, cu consecinţe în cea ce priveşte angajarea unor cheltuieli din bugetul propriu al judeţului, impunea respectarea dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile şi procedura achiziţiilor publice.

Ca atare, prin raportare la aceste atribuţii, derivate din calitatea sa de preşedinte al Consiliului judeţean, instanţa de fond a reţinut că inculpatul A. avea obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică cu consecinţe asupra angajării unor cheltuieli din bugetul propriu al judeţului.

Încălcarea, de către inculpatul A., a normelor legale anterior menţionate din O.U.G. nr. 34/2006 şi din Legea nr. 273/2006, concretizată în conduitele abuzive anterior descrise, a fost sprijinită prin implicarea şi a altor participanţi la activitatea infracţională, respectiv a inculpatului B., funcţionar din cadrul Consiliului judeţean şi a inculpaţilor C. şi D., reprezentanţi ai societăţii comerciale de la care s-a realizat achiziţia echipamentelor medicale.

Cu privire la inculpatul B., din probatoriul administrat a rezultat că în etapa premergătoare încheierii celor şapte contracte de achiziţie publică, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, a întocmit cele două 2 referate, nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012 privind necesitatea achiziţionării unor dotări medicale, instrumentar medical, specifice sălilor de operaţie aferente obiectivului "Maternitate - secţie exterioară a Spitalului Judeţean Buzău", aprobate de inculpatul A., atestând în cuprinsul acestora, în mod neadevărat, că în cursul anului 2012 nu au fost angajate şi nici nu urmează a fi achiziţionate echipamente medicale din clasele PVC menţionate, deşi unele dintre echipamentele medicale a căror achiziţie prin cumpărarea directă se propunea, făcuseră deja obiectul contractului de închiriere din 06 aprilie 2012, astfel cum s-a reţinut anterior.

Menţionarea de către inculpatul B. în cuprinsul celor două referate, a unor date nereale, înscrisuri care prin conţinutul lor au fundamentat declanşarea procedurii de achiziţie directă, constituie acte materiale ce caracterizează infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 din C. pen. anterior.

Astfel, pe baza referatelor de necesitate a fost aprobată modalitatea de achiziţie a unor echipamente medicale şi au fost încheiate, în final, cele şapte contracte de furnizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 şi în Legea nr. 273/2006. înscrisurile întocmite de inculpatul B. au fundamentat declanşarea procedurii de achiziţie directă şi au stat la baza încheierii celor şapte contracte de achiziţie de către inculpatul A., îmbracă, în acelaşi timp, şi forma unor acte de complicitate materială, faptă prin care a fost sprijinită, într-o manieră accesorie, cauzalitatea fizică a infracţiunii de abuz în serviciu comisă de acesta din urmă.

După întocmirea înscrisurilor cu conţinut nereal, inculpatul B. le-a pus la dispoziţia inculpatului A., înlesnind astfel comiterea de către acesta a infracţiunii de abuz în serviciu, ceea ce caracterizează un concurs real de infracţiuni reţinut în sarcina inculpatului prim menţionat.

Probatoriul a relevat, totodată, că inculpatul B. a acţionat cu vinovăţie, Informa intenţiei directe, întrucât şi-a dat seama că prin faptele sale încalcă dispoziţiile legale care reglementează procedura achiziţiilor publice şi a prevăzut că prin săvârşirea acestora se cauzează o pagubă.

Prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că în conţinutul celor două referate de necesitate au fost inserate şi alte menţiuni false, însă ca urmare a examinării actelor cu relevanţă sub acest aspect, s-a reţinut că în ceea ce priveşte consemnarea în aceleaşi referate a împrejurării că "începând cu luna iunie 2012, imobilul este gata de fi dat în folosinţă", menţiunea nu poate fi considerată ca fiind necorespunzătoare adevărului, întrucât la momentul întocmirii referatelor, în cursul lunilor aprilie 2012, respectiv, mai 2012, termenele de finalizare erau cele stabilite prin contractele încheiate cu SC ... SA Buzău.

După întocmirea referatelor de necesitate prin care a fost propusă achiziţia prin cumpărare directă a echipamentelor şi aprobarea lor de inculpatul A., s-a trecut într-o nouă etapă, care a precedat încheierea contractelor de cumpărare directă, şi anume etapa de alegere a furnizorului, care presupunea pentru început, solicitarea unor oferte de la diverşi agenţi economici, într-o manieră care să asigure în final, încheierea contractelor de furnizare exclusiv cu SC Medical F. SRL Bucureşti, potrivit înţelegerii iniţiale dintre inculpaţi, de la începutul lunii aprilie 2012, din biroul inculpatului A.

Astfel, în derularea procedurii de achiziţie directă, pentru justificarea alegerii SC Medical F. SRL Bucureşti ca furnizor exclusiv al echipamentelor medicale, potrivit înţelegerii iniţiale, Consiliul Judeţean Buzău, în calitate de beneficiar a primit mai multe oferte. Pentru fiecare echipament a primit oferte atât de la SC Medical F. SRL Bucureşti cât şi de alţi doi agenţi economici, însă ofertele acestora din urmă au fost întocmite la solicitarea inculpatei D., colaborator al SC Medical F. SRL Bucureşti.

Probele administrate au condus la concluzia că, în fapt, numai inculpata D. a solicitat oferte de preţ pentru Consiliul Judeţean Buzău celorlalţi agenţi economici, societăţi comerciale pe ai căror reprezentanţi îi cunoştea din relaţiile economice derulate anterior cu aceştia, sugerându-Ie ca preţurile ofertate pentru echipamente să fie cuprinse între 15.000 euro şi 17.000 euro.

În acest mod, inculpata a obţinut ofertele pentru Consiliul Judeţean Buzău, în limitele de preţ stabilite, pentru electrocauter de la SC EE. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul O., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012) şi SC FF. SRL Bucureşti (reprezentată de martora L., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012); pentru reflector cu picior (lampă de examinare), lavoar cu două posturi şi masă ginecologică de la SC GG. SRL Bucureşti (reprezentată de martora M., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012) şi SC HH. SRL Bucureşti (reprezentată de martora Q., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012); pentru aspirator chirurgical de la SC II. SRL Ilfov şi de la SC FF. SRL; pentru defibrilator de la SC EE. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul K.) şi SC JJ. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul N.); pentru unit de înfăşat nou-născut de la SC GG. SRL Bucureşti (reprezentată de martora M.) şi SC HH. SRL Bucureşti (reprezentată de martora Q.).

Ulterior inculpata D. a transmis în format electronic, pe adresa de e-mail a Consiliului Judeţean Buzău (x@x.ro) ofertele de preţ astfel obţinute, împreună cu două oferte întocmite pentru SC Medical F. SRL Bucureşti, pentru cele şapte echipamente, cuprinzând patru echipamente medicale (pentru contractele încheiate în data de 18 aprilie 2012), respectiv, trei echipamente medicale (pentru contractele încheiate la data de 14 mai 2012) şi având o valoare a fiecărui echipament sub 15.000 euro.

Aşadar, ofertele au fost transmise de către inculpata D. către Consiliul Judeţean Buzău, în forma preluată de la persoanele cărora le-au fost solicitate, reprezentanţi sau angajaţi ai societăţilor menţionate.

În acest context au fost apreciate ca fiind relevante declaraţiile martorului Z., şef serviciu informatică în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, care a confirmat primirea pe adresa de email a Consiliului judeţean a ofertelor astfel obţinute de inculpata D.

De altfel, a reţinut prima instanţă, implicarea inculpatei D. în activitatea infracţională constând în obţinerea ofertelor de la celelalte societăţi comerciale în condiţiile anterior descrise (prin indicarea limitelor de preţ şi a beneficiarului ofertei, respectiv Consiliul Judeţean Buzău) şi transmiterea acestora, inclusiv a celor de la SC Medical F. SRL Bucureşti, către Consiliul Judeţean Buzău a fost confirmată chiar de către inculpată, cu prilejul audierii sale de către instanţă.

Totodată, martorii Q., reprezentanta SC HH. SRL Bucureşti, M., reprezentanta SC GG. SRL Bucureşti, L., reprezentanta SC FF. SRL Bucureşti şi K., reprezentant al SC EE. SRL au descris împrejurările în care au întocmit ofertele de echipamente medicale pentru Consiliul Judeţean Buzău, la solicitarea inculpatei D., după indicarea de către aceasta a tipului de echipament.

Cu referire la contribuţia inculpatei D., colaborator al SC Medical F. SRL Bucureşti, instanţa de fond a reţinut că a constat în ajutorul dat nemijlocit dat inculpatului A., în procedura achiziţiei directe a echipamentelor medicale, cu scopul de a facilita încheierea Contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 cu SC Medical F. SRL Bucureşti, deşi cunoştea că nu sunt respectate dispoziţiile legale privind achiziţiile publice.

Sprijinul acordat s-a materializat în obţinerea pentru Consiliul Judeţean Buzău a unor oferte, de la alţi agenţi economici (respectiv, SC EE. SRL Bucureşti, SC FF. SRL Bucureşti, SC GG. SRL Bucureşti, SC HH. SRL Bucureşti, SC II. SRL judeţul Ilfov şi SC JJ. SRL Bucureşti), cu indicarea beneficiarului ofertei (Consiliul Judeţean Buzău) a tipului de echipament şi a preţului (mai mare de 15.000 de euro), precum şi transmiterea acestora împreună cu propriile oferte emise de SC Medical F. SRL Bucureşti către Consiliul Judeţean Buzău, astfel încât să apară ca justificată selectarea societăţii pe care o reprezenta, prin raportare la preţul oferit, mai mic de 15.000 euro, pentru încheierea contractelor de furnizare anterior menţionate.

Totodată, probatoriul a relevat că inculpata D. a acţionat cu vinovăţie, în forma intenţiei directe, întrucât şi-a dat seama că prin faptele sale încalcă dispoziţiile legale care reglementează procedura achiziţiilor publice şi a prevăzut că prin săvârşirea acestora se cauzează o pagubă.

În acest sens s-au avut în vedere declaraţiile martorilor Z., şef serviciu informatică în cadrul Consiliului Judeţean Buzău; T. (consilier superior în cadrul Consiliul Judeţean Buzău) şi R. S. (consilier principal în cadrul Consiliului Judeţean Buzău) ce demonstrează nu numai implicarea inculpatului KK. în etapa de derulare a achiziţiei, premergătoare încheierii contractelor de furnizare, ci şi existenţa unei conivenţe infracţionale cu inculpata D.

Astfel, potrivit declaraţiilor martorilor T., R. S. şi P., studiile de piaţă au fost întocmite şi aprobate de martorii LL. şi X. pe baza referatelor de necesitate întocmite de inculpatul B. şi aprobate de inculpatul A., precum şi a ofertelor de preţ puse la dispoziţie de inculpata D.

Aşadar, ofertele şi studiile de piaţă menţionate au înlesnit încheierea, în condiţiile eludării dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 şi Legea nr. 273/2006, a celor 7 contracte de furnizare cu SC Medical F. SRL Bucureşti.

Tot acest context faptic relevă că prin aprobarea referatelor de necesitate, semnarea contractelor de furnizare şi a celui de închiriere în condiţiile de nelegalitate evidenţiate anterior, inculpatul A. şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, privind gestionarea bugetului propriu al judeţului, atribuţii derivate din calitatea sa de preşedinte al Consiliului judeţean, potrivit cărora avea obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, prin care erau angajate cheltuieli din bugetul propriu al judeţului.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., contribuţia sa la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, al cărei autor este inculpatul A., sub forma complicităţii materiale, s-a rezumat la actele materiale de sprijinire a activităţii infracţionale vizând încheierea cu încălcarea legii a celor 8 contracte de furnizare echipamente medicale (7 Contracte de achiziţie directă nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 şi unul de închiriere înregistrat cu nr. x din 6 aprilie 2012) cu Consiliul Judeţean Buzău, reprezentat de inculpatul A.

Modalitatea în care s-a realizat executarea obligaţiilor contractuale, asumate prin încheierea celor 8 contracte de furnizare (unul de închiriere şi şapte de achiziţie directă) de către Consiliului judeţean Buzău şi SC Medical F. SRL Bucureşti, a pus în evidenţă existenţa unei conivenţe infracţionale dintre cei patru inculpaţi cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, având ca rezultat producerea unei pagube Consiliului judeţean şi a obţinerii unui avantaj patrimonial pentru SC Medical F. SRL Bucureşti.

Astfel, s-a reţinut că, în executarea obligaţiilor contractuale, la datele de 26 aprilie 2012 şi 16 mai 2012, inculpatul B. a aplicat viza "bun de plată" şi a semnat pe facturile fiscale nr. x, nr. x, nr. x, nr. x din 26 aprilie 2012 şi x, nr. x, nr. x din 14 mai 2012, emise de SC Medical F. SRL Bucureşti, în baza contractelor de achiziţie directă, atestând în mod neadevărat, primirea celor 7 echipamente medicale.

Facturile purtând menţiunea falsă aplicată de inculpatul B. au fundamentat semnarea ordonanţărilor de plată de către inculpatul A., context în care activitatea sa infracţională îmbracă forma unor acte de complicitate materială, fapte prin care a fost înlesnită comiterea infracţiunii de abuz în serviciu de către acesta din urmă.

Astfel, pe baza acestor facturi, atestând o împrejurarea nereală, în perioada 27 aprilie 2012 - 16 mai 2012, a fost întocmită documentaţia de plată fiind emise ordonanţările de plată corespunzătoare fiecăreia dintre cele şapte facturi, cu consecinţa plăţii din bugetul propriu al judeţului Buzău a sumei totale de 565.445,05 RON, inclusiv TVA, deşi, la momentul efectuării plăţii nu existau documente justificative care să ateste recepţia bunurilor (O.M.F.P. nr. 1792/2002, pct. 2 Lichidarea cheltuielilor) de la SC Medical F. SRL Bucureşti.

Verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare a cheltuielilor din bugetul consiliului judeţean se circumscria sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A. Astfel, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, inculpatul îndeplinea, printre altele, atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001. Totodată, potrivit alin. (4) lit. a) din textul de lege menţionat, în exercitarea acestor atribuţii, inculpatul exercita funcţia de ordonator principal de credite.

Or, îndeplinirea acestor atribuţii privind bugetul propriu al judeţului sunt în strânsă legătură cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile şi procedura achiziţiilor publice.

Prin urmare, prin raportare la aceste atribuţii, corespunzătoare calităţii de preşedinte al Consiliului judeţean, inculpatul avea obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale, cu atât mai mult cu cât prin conduita sa angaja cheltuieli din bugetul propriu al judeţului.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că săvârşirea faptelor de către inculpaţi s-a materializat sub aspectul elementului material prin încheierea unor contracte şi întocmirea unor înscrisuri cu relevanţă din perspectiva probaţiunii în cauză, acte care prin conţinutul lor relevă date cu semnificaţie asupra situaţiei de fapt.

Înalta Curte, secţia penală a reţinut că deşi epuizată infracţiunea de abuz în serviciu, prin plata celor 7 echipamente nelivrate, activitatea desfăşurată de inculpaţi relevă că acestea nu au fost livrate, însă s-a încercat o substituire a lor cu echipamente de acelaşi gen provenite din închiriere.

Cu privire la faptul că echipamentele ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare nu au fost remise, instanţa de fond a reţinut că nici furnizorul şi nici beneficiarul nu au prezentat acte din care să rezulte că bunurile au existat în materialitatea lor şi că au fost predate Consiliului Judeţean Buzău.

Astfel, în cursul urmăririi penale, s-a solicitat Consiliului Judeţean Buzău prezentarea documentelor privind desfăşurarea achiziţiei publice pentru contractul de închiriere încheiat cu SC Medical F. SRL Bucureşti şi prin procesul-verbal încheiat la data de 15 ianuarie 2013, s-a constatat că nu există astfel de documente. Totodată, s-a consemnat că nu au fost găsite note de intrare-recepţie, procese-verbale de punere în funcţiune, certificate de garanţie şi certificate de origine pentru bunurile achiziţionate, respectiv închiriate, de la SC Medical F. SRL Bucureşti.

Aceleaşi documente au fost solicitate şi SC Medical F. SRL Bucureşti, dar reprezentanta societăţii, MM. a declarat că documentele care însoţeau echipamentele cumpărate, respectiv, certificatele de provenienţă şi certificatul de calitate au fost predate Consiliului Judeţean Buzău fără a fi păstrate copii de către beneficiar .

De altfel, la datele de 26 aprilie 2012 respectiv 16 mai 2012, când inculpatul B. a aplicat viza "bun de plată" pe facturile privind echipamente medicale achiziţionate prin cumpărare directă şi nici la data de 27 aprilie 2012, când inculpatul A. a semnat ordonanţările de plată nu numai că nu fusese remis nici un echipament dintre cele achiziţionate prin cele 7 contracte de furnizare, dar nu începuse nici predarea bunurilor ce făceau obiectul închirierii.

Împrejurarea că niciunul dintre echipamentele medicale nu fusese predat Consiliului judeţean la data efectuării plăţii acestora a rezultat şi din conţinutul adresei nr. x din 17 mai 2012 emisă de SC Medical F. SRL Bucureşti prin care s-a solicitat ca, în perioada 22 mai - 1 iunie 2012, să fie prezent la maternitate un reprezentant din partea spitalului şi al Consiliului Judeţean Buzău pentru a lua în primire şi a semna pentru livrarea şi instalarea aparaturii medicale.

În acest context, instanţa de fond a reţinut că, deşi, prin Dispoziţia nr. x din 21 mai 2012, inculpatul A. l-a desemnat pe martorul CC., inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Economice pentru preluarea aparaturii medicale provenite din închiriere, cu privire la echipamentele ce urmau să provină din achiziţie directă nu a emis o astfel de dispoziţie, ceea ce arată că, în realitate, s-a urmărit de către inculpaţi ca echipamentele medicale achiziţionate prin cumpărare directă să nu mai fie predate, chiar dacă fuseseră achitate, urmând să fie substituite cu echipamente medicale predate în baza contractului de închiriere.

Aşadar, o parte din bunurile ce au făcut obiectul contractului de închiriere au fost predate la datele de 29 şi 30 mai 2012, astfel cum rezultă din procesele-verbale de predare primire întocmite la datele menţionate, precum şi din Registrul de poartă ridicat de organele de urmărire penală, în original, de la SC NN. SRL Buzău, societate care a asigurat paza şantierului de la obiectivul Maternitate - secţie Exterioară a Spitalului Judeţean Buzău în perioada de referinţă.

La predarea bunurilor închiriate Consiliul Judeţean Buzău, în procesele-verbale din 29 şi 30 mai 2012 s-a consemnat că instituţia menţionată a fost reprezentată de inculpatul A.

Echipamentele medicale ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare s-a constatat că sunt identice cu unele care au făcut obiectul contractului de închiriere fiind menţionate, în anexă, după cum urmează: aspirator chirurgical - 2 buc. (poziţia 2), aspirator medical - 2 buc. (poziţia 8), masă de naştere - 2 buc. (poziţia 7), masă pentru asistare la naştere - 3 buc. (poziţia 34), defibrilator - 1 buc. (poziţia 47), electrocauter 160 W - 1 buc. (poziţia 30), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), unituri de înfăşat - 2 buc. (poziţia 52), lavoar de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 57) şi lămpi de examinare - 10 buc. (poziţia 58), fără evidenţierea vreunei caracteristici tehnice.

Dintre cele menţionate în anexa la contractul de închiriere, au fost predate consiliului judeţean, la 29 mai 2012, următoarele bunuri: aspirator cu caracteristica F90 - 2 buc. (poziţia 2), aspirator cu caracteristica portabil F 20 - 2 buc. (poziţia 8), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), electrocauter 160 W - 1 buc. (poziţia 30), masă naştere cu caracteristica AVE - 2 buc. (poziţia 7), pat naştere - 1 buc. (poziţia 6), pat spital 1 funcţie cu saltea şi stativ - 34 buc. (poziţia 23), canapea examinare cu suport rolă - 2 buc. (poziţia 40) masă de înfăşat - 17 buc. (poziţia 22), astfel cum rezultă din procesul-verbal de predare aflat la dosarul de urmărire penală.

Totodată, pe baza unor procese-verbale nedatate, au fost predate un spălător de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 1), o lampă examinare OO. (CH/ST1/F/105) - 10 buc. (poziţia 9), şi un defibrilator cu caracteristica PP. în contractele de furnizare au fost menţionate: instalaţia de electrochirurgie, lămpi chirurgicale, lavoare, mese de examinare, aspirator chirurgical, unitate de înfăşat, defibrilator .

După demararea verificărilor cu privire la derularea celor 8 contracte de către noua conducere a Consiliului Judeţean Buzău, după ce inculpatul A. nu a mai fost ales pentru cel de-al treilea mandat, s-a formulat solicitare de către SC Medical F. SRL Bucureşti, la data de 27 noiembrie 2012, de ridicare a bunurilor închiriate, însă din conţinutul adresei rezultă că pentru electrocauter 200 W, deşi au fost predate 2 buc. s-a solicitat restituirea unuia singur, iar pentru aspirator cu caracteristica F90, deşi au fost predate 2 buc. s-a solicitat restituirea unuia singur.

Din dispoziţia noii conduceri a Consiliului Judeţean Buzău, QQ., nr. 367 din 6 septembrie 2012, cu privire obiectivul "maternitate" - construcţie nouă, s-a constituit comisia de identificare şi inventariere dotărilor şi bunurilor mobile existente în incinta clădirii, comisie din care au făcut parte martorii: W. - consilier în cadrul Direcţiei pentru Administrarea patrimoniului şi investiţii, AA. - consilier în cadrul Direcţiei Economice şi CC. -inspector de specialitate în cadrul Inspecţiei Economice.

În urma inventarului efectuat în perioada 24 septembrie 2012 - 26 septembrie 2012 a fost întocmit Procesul-verbal înregistrat cu nr. x din 28 septembrie 2012 în cuprinsul căruia s-au menţionat următoarele lipsuri constatate:

Din contractul de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012:

- paturi ATI electrice - 3 bucăţi;

- paturi nou născuţi - 15 bucăţi;

- două telecomenzi şi două încărcătoare de la mesele de operaţii cu accesorii ob-gin (Nbn).

Din contractele de achiziţie directă:

- lavoar cu două posturi - 1 bucată;

- masa ginecologica - 1 bucată;

- reflector cu picior - 1 bucată;

- instalaţie electrochirurgie - 1 bucată;

- unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire - 1 bucată;

- aspirator chirurgical - 1 bucată;

- defibrilator - 1 bucată.

După această întâlnire, cu prilejul căreia a fost constatată lipsa echipamentelor care au făcut obiectul contractelor de achiziţie directă achitate înainte de a fi predate, reprezentantul SC Medical F. SRL Bucureşti, inculpatul C., prin adresele nr. x din 3 octombrie 2012, înregistrate la Consiliul judeţean Buzău sub nr. x din 5 octombrie 2012 şi y/05 octombrie 2012, a încercat să acopere lipsa constatată, indicând echipamente ce fuseseră predate în baza contractului de închiriere ca şi când acestea ar fi fost predate pe baza contractelor de furnizare, cu atribuirea pentru prima dată, după 5 luni de la momentul la care a susţinut că ar fi fost predate, a seriilor unora dintre echipamentele medicale, menţionând totodată, că provin din cumpărare directă şi că s-ar găsi în materialitatea lor în clădirea noii maternităţi.

În realitate, echipamentele medicale care au făcut obiectul contractelor de achiziţie prin cumpărare directă, deşi au fost plătite din bugetul public, nu au fost livrate Consiliului judeţean Buzău, iar reprezentanţii SC Medical F. SRL Bucureşti, în înţelegere cu reprezentanţii consiliului judeţean menţionaţi mai sus, au încercat să ascundă această situaţie, substituindu-le cu echipamente de acelaşi gen provenite din închiriere.

În legătură cu înscrisurile provenind de la Consiliul Judeţean Buzău, SC Medical F. SRL şi Spitalul Judeţean Buzău, încuviinţate inculpatului A., şi depuse la dosar ca urmare a solicitării lor de către instanţă, s-a constatat că din conţinutul acestora nu rezultă o altă situaţie de fapt, diferită de cea reţinută prin prezentele considerente, acestea reprezentând acte încheiate ulterior momentului epuizării infracţiunii de abuz în serviciu.

În concret, aceste înscrisuri sunt: minuta încheiată, la data de 1 martie 2013, între Consiliul Judeţean Buzău şi societatea Medical F. SRL, având ca obiect constatarea respectării specificaţiilor tehnice privind bunurile sau echipamentele ce fac obiectul Contractelor de achiziţie publică 21, 22, 23 şi 24 din data de 18 aprilie 2012 şi 28, 29 şi 30 din data de 14 mai 2012, Procesul-verbal încheiat la 8 martie 2013, între Consiliul Judeţean Buzău şi societatea Medical F. SRL, având ca obiect remedierea deficienţelor tehnice la aparatura medicală achiziţionată de către Consiliul Judeţean Buzău, procesul-verbal încheiat între Consiliul Judeţean Buzău şi Spitalul Judeţean Buzău, având ca obiect predarea către Spitalul Judeţean Buzău a maternităţii, precum şi a aparaturii medicale, actele de înregistrare în contabilitatea sau în evidenţele Consiliului Judeţean Buzău a bunurilor sau echipamentelor ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică, adresa prin care Medical F. SRL a identificat aparatura medicală ce face obiectul contractelor de achiziţie publică şi a solicitat Consiliului Judeţean Buzău restituirea aparaturii medicale aferente Contractului de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012, adresa prin care Medical F. SRL a informat Consiliul Judeţean Buzău asupra datei la care urmează a fi preluată aparatura medicală aferentă Contractului de închiriere nr. x din 06 aprilie 2012 şi actele prin care au fost preluate, în patrimoniul Spitalul Judeţean Buzău bunurile mobile aparţinând noii maternităţi.

Conţinutul acestor înscrisuri relevă că la data producerii rezultatului păgubitor, respectiv plata contravalorii unor echipamente, acestea nu erau predate.

Aşadar, împrejurarea că după consumarea infracţiunii s-a încercat substituirea cu echipamente provenind din închiriere a unor echipamente lipsa şi că prin înscrisurile anterior menţionate s-a încercat a se ascunde lipsa echipamentelor medicale provenite din derularea unei proceduri nelegale, poate avea doar semnificaţia unor circumstanţe exterioare faptelor ce fac obiectul acuzaţiei.

În sarcina celor patru inculpaţi s-a reţinut participarea la săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu, care a avut ca rezultat producerea unor consecinţe deosebit de grave, respectiv a unei pagube, mai mari de 200.000 RON, Consiliului Judeţean Buzău, cu avantaj patrimonial pentru altul, respectiv Societatea Medical F. SRL.

În concret, a reţinut instanţa de fond faptele descrise relevă existenţa unei pluralităţi de conduite abuzive, subsumate unei rezoluţii infracţionale unice, aparţinând inculpatului A., Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, precum şi participaţia, sub forma complicităţii materiale la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, a directorului economic al Consiliului Judeţean Buzău inculpatul B. şi a reprezentanţilor Societăţii Medical F. SRL, inculpaţii C. şi D.

Infracţiunea de abuz în serviciu s-a constatat că este imputabilă şi inculpaţilor C. şi D. chiar dacă nu aveau calitatea de funcţionar public, întrucât nu operează o răsfrângere a circumstanţei personale de funcţionar public a inculpatului A. cu privire la aceştia, ci încadrarea contribuţiei lor în dispoziţiile care prevăd erga omnes fapta comisă de subiectul activ nemijlocit.

Inculpatul A. nu a contestat semnarea contractelor anterior menţionate, însă a susţinut, cu prilejul audierii, că au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează procedura achiziţiilor publice.

Aceste susţineri ale inculpatului au fost apreciate ca fiind neîntemeiate prin raportare la conţinutul dispoziţiilor legale încălcate pe care inculpatul le-a cunoscut şi avea obligaţia să le respecte, astfel cum s-a reţinut prin prezentele considerente cu prilejul descrierii situaţiei de fapt.

În drept, corespunzător momentului comiterii faptelor, respectiv sub imperiul legii vechi, anterior datei de 1 februarie 2014, când a intrat în vigoare noul C. pen., înalta Curte a reţinut următoarele:

Actele materiale anterior descrise, comise în cursul lunilor aprilie, mai 2012, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în aprobarea de către inculpatul A. a celor două referate de necesitate (nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012) din al căror conţinut rezulta cu evidenţă că a urmărit eludarea dispoziţiilor legale care reglementau condiţiile în care se putea realiza achiziţia echipamentelor medicale, semnarea de acelaşi inculpat a celor opt contracte de furnizare de echipamente medicale cu SC Medical F. SRL Bucureşti, reprezentată de inculpatul C. (7 de achiziţie directă - nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 - şi unui de închiriere - înregistrat cu nr. x din 6 aprilie 2012), precum şi semnarea celor 4 ordonanţau la plată, din data de 27 aprilie 2012 (corespunzătoare celor 4 facturi nr. x, nr. x, nr. x, nr. x din 26 aprilie 2012, emise la 26 aprilie 2012 de SC Medical F. SRL Bucureşti), fără respectarea procedurilor legale prevăzute pentru achiziţiile publice respectiv, art. 17, art. 18, art. 19 şi art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 1424 alin. (3) teza a II-a, respectiv art. 23 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 273/2006, şi fără existenţa vizei de control financiar preventiv propriu, astfel cum prevedea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 273 din 2006 (în cazul contractului de închiriere), ceea ce a avut consecinţa angajării de către acesta, în calitate de ordonator principal de credite, cu atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) şi alin. (4). lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, a unor cheltuieli nelegale prin care a produs bugetului public al judeţului Buzău o pagubă în cuantum de 565.445,05 RON, sumă care constituie, totodată, şi avantajul patrimonial obţinut de SC Medical F. SRL Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 248 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, în varianta în vigoare la data comiterii faptei.

Cuantumul pagubei materiale produse bugetului judeţului Buzău, de 565.445,05 RON, mai mare de 200.000 RON, ce constituie limita prevăzută de art. 146 din C. pen. anterior pentru caracterizarea consecinţelor deosebit de grave, constituie un element circumstanţial de agravare care atrage reţinerea formei calificate a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 2481 din C. pen. anterior.

Paguba produsă în bugetul judeţului Buzău reprezintă, în acelaşi timp, şi folosul necuvenit obţinut pentru SC Medical F. SRL Bucureşti, prin semnarea ordonanţărilor de plată, fiind aşadar îndeplinită condiţia specială referitoare la urmarea imediată a infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Reţinerea dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000, prin îndeplinirea cerinţei ca subiectul activ să fi obţinut pentru altul un folos necuvenit, în condiţiile existenţei formei continuate de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, consumate prin producerea pagubei, impune ca moment al epuizării activităţii infracţionale data obţinerii folosului, în cauză data efectuării plăţilor.

Dintre cele 14 acte materiale reţinute în conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, actul material constând în încheierea, în condiţiile de nelegalitate menţionate, a contractului de închiriere, întregit, desigur, cu latura subiectivă, a avut drept rezultat producerea pagubei, reprezentată de suma de bani stabilită cu titlu de chirie, însă neefectuarea plăţii din bugetul judeţului, în cadrul executării obligaţiilor contractuale, constituie tentativă la infracţiunea prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 2481 din C. pen. anterior.

Existenţa infracţiunii continuate nu este, însă, afectată de forma imperfectă a uneia dintre acţiuni, care, în acest caz, se integrează în continuitatea juridică a infracţiunii menţionate.

Fapta inculpatului B., constând în aceea că, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit 2 referate de necesitate (nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 542425 din 10 mai 2012) menţionând în cuprinsul acestora, în mod neadevărat, că în cursul anului 2012 nu au fost angajate şi nici nu vor fi achiziţionate echipamente medicale de aceeaşi natură şi că achiziţia trebuie realizată prin procedura cumpărării directe, contrar dispoziţiilor legale care reglementează achiziţiile publice, şi a aplicat viza "bun de plată" pe 7 facturi emise de SC Medical F. SRL Bucureşti (nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012), întocmite în baza contractelor de furnizare directă (nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012), atestând, în mod neadevărat, că bunurile menţionate în cuprinsul lor, în valoare totală de 565.445.05 Iei, au fost livrate şi înregistrate în gestiunea Consiliului Judeţean Buzău, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii asimilată celor de corupţie de fals intelectual în legătură directă cu infracţiunile de corupţie în formă continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod.

Totodată, fapta aceluiaşi inculpat care a pus la dispoziţia inculpatului A. înscrisurile falsificate a înlesnit, astfel, comiterea de către acesta din urmă a infracţiunii de abuz în serviciu în modalitatea descrisă anterior, cu consecinţa producerii bugetului public al judeţului Buzău a unei pagube în cuantum de 565.445,05 RON, sumă care constituie, totodată, şi un avantaj patrimonial pentru SC MEDICAL F. SRL Bucureşti, care a încasat banii şi nu a livrat echipamentele medicale ce făceau obiectul contractelor menţionate, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată (9 acte materiale), prevăzută de art. 26 din Codul penat anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 2481 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, în vigoare la data comiterii faptei.

Fapta inculpatului C. constând în aceea că, în calitate de director executiv la SC Medical F. SRL Bucureşti, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a semnat 8 contracte de furnizare echipamente medicale (7 Contracte de achiziţie directă nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 şi unul de închiriere înregistrat cu nr. x din 6 aprilie 2012) încheiate cu Consiliul Judeţean Buzău, fără respectarea procedurilor legale prevăzute pentru achiziţiile publice, contribuind astfel la prejudicierea bugetului public al judeţului Buzău cu 565.445,05 RON, reprezentând cheltuieli angajate nelegal, suma constituind, totodată, şi avantajul patrimonial obţinut de SC Medical F. SRL. Bucureşti în condiţiile în care echipamentele medicale au fost plătite fără să fi fost livrate în realitate, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată (8 acte materiale), prev. de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din Codul penat anterior raportat la art. 248 3 din C. pen. anterior cu aplic, art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, în vigoare la data comiterii faptei.

Fapta inculpatei D., constând în aceea că, în calitate de reprezentant comercial al SC Medical F. SRL Bucureşti, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, l-a ajutat în mod nemijlocit pe inculpatului A., în procedura achiziţiei directe a echipamentelor medicale, cu scopul de a facilita încheierea Contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, nr. y din 18 aprilie 2012, nr. z din 18 aprilie 2012, nr. w din 18 aprilie 2012, nr. t din 14 mai 2012, nr. s din 14 mai 2012, nr. q din 14 mai 2012 cu SC Medical F. SRL Bucureşti, deşi cunoştea că nu sunt respectate dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, sprijin care s-a materializat în obţinerea unor oferte, de la alţi agenţi economici, respectiv, SC EE. SRL Bucureşti, SC FF. SRL Bucureşti, SC GG. SRL Bucureşti, SC HH. SRL Bucureşti, SC II. SRL judeţul Ilfov şi SC JJ. SRL Bucureşti, cu indicarea beneficiarului ofertei (Consiliul judeţean Buzău), a tipului de echipament şi a preţului (mai mare de 15.000 de euro), precum şi în transmiterea acestora împreună cu propriile oferte, astfel încât să apară ca justificată selectarea societăţii pe care o reprezenta, prin raportare la preţul oferit, mai mic de 15.000 euro, pentru încheierea contractelor de furnizare anterior menţionate, contribuind astfel la prejudicierea bugetului public al judeţului Buzău cu 565.445,05 RON, reprezentând cheltuieli nelegale angajate, sumă care constituie totodată şi avantajul patrimonial obţinut de SC Medical F. SRL Bucureşti, în condiţiile în care echipamentele medicale - obiect al contractelor de achiziţie directă - au fost plătite fără să fi fost livrate în realitate, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificata şi continuată (7 acte materiale), prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 2481 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, în vigoare la data comiterii faptei.

Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a reţinut că, în cursul urmăririi penale, Consiliul Judeţean Buzău, prin Adresa nr. x din 12 noiembrie 2013, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 565.445,05 RON, fiind îndeplinite aşadar, condiţiile impuse de art. 20 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. .

Prejudiciul în cuantum de 565.445,05 RON, reprezintă valoarea totală a plăţilor efectuate de Consiliul judeţean Buzău, pentru cele 7 echipamente medicale cumpărate de la SC Medical F. SRL Bucureşti, pe baza Contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, nr. y din 18 aprilie 2012, nr. z din 18 aprilie 2012, nr. w din 18 aprilie 2012, nr. t din 14 mai 2012, nr. s din 14 mai 2012, nr. q din 14 mai 2012, încheiate prin fraudarea legii, constituie paguba produsă prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu avantaj patrimonial pentru altul, de către inculpaţii A., B., C. şi D.

În baza art. 20 alin. (4) C. proc. pen. s-a constatat că, în cauză, Consiliul Judeţean Buzău nu s-a constituit parte civila şi nu a formulat pretenţii vizând derularea contractului de închiriere nr. x din 06 aprilie 2012.

Cu privire la acţiunea civilă exercitată în cauză, s-au constatat îndeplinite condiţiile răspunderii civile prevăzute de dispoziţiile art. 1357 alin. (1) din C. civ., potrivit cărora "cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare".

Totodată, s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 1381 alin. (1) din C. civ., "orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie" şi în conformitate cu art. 1382 din acelaşi cod, "cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudicia?.

Ca atare, în baza art. 25 alin. (1) raportat la art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 şi art. 1382 C. civ. a fost admisă acţiunea civilă formulată de Consiliul Judeţean Buzău şi va obliga, în solidar, pe inculpaţii A., B., C. şi D., iar pe inculpaţii C. şi D. în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC Medical F. SRL, la plata sumei de 565.445,05 RON.

Totodată, în baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri: facturile nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012 emise de SC Medical F. SRL Bucureşti purtând menţiunea falsă " bun de plată", precum şi referatele de necesitate nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012 ale Consiliului Judeţean Buzău, întocmite de inculpatul B., conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

În vederea garantării recuperării prejudiciului, prin ordonanţele procurorului din datele de 08 iulie 2013 şi 09 iulie 2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea învinuiţilor A. şi C., până la concurenţa sumei 565.445,5 RON reprezentând paguba cauzata bugetului public al judeţului Buzău.

Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpaţii A., B., C. şi D. corespunde incriminării din legea penală în vigoare la data comiterii infracţiunilor şi a sesizării instanţei.

Examinând cauza din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de incriminare, instanţa de fond a constatat că infracţiunea de abuz în serviciu, în modalităţile concrete în care a fost comisă de inculpatul A., respectiv infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 248 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, continuă să fie incriminată în noul C. pen. şi în Legea nr. 78/2000, având, aşadar, corespondent în noile reglementări.

Astfel, potrivit art. 248 din C. pen. anterior, fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

În conformitate cu art. 248 din C. pen. anterior, dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 şi 248 au avut consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 146 din C. pen. anterior defineşte sintagma "consecinţe deosebit de grave" ca fiind o pagubă materială mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

Art. 297 alin. (1) din C. pen. prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Înlăturarea sintagmei "cu ştiinţă" şi modificarea sintagmelor "în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu" cu "în exercitarea atribuţiilor de serviciu" nu produc nici un efect în cauză.

În ceea ce priveşte formele agravate, instanţa de fond a reţinut că forma calificată a abuzului în serviciu din vechea reglementare (art. 2481 din C. pen. anterior raportat la art. 146 din acelaşi cod) se menţine în varianta agravată prevăzută în art. 309 din C. pen., cu un conţinut mai restrâns dat fiind că, în actuala reglementare, consecinţele deosebit de grave au în vedere consecinţele patrimoniale mai mari de 2.000.000 RON, potrivit art. 183 din C. pen., condiţie care nu este îndeplinită potrivit legii noi.

Astfel, într-o evaluare globală, în prezent nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 309 din C. pen., condiţia privind cuantumul prejudiciului fiind îndeplinită numai în contextul reţinerii dispoziţiilor din C. pen. anterior.

Sub aspectul sancţiunii, s-a reţinut că art. 2481 din C. pen. anterior prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, în timp ce art. 309 din C. pen. prevede că limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Totodată, în reglementarea de la data comiterii faptei, potrivit art. 132 din Legea nr. 78/2000, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

În prezent, textul de lege a fost modificat astfel că, potrivit art. 79 pct. 9 din Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., textul prevede că în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Sintagmele "avantaj patrimonial" şi "folos necuvenit "sunt echivalente sub aspectul semnificaţiei penale.

Astfel, a fost menţinută forma agravată prevăzută anterior în art. 132 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul modificând limitele sancţiunii, de la 3 - 15 ani la majorarea cu o treime a limitelor speciale aplicabile.

Având în vedere dispoziţiilor în vigoare la data comiterii faptei, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 2481 din C. pen. anterior, ar fi închisoare de la 5 la 15 ani.

Potrivit legii noi, infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen., în condiţiile în care nu există consecinţe deosebit de grave prin raportare valoarea stabilită de art. 183 din C. pen., limitele de pedeapsă se situează între 2 ani şi 8 luni şi 9 ani şi 4 luni închisoare.

Comparând cele două texte care incriminează aceeaşi faptă în legi succesive, se constată că sunt asemănătoare sub aspectul conţinutului, singura deosebire vizând cuantumul pedepsei legea nouă, fiind sub acest aspect al sancţiunii mai favorabilă inculpatului.

Cu toate acestea, compararea limitelor speciale de pedeapsă din legile succesive nu este suficientă pentru alegerea legii mai favorabile întrucât nu cuantumul abstract al pedepselor prevăzute de legile succesive este hotărâtor, ci pedeapsa concretă ce ar putea fi aplicată ca urmare a individualizării pedepsei.

Aşadar, individualizarea pedepsei precede operaţiunii de determinare a legii penale mai favorabile.

Ca atare, la individualizarea pedepsei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aşadar, instanţa a avut în vedere natura infracţiunii comise de inculpat, calitatea în care a comis fapta (preşedinte al Consiliului judeţean Buzău), urmarea produsă (producerea unei pagube într-un cuantum semnificativ, 565.445,5 RON, cauzată bugetului public al judeţului Buzău) dar şi de existenţa unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (forma continuată a infracţiuni de abuz în serviciu constituită din 14 acte materiale). De asemenea, s-a reţinut că prin săvârşirea faptei inculpatul a încălcat legea, deşi avea sarcina de a veghea la respectarea ei.

Totodată, instanţa a ţinut seama de conduita bună a inculpatului înainte de comiterea faptei, dar şi de atitudinea sa după comiterea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţilor, cărora le va da semnificaţia unor circumstanţe atenuante judiciare, prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) din C. pen. anterior.

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din C. pen. anterior, instanţa a aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, de 5 ani închisoare, dar nu mai mica de l an şi 8 luni închisoare, astfel că a aplicat inculpatului A. o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, orientată către mediu în raport cu aceste limite, apreciind că acest cuantum corespunde pericolului social concret al faptei şi periculozităţii acestuia şi are în vedere aptitudinea sa de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Potrivit legii noi, asemenea circumstanţe atenuante referitoare la buna conduită a inculpatului anterioară comiterii faptei şi la atitudinea sa după comiterea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţilor nu au corespondent în art. 75 alin. (2) din C. pen.

Prin urmare, prin aplicarea legii noi, pedeapsa ce ar putea fi aplicată inculpatului ar urma să fie de 5 ani închisoare, reprezentând, de asemenea, o pedeapsă orientată către mediu prin raportare la limitele prevăzute de lege, de 2 ani şi 8 luni şi, respectiv, 9 ani şi 4 luni închisoare.

În ceea ce priveşte tratamentul sancţionator al formei continuate, deşi legea nouă este mai favorabilă întrucât reduce sporul aplicabil la trei ani, instanţa nu a făcut aplicarea vreunui spor.

Prin urmare, instanţa de fond a apreciat că legea veche apare ca fiind mai favorabilă inculpatului A., urmând a fi aplicată.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., C. şi D., sub aspectul complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior raportat la art. 2481 din C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, al cărei autor este inculpatul A., instanţa a aplicat acelaşi raţionament vizând aplicarea legilor penale în timp.

Cât priveşte individualizarea pedepsei în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B., C. şi D., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana inculpaţilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aşadar, instanţa a ţinut seama natura infracţiunii comise de inculpaţi, forma de participaţie a complicităţii, urmarea produsă (producerea unei pagube într-un cuantum semnificativ, 565.445,5 RON, cauzata bugetului public al judeţului Buzău, constituind totodată un avantaj patrimonial pentru societatea SC Medical F. SRL Bucureşti), dar şi de existenţa unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (forma continuată a infracţiuni de abuz în serviciu constituită dintr-o pluralitate de acte materiale, 9 acte materiale inculpatul B., 8 acte materiale inculpatul C. şi 7 acte materiale inculpata D.).

Totodată, instanţa a avut în vedere şi conduita bună a inculpaţilor înainte de comiterea faptei, dar şi de atitudinea lor după comiterea infracţiunii rezultând din prezentarea lor în faţa autorităţilor, cărora le-a dat semnificaţia unor circumstanţe atenuante judiciare, prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) din C. pen. anterior.

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din C. pen. anterior, instanţa a aplicat inculpaţilor o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, de 5 ani închisoare, dar nu mai mică de 1 an şi 8 luni închisoare, astfel inculpaţilor B. şi C. a aplicat câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar inculpatei D. o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare. orientate către mediu în raport cu aceste limite, apreciind că aceste cuantumuri corespund pericolului social concret al faptelor şi periculozităţii inculpaţilor şi are în vedere aptitudinea acestora de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracţiunile de corupţie comisă în formă continuată (9 acte materiale) de inculpatul B., prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod s-a reţinut că legea penală veche este legea mai favorabilă inculpatului, urmând a fi aplicată.

Întrucât infracţiunile se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a) din C. pen. anterior, în temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod, s-a dispus contopirea celor două pedepse aplicate inculpatului B., rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

Referitor la pedepsele accesorii, înalta Curte a constatat că săvârşirea de infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual constituie un argument pertinent şi suficient pentru a conduce la concluzia că inculpaţii sunt nedemni să exercite funcţii publice sau implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Astfel, în temeiul art. 71 alin. (1), (2) din C. pen. anterior le-a interzis inculpaţilor, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) din acelaşi cod, pe perioada executării pedepselor principale.

Referitor la pedeapsa complementară, s-a constatat că potrivit art. 2481 C. pen. anterior, legiuitorul prevedea obligativitatea interzicerii unor drepturi, aşadar, conform art. 65 alin. (2) C. pen. anterior, aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.

Cu toate acestea, având în vedere dispoziţiile art. 76 alin. (4) din C. pen. anterior instanţa apreciază că prin raportare la reţinerea de circumstanţe atenuante pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi înlăturată.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, punând în balanţă circumstanţele reale ale comiterii faptelor, calitatea de funcţionari publici de care s-au folosit în comiterea faptelor inculpaţii A. şi B., dar şi circumstanţele lor personale, înalta Curte, secţia penală a apreciat că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins numai prin executarea în regim de detenţie a pedepselor aplicate acestora.

Astfel, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C. şi D. având în vedere aceleaşi împrejurări, referitoare la contribuţia lor la comiterea faptelor şi circumstanţele lor personale, instanţa a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepselor.

În acest sens, s-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a dispoziţiilor art. 861 din C. pen. anterior şi, în consecinţă, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora, pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru inculpatul C. şi 4 ani şi 6 luni pentru inculpata D., stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 862 din C. pen. anterior.

II. împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă au declarat apel, în termenul legal, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpaţii A., B., C. şi D.

Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători la data de 20 februarie 2018, sub nr. x din 2018 fiind fixat în mod aleatoriu primul termen de judecată la data de 26 martie 2018.

III. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători

La termenul din data de 26 martie 2018 deliberând asupra cererilor de amânare formulate de către apelanţii intimaţi inculpaţi C. şi A., prin care aceştia au solicitat acordarea unui termen pentru a-şi angaja apărător ales, în considerarea faptului că dosarul se afla la primul termen de judecată, instanţa le-a apreciat ca fiind întemeiate, motiv pentru care, în temeiul art. 356 alin. (3) din C. proc. pen., le-a încuviinţat cererile, cu precizarea că, în cauză, s-a acordat un prim şi ultim termen pentru lipsă de apărare.

Prin încheierea de şedinţă din data de 23 aprilie 2018, cauza a fost amânată faţă de lipsa de procedură cu inculpata D.

La termenul din data de 21 mai 2018 deliberând asupra cererii de amânare formulată de inculpata D., pentru angajarea unui apărător şi pregătirea apărării, având în vedere că inculpata s-a prezentat în faţa instanţei de apel pentru prima dată la acest termen, văzând şi poziţia reprezentantului Ministerului Public, precum şi a apărătorilor aleşi ai celorlalţi inculpaţi în cauză, a apreciat-o ca fiind întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 356 alin. (3) din C. proc. pen., a admis-o.

La termenul din data de 24 septembrie 2018, după deliberare, înalta Curte, Completul de 5 Judecători în temeiul art. 100 alin. (2) din C. proc. pen. a admis cererile de probatorii formulate de apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi D. vizând depunerea la dosar a înscrisurilor, probele fiind considerate utile, pertinente şi concludente soluţionării cauzei în raport cu teza probatorie invocată.

Totodată, a admis proba solicitată de apelantul intimat inculpat C., ca fiind utilă şi relevantă soluţionării cauzei, motiv pentru care a dispus emiterea unei adrese către Spitalul Judeţean Buzău, prin care să comunice dacă cele şapte obiecte din contractele de achiziţie publică: nr. 21, 22, 23, 24 din 18 aprilie 2012 şi nr. 28, 29, 30 din 14 mai 2012, au fost livrate Spitalului Judeţean Buzău şi dacă obiectele respective au fost casate, cu înaintarea documentaţiei aferente în răspunsul înaintat instanţei de apel.

La acel termen înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a dispus audierea apelanţilor intimaţi inculpaţi A. şi D., luând act, totodată de faptul că apelantul intimat inculpat B. a renunţat la cererea de probatorii formulată la termenul din data de 21 mai 2018.

Prin încheierea din 22 octombrie 2018, după deliberare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a apreciat, în ceea priveşte cererea de judecare a cauzei în lipsă formulată de către apelanta intimată inculpată D., că sunt incidente dispoziţiile art. 364 alin. (4) C. proc. pen. şi că nu este necesară prezenţa apelantei intimate inculpate, cu atât mai mult cu cât, la termenul de judecată din data de 24 septembrie 2018, aceasta a fost audiată de către instanţa de apel.

Ca atare, a apreciat că nu se impune amânarea cauzei pentru a da posibilitatea apelantei intimate inculpate D. să fie prezentă la judecarea apelului.

Totodată, în temeiul art. 100 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a respins, ca nefiind utilă soluţionării cauzei, cererea formulată de apărătorul ales al apelantului intimat inculpat C., prin care se solicită emiterea unei adrese către SC Medical F. SRL, apreciind că la dosar există suficiente mijloace de probă prin care să se lămurească aspectele invocate de apărare în susţinerea cererii.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat ori probatorii de administrat, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a declarat încheiată cercetarea judecătorească şi, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (6) şi (11) raportat la cele ale art. 388 din C. proc. pen., a acordat cuvântul în dezbateri.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea din data de 22 octombrie 2018, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea, la data de 5 noiembrie 2018 şi, ulterior, la data de 19 noiembrie 2018.

Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională în data de 7 noiembrie 2018 în soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, în baza art. 395 C. proc. pen., cauza a fost repusă pe rol fiind fixat termen la data de 10 decembrie 2018, Completul de 5 Judecători Penal 2.

La termenul din data de 10 decembrie 2018, având în vedere Sentinţa civilă nr. 4827 din 23 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x din 2018, prin care, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi republicată, s-a dispus suspendarea executării Hotărârii Colegiului de Conducere al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 137 din 8 noiembrie 2018, hotărâre care a aprobat tragerea la sorţi a membrilor Completului de 5 Judecători pentru toate cauzele penale din şedinţa din 10 decembrie 2018, Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi Hotărârea nr. 155 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de Conducere al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost scoasă de pe rol şi trimisă la repartizare aleatorie.

Urmare noii repartizări cauza a primit termen de judecată la data de 19 decembrie 2018, termen la care cauza a fost amânată ca urmare a admiterii cererilor de amânare pentru pregătirea apărării formulate de către apelanta intimată inculpată D. şi de apelantul intimat inculpat A.

La termenul din 14 ianuarie 2019, s-a dispus sesizarea Secţiilor Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a decide dacă se impune schimbarea jurisprudenţei existente la nivelul Completurilor de 5 judecători, sub aspectul interpretării şi aplicării principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată.

Totodată, prin aceeaşi încheiere s-a dispus sesizarea secţiei penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a decide conform art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, fiind întreruptă judecata în cauza de faţă până la soluţionarea sesizării de către Secţiile Unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ca urmare a pronunţării Secţiilor Unite în data de 31 ianuarie 2019 cu privire la sesizările formulate de Completul de 5 Judecători în materie penală şi de secţia penală privind schimbarea jurisprudenţei existente la nivelul completurilor de 5 judecători în materie penală sub aspectul interpretării şi aplicării principiului continuităţii cauza a fost repusă pe rol, fiind stabilit termen la data de 4 martie 2019.

La acest termen înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a dispus audierea apelanţilor intimaţi inculpaţi A., C. şi B. Totodată, s-a dispus amânarea cauzei în vederea audierii apelantei intimate inculpate D.

La termenul din î aprilie 2019 înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, a dispus audierea apelantei intimate inculpate D.

Totodată, din verificarea în sistemul ecris a dosarelor componente ale Dosarului x/2018 a rezultat că un plic conţinând un DVD nu a fost înaintat odată cu dosarul cauzei, s-a impus efectuarea, la data de 29 martie 2019, a unei adrese la secţia penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea înaintării plicului conţinând DVD-ul care nu a fost înaintat odată cu dosarul. Pentru a da posibilitatea apelanţilor intimaţi inculpaţi să ia cunoştinţă de conţinutul DVD-ului ce a fost înaintat de secţia penală a35 înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 martie 2019, cauza a fost amânată la termenul din 3 iunie 2019.

La termenul din data de 3 iunie 2019, nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat ori probatorii de administrat, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul de 5 Judecători a declarat încheiată cercetarea judecătorească şi, în conformitate cu prevederile ort. 420 alin. (6) şi (11) raportat la cele ale art. 388 din C. proc. pen., a acordat cuvântul în dezbateri.

Dezbaterile şi concluziile apărătorilor aleşi ai apelanţilor intimaţi inculpaţi A., B., C. şi D. şi ale Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională precum şi ultimul cuvânt al apelanţilor intimaţi inculpaţi A., B. şi C. au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 3 iunie 2019, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea, la data de 24 iunie 2019 şi, ulterior, la data de 28 iunie 2019.

IV. Sinteza criticilor formulate de către apelanţi

Prin motivele de apel formulate în scris şi prin concluziile susţinute şi oral în faţa instanţei de control judiciar, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond pentru netemeinicie sub următoarele aspecte:

- reţinerea nejustificată a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. în favoarea inculpaţilor A., B., C. şi D.;

- cuantumul pedepselor aplicate fiecărui inculpat;

- greşita individualizare judiciară a executării pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpaţilor C. şi D.;

Apelantul inculpat A. a criticat hotărârea instanţei de fond solicitând, sub un prim aspect schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat, cu art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, în 2 infracţiuni respectiv, tentativa la abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 20 din C. pen. anterior şi art. 15 raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 combinat, cu art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior.

Făcând trimitere la Decizia nr. 458 din 22 iunie 2017 a Curţii Constituţionale şi susţinând că nu a fost achitată nicio sumă de bani cu titlu de chirie către CJ. Buzău, inculpatul a solicitat achitarea sa cu privire la tentativa la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 20 din C. pen. anterior şi art. 15 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, reţinând incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a din C. proc. pen.

Totodată, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina sa, inculpatul A. a solicitat, în esenţă, achitarea sa pentru infracţiunile care fac obiectul judecăţii, fie în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., fie al dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 298 din C. pen., susţinându-se că nu există nici un mijloc de probă care să dovedească că inculpatul A. ar fi acţionat cu ştiinţă, o eventuală încălcare a normelor legale fiind din culpă.

Hotărârea a fost criticată, în subsidiar, şi pentru netemeinicie sub aspectul greşitei individualizare a pedepsei aplicate inculpatului A. prin raportare la persoana inculpatului care s-a bazat pe aparatul de specialitate din subordine cu atribuţii specifice, la vârsta inculpatului, la prejudiciul modic, faţă de valoarea investiţiei.

Inculpatul A. a formulat critici şi sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile în condiţiile susţinând că probatoriul administrat în cauză a evidenţiat că nu se poate retine un prejudiciu.

Apelantul inculpat B. a criticat hotărârea instanţei de fond sub aspectul greşitei sale condamnări, solicitând, în esenţă, în principal, achitarea sa, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior.

S-a arătat că în cauza nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, deoarece referatul întocmit de inculpat (constând în propunerea de achiziţie a echipamentului medical) nu este apt să producă efectele juridice în sensul că referatul de necesitate nu ar fi putut sta la baza realizării cumpărării directe, în lipsa unui document prin care să se stabilească valoarea estimata a achiziţiei şi procedura de atribuire aleasă. De altfel, inculpatul a arătat că nu a avut nicio implicare reală în procedura de achiziţie, şi, prin urmare nu a contribuit la crearea vreunui prejudiciu.

Susţinând netemeinicia soluţiei dispuse de instanţa de fond în probatoriul administrat rezulta fără putinţă de tăgadă că echipamentul medical achiziţionat de la SC Medical F. SRL a fost livrat şi se afla în incinta noii maternităţi la data la care a fost aplicată viza "bun de plata".

Totodată, inculpatul a arătat că în sarcina sa nu a fost reţinută în mod clar încălcarea unor acte de legislate primara, ci numai a unor proceduri interne de lucru,

Prin urmare, raportat la considerentele reţinute de instanţa de control constituţional prin decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, neîndeplinirea acestei exigenţe a conduitei inculpatului scoate aceasta conduita din sfera ilicitului penal.

În subsidiar, inculpatul a criticat sentinţa penală sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate sub aspectul cuantumului şi a modalităţii de executare a acesteia solicitând reducerea cuantumului pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Apelantul inculpat C. a criticat hotărârea instanţei de fond sub aspectul greşitei sale condamnări, solicitând, în esenţă, achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzute de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 248 din C. pen. anterior.

Apelanta inculpată D. a apreciat hotărârea apelată ca fiind netemeinică şi nelegală, solicitând în principal, admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate şi, în rejudecare, achitarea inculpatei pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I şi II C. proc. pen., iar în subsidiar, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi reindividualizarea pedepsei, având în vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi circumstanţele personale ale apelantei intimate inculpate.

Susţinând nevinovăţia sa inculpata a criticat sentinţa penală apelată pentru netemeinicie susţinând că motivarea primei instanţe se întemeiază pe prezumţii, iar concluziile la care s-a ajuns sunt eronate. Astfel, inculpata a susţinut că, în cauză nu a fost dovedită legătura dintre apelanta intimată inculpată şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău, nefiind întrunite elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu.

Totodată, a susţinut că în cauză, nu este dovedită nici intenţia apelantei intimate inculpate de a induce în eroare participanţii la acest proiect, din mărturia acesteia rezultând că ofertele nu au fost viciate.

V. Examinând cauza, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Completul de 5 Judecători al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în majoritate, reţine următoarele:

V.1. Criticând soluţia de condamnare dispusă de către instanţa de fond, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul reţinută în sarcina sa, inculpatul A. a susţinut, în esenţă că motivarea sentinţei penale se întemeiază pe raţionamente greşite, prezumţii şi concluzii eronate, străine de informaţiile reieşite din mijloacele de probă administrate în cauză, analiza logico -juridică a acestora conducând la lipsa întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu pretins săvârşite de către inculpatul A.

Astfel, inculpatul a pus în discuţie, în esenţă, neîntrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu reţinută în sarcina sa, arătând că în cauză nu se poate reţine vinovăţia sa, invocând insuficienţa materialului probator care să susţină o soluţie contrară, inexistenţa unei dispoziţii legale care să oblige autoritatea contractantă să se cantoneze, în cadrul procedurii de achiziţie publică, la un unic furnizor care să livreze toată aparatura medicală, lipsa unui prejudiciu, precum şi împrejurarea că răspunderea pentru elementele ţinând de fundamentarea actelor prezentate spre semnare aparţin exclusiv aparatului administrativ din subordinea acestuia, fiind de la sine înţeles că inculpatul, aflat în vârful ierarhiei Consiliului Judeţean, nu verifica documentaţia aferentă actelor prezentate spre avizare şi semnare.

Examinând actele şi lucrările dosarului, înalta Curte în Complet de 5 Judecători confirmă valabilitatea argumentelor de fapt şi de drept reţinute prin actul de inculpare cu privire la acuzaţiile care formează obiectul analizei, constatând că prima instanţă, pe baza probatoriului administrat, a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului A. în săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din C. pen. anterior combinat cu art. 2481 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior.

Referitor la probatoriul care susţine o atare concluzie, înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine următoarele:

Natura infracţiunii pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, fapte în exercitarea atribuţiilor de serviciu constând în aprobarea (a două referate de necesitate (nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012) din al căror conţinut rezultă cu evidenţă că a urmărit eludarea dispoziţiilor legale care reglementau condiţiile în care se putea realiza achiziţia echipamentelor medicale) şi semnarea unor înscrisuri (opt contracte de furnizare de echipamente medicale cu SC Medical F. SRL Bucureşti, reprezentată de inculpatul C. (7 de achiziţie directă - nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 - şi unul de închiriere - înregistrat cu nr. x din 6 aprilie 2012 şi patru ordonanţări la plată, din data de 27 aprilie 2012 cu consecinţa angajării de către acesta, în calitate de ordonator principal de credite, cu atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, a unor cheltuieli nelegale prin care a produs bugetului public) a determinat administrarea de probatorii referitoare la clarificarea împrejurărilor întocmirii respectivelor înscrisuri în legătură cu etapele procedurii urmate, evaluarea măsurilor dispuse şi necesitatea deciziilor luate.

înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, constată că fapta reţinută în sarcina inculpatului A. rezultă din înscrisurile a căror realitate nu a fost contestată de către acesta, din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, fiind evidenţiat modul defectuos în care inculpatul şi-a exercitat atribuţiile de serviciu, în contradicţie cu poziţia adoptată de acesta, care a subliniat caracterul legal al procedurii urmate, astfel cum s-a derulat în cauză.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, pentru existenţa tipicităţii trebuie dovedite următoarele elemente:

a) calitatea de funcţionar public al subiectului activ;

b) exercitarea de către subiectul activ a atribuţiilor de serviciu cu încălcarea legii;

c) cauzarea, prin conduita subiectului activ, a unei pagube sau vătămări a drepturilor sau intereselor legitime a unei persoane.

Situaţia de fapt din prezenta cauză cu referire la inculpatul A. în esenţă, se prezintă astfel:

Inculpatul A., preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău (perioada 2004 - 2012), funcţionar public în sensul art. 147 alin. (1) din C. pen., în cursul campaniei electorale din anul 2008, a promis electoratului construirea unei noi maternităţi în Buzău, obiectiv care a făcut parte din programul său electoral (declaraţiile din data de 3 iulie 2013 şi 11 noiembrie 2014)

Pentru construirea imobilului, inculpatul, preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău a încheiat cu SC ... SA Buzău, societate reprezentată de martorul J., Contractul de lucrări nr. x din 21 septembrie 2009, înregistrat la Consiliul Judeţean Buzău sub nr. x, cu termen de finalizare în 25 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.

Potrivit estimărilor de la momentul încheierii contractului anterior menţionat, finalizarea lucrării de construcţie a noii maternităţi urma să aibă loc în prima parte a anului 2012, termen în raport cu care s-a stabilit data inaugurării, la 1 iunie 2012, (zi simbolică pentru mama şi copil, astfel cum inculpatul a subliniat). Inaugurarea maternităţii la data de 1 iunie a fost doar un spectacol, unitatea medicală nefiind funcţională.

Pentru dotarea cu echipamente medicale şi mobilier specific a noii maternităţi, inculpatul A. a efectuat, în mod repetat, începând cu anul 2011, demersuri la Ministerul Sănătăţii, tipul echipamentelor medicale fiind stabilit prin discuţii informale purtate cu medicii din cadrul Spitalului Judeţean Buzău, astfel cum rezultă din declaraţiile inculpatului şi ale martorului I.

Întrucât până în primăvara anului 2012 nu a primit nici un răspuns de la Ministerul Sănătăţii inculpatul a hotărât că se impune achiziţionarea echipamentele medicale şi mobilierul specific din bugetul Consiliului Judeţean Buzău, astfel ca inaugurarea să poată avea loc la data stabilită, (aspecte relatate de inculpatul A. cu prilejul audierii sale la instanţă.)

În continuarea demersurilor pentru dotarea cu echipament medical a noii maternităţi, la începutul lunii aprilie 2012, cu două luni înainte de data stabilită pentru inaugurare, inculpatul A., preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău împreună cu inculpatului B., director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul aceleiaşi instituţii publice, au avut o întâlnire, în biroul inculpatului prim menţionat, cu inculpaţii C. şi D., reprezentanţii SC E. SRL, societate având ca obiect de activitate furnizare de echipamente medicale şi mobilier specific.

Întâlnirea s-a materializat prin încheierea în cursul aceleiaşi luni (aprilie 2012) a unui contract de închiriere şi a unor contracte de vânzare-cumpărare (patru din cele şapte încheiate), iar în luna următoare (mai 2012) încheierea a încă trei contracte de vânzare-cumpărare, toate având ca obiect furnizare de echipamente medicale şi mobilier specific pentru noua maternitate.

Circumstanţele în care a avut loc întâlnirea dintre inculpaţi, dar şi perfectarea înţelegerii cu privire la achiziţionarea de echipamente medicale sunt confirmate de inculpaţi în cuprinsul declaraţiilor date în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Astfel, potrivit probatoriului administrat în cauză Contractul nr. x din 6 aprilie 2012 a fost semnat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău şi de inculpatul C., în calitate de director executiv la SC Medical F. SRL Bucureşti, şi a avut ca obiect închirierea, pe o perioadă de 7 luni, de aparatură medicală, mobilier medical şi non-medical, inclusiv efectuarea instruirii personalului la locaţia indicată de chiriaş, asigurarea de asistenţă tehnică atât la instalare cât şi în perioada de garanţie.

Cuantumul chiriei lunare a fost stabilit la suma de 50.000 euro, exclusiv TVA, iar valoarea totală a chiriei datorată, pentru întreaga perioadă contractuală, a fost stabilită la 350.000 euro, exclusiv TVA. Totodată, potrivit art. 2.3 din contract "Predarea-primirea aparaturii medicale, mobilierului medical şi non medical este consemnată în procesul-verbal anexa parte integranta la prezentul contract."

Între data încheierii contractului de închiriere şi data predării echipamentelor închiriate, inculpatul A. a aprobat două referate nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012 privind necesitatea achiziţionării unor dotări medicale, instrumentar medical/specifice sălilor de operaţie aferente obiectivului "Maternitate -Secţie exterioară a Spitalului Judeţean Buzău", în cuprinsul cărora s-a menţionat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru achiziţia directă, prevăzute de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, deşi, în mod evident, prin raportare la valoarea totală a achiziţiei nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat.

În conţinutul acestor referate, în susţinerea necesităţii de a efectua achiziţia, s-a atestat că în cursul anului 2012 nu au fost angajate şi nici nu urmează a fi achiziţionate produse din clasele CPV menţionate (deşi unele dintre echipamentele medicale a căror achiziţie prin cumpărarea directă se propunea, făcuseră deja obiectul Contractului de închiriere din 6 aprilie 2012, semnat de inculpatul A. anterior întocmirii referatelor).

În primul referat, au fost menţionate patru echipamente, respectiv, o instalaţie de electrochirurgie, un reflector cu picior, un lavoar cu 2 posturi şi o masă ginecologică, iar în cel de-al doilea, trei echipamente, şi anume, un aspirator chirurgical, o unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire şi un defibrilator, cu indicarea codului CPV şi a valorii estimate, situate sub 15.000 euro, pentru fiecare dintre produse.

Astfel s-au creat premisele încheierii a unui număr de şapte contracte de furnizare, nr. 21, 22, 23, 24 din 18 aprilie 2012 şi nr. 28, 29, 30 din 14 mai 2012, între Consiliul Judeţean Buzău, reprezentat de inculpatul A., în calitate de achizitor şi SC Medical F. SRL, reprezentată de inculpatul C., în calitate de furnizor, având ca obiect vânzarea cumpărarea de aparatură medicală, în valoare totală de 456.010,07 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 103.563,72 euro (curs leu/euro în vigoare la datele de 18 aprilie 2012, respectiv 14 mai 2012), după cum urmează:

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect instalaţie de electrochirurgie (1 buc.) în valoare de 65.074,70 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.864,70 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect reflector cu picior (1 buc.) în valoare de 64.724,84 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.784,79 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect lavoar 2 posturi (1 buc.) în valoare de 64.646,12 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.766,81 euro;

- contract de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 18 aprilie 2012, având ca obiect masă ginecologică (1 buc.) în valoare de 65.516,41 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.965,60 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect aspirator chirurgical (1 buc.) în valoare de 64.900 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.626,01 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect defibrilator (1 buc.) în valoare de 65.604,00 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.784,67 euro;

- contract de furnizare nr. x din 14 mai 2012, înregistrat la C.J. Buzău sub nr. x din 14 mai 2012, având ca obiect unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire (1 buc.) în valoare de 65.544,00 RON, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul a 14.771,14 euro.

Deşi prin referatele de necesitate s-a propus achiziţionarea echipamentelor anterior menţionate, din examinarea anexei la contractul de închiriere rezultă că acestea făcuseră deja obiectul contractului de închiriere.

În concret, în anexa la contractul de închiriere se regăsesc, între altele, echipamente de acelaşi tip la care s-a făcut referire în conţinutul referatelor de necesitate, printre alte echipamente medicale fiind menţionate: instalaţia de electrochirurgie, lămpi chirurgicale, lavoare, mese de examinare, aspirator chirurgical, unitate de înfăşat, defibrilator .

Mai mult, în referatele de necesitate arătate se propune achiziţionarea de aparatură medicală prin cumpărare directă, motivat de faptul că în anul 2012 nu s-au achiziţionat şi nu urmează să fie achiziţionate produse din clasele CPV corespunzătoare produselor, fără a se face nicio referire la Contractul de închiriere aparatură medicală nr. 4332 din 6 aprilie 2003 având prevăzută pentru închiriere şi aparatura propusă a fi achiziţionată.

Referatele de necesitate, studiile de piaţă şi ofertele întocmite, au stat la baza încheierii, în aceleaşi zile de 18 aprilie 2012 respectiv 14 mai 2012, a celor 7 contracte de furnizare directă pentru echipamente medicale al căror preţ a fost stabilit la limita pentru care legea permitea achiziţia directă.

Se constată că echipamentele medicale ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare sunt identice cu unele care au făcut obiectul contractului de închiriere fiind menţionate, în anexă, după cum urmează: aspirator chirurgical - 2 buc. (poziţia 2), aspirator medical - 2 buc. (poziţia 8), masă de naştere - 2 buc. (poziţia 7), masă pentru asistare la naştere - 3 buc. (poziţia 34), defibrilator - 1 buc. (poziţia 47), electrocauter 160 W - 1 buc. (poziţia 30), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), unităţi de înfăşat - 2 buc. (poziţia 52), lavoar de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 57) şi lămpi de examinare - 10 buc. (poziţia 58), fără evidenţierea vreunei caracteristici tehnice .

Totodată, din analiza proceselor-verbale de predare-primire reiese că predarea-primirea aparaturii medicale închiriate a avut loc începând cu data de 29 mai 2012, iar potrivit procesului-verbal de predare aflat la dosarul de urmărire penală rezultă că dintre echipamentele medicale menţionate în anexa la contractul de închiriere, au fost predate consiliului judeţean următoarele bunuri: aspirator cu caracteristica F90- 2 buc. (poziţia 2), aspirator cu caracteristica portabil F 20 - 2 buc. (poziţia 8), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), electrocauter 160 W - 1 buc. (poziţia 30), masă naştere cu caracteristica AVE - 2 buc. (poziţia 7), pat naştere - 1 buc. (poziţia 6), pat spital 1 funcţie cu saltea şi stativ - 34 buc. (poziţia 23), canapea examinare cu suport rolă - 2 buc. (poziţia 40) masă de înfăşat - 17 buc. (poziţia 22).

De asemenea, pe baza unor procese-verbale nedatate, au fost predate un spălător de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 1), o lampă examinare OO.(CH/ST1/F/105) -10 buc. (poziţia 9), şi un defibrilator cu caracteristica PP.

În urma inventarului efectuat în perioada 24 septembrie 2012 - 26 septembrie 2012 a fost întocmit procesul-verbal înregistrat cu nr. x din 28 septembrie 2012 în cuprinsul căruia s-au menţionat următoarele lipsuri constatate:

Din Contractul de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012: paturi ATI electrice - 3 bucăţi; paturi nou născuţi - 15 bucăţi; două telecomenzi şi două încărcătoare de la mesele de operaţii Din contractele de achiziţie directă: lavoar cu două posturi - 1 bucată; masa ginecologica- 1 bucată; reflector cu picior - 1 bucată; instalaţie electrochirurgie - 1 bucată; unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire - 1 bucată; aspirator chirurgical - 1 bucată; defibrilator - 1 bucată. Contrar susţinerilor inculpatului înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, reţine că prima instanţă, prin coroborarea materialului probator administrat în mod corect, a stabilit situaţia de fapt, după care, într-un punct distinct, a analizat efectiv probele şi mijloacele de probă administrate, care au format convingerea asupra existenţei vinovăţiei acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunii imputate acestuia, cu trimitere la mijloacele de probă administrate direct şi nemijlocit.

Astfel, contrar celor susţinute de către inculpat, se constată că în cauză este îndeplinită condiţia de tipicitate a încălcării legii în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Astfel, sub aspectul laturii obiective se constată că, prin modul în care a acţionat inculpatul a acţionat contrar legii încălcând dispoziţii legale care se circumscriau sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A.

Potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001 preşedintele al consiliului judeţean, îndeplinea, printre altele, atribuţii privind bugetul propriu al judeţului, în conformitate cu dispoziţiile. Totodată, potrivit alin. (4) lit. a) din textul de lege menţionat, în exercitarea acestor atribuţii, inculpatul exercita funcţia de ordonator principal de credite.

Potrivit art. 103 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001 "Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce.

(2) Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative."

Prin urmare, verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare a cheltuielilor din bugetul consiliului judeţean şi a celor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică la momentul semnării contractului de închiriere se circumscria sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A.

Or, îndeplinirea acestor atribuţii privind bugetul propriu al judeţului sunt în strânsă legătură cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile şi procedura achiziţiilor publice.

În acest context se reţine că potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 2006 contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare. Totodată, în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, este considerat contract de furnizare şi acela care are ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora, cum era cazul contractului de închiriere anterior menţionat.

Sub aspectul condiţiilor şi procedurilor de atribuire a unui contract de furnizare, O.U.G. nr. 34 din 2006 reglementează acest domeniu vizând atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Aşadar, raportat la valoarea contractului de închiriere, de 350.000 euro, procedura de atribuire a contractului de închiriere trebuia să se realizeze în una dintre modalităţile prevăzute prin dispoziţiile art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006 şi nu prin achiziţie directă, în procedura prevăzută de art. 19 din aceeaşi ordonanţă, astfel cum prin eludarea dispoziţiilor legale s-a procedat.

Sub acest aspect, se reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin. (1) din actul normativ menţionat, atribuirea se putea realiza după parcurgerea următoarelor proceduri:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:

- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.

Art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, prevede: autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, prevăzute de art. 18 lit. a) şi b). Alineatul ultim al art. 20 din aceeaşi ordonanţă prevede că prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute la art. 18 alin. (1), după caz, numai în anumite circumstanţe specifice, prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1) sau art. 122.

O situaţie distinctă, de cea descrisă la art. 18 din ordonanţă, a fost reglementată prin dispoziţiile art. 19 din aceeaşi ordonanţă, potrivit căreia autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii ori lucrări.

În acest context, cu referire la contractului de închiriere din 6 aprilie 2012 se constată inexistenţa vizei pentru control financiar preventiv propriu a compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului judeţean, ceea ce constituie nerespectarea uneia dintre condiţiile de angajare a cheltuielilor din bugetul propriu al judeţului .

Astfel, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale, angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.

Aşadar, prin raportare ia atribuţiile corespunzătoare calităţii de preşedinte al Consiliului judeţean, inculpatul avea obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractului de închiriere, cu atât mai mult cu cât prin conduita sa angaja cheltuieli din bugetul propriu al judeţului.

De altfel, analiza condiţiilor în care s-au iniţiat şi realizat angajarea acestor cheltuieli dovedeşte faptul că acestea nu au fost necesare şi nici oportune, împrejurare care dovedeşte, o dată în plus, caracterul nelegal al conduitei inculpatului.

Numeroasele deficienţe constatate în documente relevă, fără doar şi poate, faptul că echipamentele medicale au fost închiriate fără intenţia de a fi efectiv folosite în activitatea medicală în perioada imediat următoare ci exclusiv în scopul publicităţii (al creării unei aparenţe de inaugurare a maternităţii), iar cele care apar ca fiind cumpărate direct nu au intrat în gestiunea Consiliului Judeţean Buzău deşi au fost plătite.

Sub aspectul divizării contractului de achiziţie, se reţin dispoziţiile art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006 care prevăd că autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorica.

De altfel, pe tot parcursul procesului inculpatul nu a invocat incidenţa unor dispoziţii legale, iar în susţinerea posibilităţii de divizare a achiziţiei a arătat:

"am optat pentru varianta mai multor contracte având în vedere disponibilităţile băneşti de care consiliul dispunea la acel moment, adică pentru investiţii mici".

Criticând sentinţa apelată inculpatul A. a susţinut, totodată, că divizarea achiziţiei constituie contravenţie şi nu o faptă prevăzută de legea penală.

Această susţinere nu înlătură faptul că legea a fost încălcată, iar inculpatul cunoştea această împrejurare.

Examinarea documentelor întocmite cu ocazia încheierii contractelor de achiziţie prin cumpărare directă relevă atât faptul că valoarea achiziţiei publice a fost divizată pentru a se situa sub pragul de 15.000 euro de la care trebuia organizată procedura licitaţiei publice, cât şi faptul că referatele de necesitate şi studiile de piaţă au fost întocmite formal, în aceleaşi zile în care au fost încheiate şi contractele de achiziţie directă.

Totodată, contrar celor susţinute de apărare, se constată că achiziţia aparaturii medicale, în întregul ei, a fost determinată de necesitatea dotării noii maternităţi şi că inculpatul a folosit metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul vădit de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.

Conduita abuzivă a inculpatului A. anterior descrisă este relevată, în principal, de conţinutul actelor semnate de acesta, respectiv contractele de achiziţie directă încheiate şi referatele de necesitate, aflate la dosar, prin raportare la dispoziţiile legale, menţionate anterior, pe care acesta cu bună ştiinţă le-a încălcat, ceea ce sub aspectul vinovăţiei îmbracă forma intenţiei directe în comiterea faptei.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători nu poate primi nici apărările inculpatului A. care a susţinut nevinovăţia sa motivat pe aceea că documentele care i-au fost prezentate spre semnare purtau vizele şi semnăturile compartimentelor de specialitate, iar inculpatul nu putea obiectiv verifica toată documentaţia prezentată.

Aşa cum s-a reţinut anterior, pretinsa necunoaştere de către inculpat a dispoziţiilor legale incidente şi a livrării echipamentelor medicale nu poate fi invocată ca o cauză exoneratoare de răspundere în condiţiile în care verificarea îndeplinirii condiţiilor de angajare a cheltuielilor din bugetul consiliului judeţean şi a celor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică se circumscria sferei îndatoririlor de serviciu ale inculpatului A., ceea ce caracterizează elementul material al laturii obiective.

Cu privire la implicarea altor funcţionari din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, respectiv, martorii BB., X., V. şi U., în legătură cu întocmirea şi semnarea contractelor, a ordonanţărilor de plată menţionate, dar şi aplicarea vizei de control financiar preventiv, se constată că procurorul a dispus soluţii de netrimitere în judecată. Audiaţi în prezenta cauză martorii anterior menţionaţi şi-au menţinut declaraţiile date la urmărirea penală, iar depoziţiile acestora din cursul cercetării judecătoreşti au confirmat aspectele care au circumstanţial împrejurările comiterii faptelor ce fac obiectul acuzaţiei.

Instanţa de control judiciar constată că, în speţă pentru fiecare dintre aceştia s-a reţinut o situaţie juridică concretă, specifică, care a implicat şi o diferenţiere în ceea ce reprezintă tratamentul juridic aplicat, împrejurare care nu este de natură a constitui o47 cauză de exonerare a inculpatului. Nu în ultimul rând instanţa de control judiciar reţine că acţiunile nelegale ale sus-numitului trebuie analizate şi din perspectiva prerogativelor funcţiei de conducere deţinută, în virtutea cărora a cunoscut şi coordonat activităţile subordonaţilor săi, contribuţia sa la săvârşirea infracţiunii menţionate având o natură complexă.

În acest context se reţin declaraţiile inculpatului B. care a afirmat că "ridicarea obiectivului Maternitate a fost promisiunea electorală a domnului preşedinte A. în campania din anul 2008, iar toată strategia de ridicare şi punere în funcţiune a fost coordonată direct de dânsul" încheierea contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, nr. y din 18 aprilie 2012, nr. z din 18 aprilie 2012, nr. w din 18 aprilie 2012, nr. t din 14 mai 2012, nr. s din 14 mai 2012, nr. q din 14 mai 2012 a creat premisa efectuării de plăţi în cuantum total de 565.445,05 RON, de către Consiliul judeţean Buzău, pentru cele 7 echipamente medicale cumpărate de la SC Medical F. SRL Bucureşti, constituind paguba produsă prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu avantaj patrimonial pentru altul, fiind îndeplinită şi condiţia existenţei unui raport de cauzalitate între fapta săvârşită şi prejudiciul produs, având în vedere că, în lipsa conduitei inculpatului acesta nu s-ar fi produs.

Cu privire la echipamentele ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare, Completul de 5 judecători reţine că acestea se regăsesc şi în anexa contractului de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012, fiind create de la bun început premisele realizării unei confuzii între bunurile care au format obiectul contractului de închiriere şi cele care au format obiectul contractelor de furnizare.

Apelanţii inculpaţi au susţinut că bunurile care au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare ar exista în materialitatea lor şi, prin urmare, faptele lor nu au fost cauzatoare de prejudiciu, făcând trimitere la conţinutul adreselor transmise la dosar de Consiliul Judeţean Buzău, inclusiv în faza apelului.

Dacă aceste susţineri ar fi reale, la dosar ar trebui să se regăsească acte din care să rezulte că bunurile au existat în materialitatea lor şi că au fost predate Consiliului Judeţean Buzău.

Or, la dosar nu există dovezi de predare/primire pentru bunurile care au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare, ci doar pentru cele care au format obiectul contractului de închiriere, şi nici acelea în totalitate (a se vedea Procesul-verbal din 29 mai 2012 şi alte şase procese-verbale fără dată, prin raportare la anexa contractului de închiriere).

Mai mult, la datele de 27 aprilie 2012 şi 16 mai 2012, când au fost achitate, prin ordine de plată, cele 7 bunuri ce au făcut obiectul contractelor de furnizare, nu fuseseră livrate nici un fel de bunuri, nici cele închiriate şi nici cele cumpărate.

Prin urmare, plata bunurilor s-a făcut fără ca la data plăţii bunurile achiziţionate să fi fost livrate, iar acest din urmă fapt nu s-a întâmplat nici ulterior, căci potrivit celor deja expuse, singurele bunuri care s-au livrat începând cu 29 mai 2012 au fost doar cele aferente contractului de închiriere.

Aceasta înseamnă că bunurile aferente celor 7 contracte de furnizare, deşi au fost plătite, nu au fost livrate niciodată.

În privinţa înscrisurilor emise pe parcursul cercetărilor din prezenta cauză, inclusiv în faza apelului (a se vedea adresa din 11 noiembrie 2018), acestea au avut la bază adresa SC E. SRL nr. 383 din 3 octombrie 2012, în care societatea a precizat, în mod unilateral, că anumite obiecte sunt aferente contractelor de furnizare şi a cerut ca acestea să fie "separate" de cele care au format obiectul contractului de închiriere.

Prin acest înscris, emanând exclusiv de la societatea al cărei director executiv era chiar inculpatul C., s-a realizat practic substituirea bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de furnizare cu cele care au făcut obiectul contractului de închiriere, creându-se astfel aparenţa că cele dintâi ar fi fost deja livrate, ceea ce nu corespunde adevărului.

în acest sens, dincolo de lipsa oricăror documente care să ateste în mod explicit predarea/primirea bunurilor care au format obiectul contractelor de furnizare (iar nu a celor aferente contractului de închiriere), situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, care conturează inclusiv existenţa prejudiciului, rezultă din declaraţiile persoanelor direct implicate în aşa-zisa inventariere din 13 noiembrie 2012, coroborate cu Procesul-verbal din 15 ianuarie 2013, întocmit la sediul Consiliului Judeţean Buzău.

Prin urmare, dincolo de încălcările legislaţiei referitoare la achiziţia şi plata bunurilor ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare, de caracterul formal al procedurilor desfăşurate, toate acestea fiind detaliate atât în cuprinsul sentinţei atacate, cât şi în considerentele prezentei decizii, Completul de 5 judecători, în majoritate, reţine că în cauză este dovedită şi existenţa prejudiciului, constând în plata, la 27 aprilie 2012 şi 16 mai 2012 a unor bunuri care nu au fost în realitate livrate, nici la aceste date şi nici ulterior.

În privinţa laturii subiective, apărările inculpatului A. în susţinerea tezei culpei, cu consecinţa schimbării încadrării juridice în infracţiunea de neglijenţă în serviciu sunt, de asemenea, nefondate.

Astfel, conduita inculpatului astfel cum s-a desprins, fără echivoc, din probatoriul cauzei nu a constat în încălcarea din culpă a unor îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea lor sau prin îndeplinirea defectuoasă, astfel cum apărarea acestuia în mod constant a susţinut. Din contră, probatoriul administrat a dovedit că inculpatul cu ştiinţă, a îndeplinit defectuos atribuţiile care îi reveneau, făcând astfel posibilă afectarea bugetului public al judeţului Buzău.

Instanţa de control judiciar reţine că probatoriul cauzei a reliefat că, deşi inculpatul A. cunoştea situaţia reală şi circumstanţele încheierii contractelor şi respectiv a echipamentelor medicale pretins livrate, a ales să o ignore, dispunând plata echipamentele medicale - obiect al contractelor de achiziţie directă fără ca aceste echipamente să fi fost livrate în realitate, ştiind că în acest mod contribuie, în mod esenţial, la obţinerea folosului necuvenit pentru SC Medical F. SRL Bucureşti, cauzându-se astfel o vătămare bugetului judeţului Buzău rezultat pe care l-a urmărit şi acceptat.

Astfel cum probatoriul a evidenţiat, cele 4 ordonanţări la plată au fost semnate în data de 27 aprilie 2012 (corespunzătoare celor 4 facturi nr. x, nr. x, nr. x, nr. x din 26 aprilie 2012, emise la 26 aprilie 2012 de SC Medical F. SRL Bucureşti) dată la care nu numai că nu fusese remis nici un echipament dintre cele achiziţionate prin cele 7 contracte de furnizare, dar nu începuse nici predarea bunurilor ce făceau obiectul închirierii.

Împrejurarea că niciunul dintre echipamentele medicale nu fusese predat Consiliului judeţean la data efectuării plăţii acestora rezultă şi din conţinutul adresei nr. x din 17 mai 2012 emisă de SC Medical F. SRL Bucureşti prin care s-a solicitat ca, în perioada 22 mai - 1 iunie 2012, să fie prezent la maternitate un reprezentant din partea spitalului şi al Consiliului Judeţean Buzău pentru a lua în primire şi a semna pentru livrarea şi instalarea aparaturii medicale .

Prin urmare, în mod evident, probatoriul cauzei a demonstrat dincolo de orice dubiu, că inculpatul A., prin conduita manifestată, a avut deplina reprezentare a urmărilor acţiunilor sale, a faptului că girează operaţiuni ce vor prejudicia bugetul local şi de stat şi vor aduce avantaje materiale firmei căreia i a fost atribuit contractul, aşa încât, exigenţele tragerii sale la răspundere penală sunt întrunite.

Referitor la solicitarea inculpatului A. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior în două infracţiuni, respectiv, tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. anterior şi art. 15 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 combinat cu art. 2481 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior, cu consecinţa achitării inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru infracţiunea săvârşită în forma tentativei, ca urmare a reţinerii incidenţei în speţă a deciziei Curţii Constituţionale nr. 458/2017, instanţa de control o apreciază ca fiind neîntemeiată.

În examinarea criticii formulate, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, reţine că infracţiunea continuată este forma unităţii legale de infracţiune caracterizată prin săvârşirea de către aceeaşi persoană la intervale de timp diferite, în realizarea aceleiaşi hotărâri infracţionale, a unor acţiuni sau inacţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni. Actele de executare ale infracţiunii continuate nu reprezintă fiecare în parte infracţiuni distincte, o pluralitate de infracţiuni, deoarece toate au aceeaşi rezoluţie infracţională pe lângă unitatea de subiect activ şi de calificare juridică şi realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În acord cu judecătorul instanţei de fond constată că există infracţiune unică continuată, indiferent dacă unele dintre actele infracţionale sunt consumate, iar altele sunt rămase în faza de tentativă, şi de câte ori inculpatul a săvârşit actele respective pe baza aceleiaşi hotărâri infracţionale.

Acţiunile anterior descrise (14 acte materiale) reţinute în sarcina inculpatului A., comise cu intenţie directă, ce au avut drept rezultat producerea unei pagube prin angajarea unor cheltuieli nelegale din bugetul judeţului, prezintă fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art. 248 din C. pen. anterior, în vigoare la momentul comiterii lor.

Aşadar, pluralitatea de acţiuni săvârşite de inculpat în cursul lunilor aprilie, mai 2012, privită prin prisma existenţei unei rezoluţii infracţionale unice îndreptată către producerea unui rezultat global subliniază caracterul de unitate infracţională a faptei cu consecinţa reţinerii dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior.

În speţă existenţa infracţiunii continuate nu este afectată de forma imperfectă a uneia dintre acţiuni (respectiv actul material constând în încheierea, în condiţiile de nelegalitate menţionate, a contractului de închiriere, realizat în forma tentativei) care, în acest caz, se integrează în continuitatea juridică a infracţiunii menţionate.

Aşadar, în cauză nu poate fi dispusă schimbarea încadrării juridice prin reţinerea a două infracţiuni distincte (respectiv, tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. anterior şi art. 15 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 combinat cu art. 2481 şi cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. anterior) aflate în concurs, pe considerentul dezincriminării unui act material, prin schimbarea unităţii legale de infracţiune în pluralitate de infracţiuni, în condiţiile în care în cursul cercetării judecătoreşti nu au apărut elemente care să înlăture unitatea legală a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului.

Pe latură civilă, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, constată justă evaluarea condiţiilor răspunderii civile delictuale a celor patru inculpaţi de către prima instanţă, criticile inculpatului sub acest aspect fiind nefondate.

Astfel, sub aspectul faptei ilicite săvârşită ce a avut ca efect plata celor 7 echipamente medicale cumpărate de la SC Medical F. SRL. Bucureşti şi a cauzat un prejudiciul în cuantum de 565.445,05 RON (reprezentând valoarea totală a cheltuielilor angajate nelegal, a plăţilor efectuate de Consiliul judeţean Buzău, pentru cele 7 echipamente medicale cumpărate de la SC Medical F. SRL Bucureşti, pe baza contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, nr. y din 18 aprilie 2012, nr. z din 18 aprilie 2012, nr. w din 18 aprilie 2012, nr. t din 14 mai 2012, nr. s din 14 mai 2012, nr. q din 14 mai 2012, încheiate prin fraudarea legii) se constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1357 din noul C. civ., art. 1382 noul C. civ. fapta fiind imputabilă tuturor participanţilor la comiterea infracţiunii şi atrăgând, prin urmare, răspunderea civilă solidară a inculpaţilor pentru prejudiciul cauzat părţii civile.

Totodată, se reţine că în cauză, prin Adresa nr. x din 12 noiembrie 2013 Consiliul Judeţean Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 565.445,05 RON, fiind îndeplinite aşadar, condiţiile impuse de art. 20 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen.

Ca atare, în ţinând seama de dispoziţiile art. 1357 din noul C. civ., potrivit cărora cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, dispoziţiile art. 1381 noul C. civ. - potrivit cărora orice prejudiciu dă drept la reparaţie, dispoziţiile art. 1382 noul C. civ. - potrivit cărora cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat, dar şi dispoziţiile art. 1385 alin. (1) şi (2) din noul C. civ. - potrivit cărora prejudiciul se repară integral, iar despăgubirea trebuit să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat şi câştigul nerealizat, instanţa constatată întrunite toate cerinţele răspunderii civile delictuale, atât a celor patru inculpaţi, cât şi a părţii responsabilă civilmente SC Medical F. SRL.

Prin urmare, contrar susţinerilor apărării, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în raport cu întreaga argumentaţie ce precede, constată că acţiunile derulate de inculpatul A., astfel cum au fost descrise în precedent, se înscriu în tiparul incriminator al infracţiunii deduse judecăţii, criticile formulate nefiind de natură a determina adoptarea unei soluţii contrare celei dispusă prin sentinţa penală apelată şi a fundamenta o soluţie de achitare.

V.2. Cu referire la criticile formulate de inculpatul B., înalta Curte, Completul de 5 Judecători reevaluând ansamblul probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul celor două grade de jurisdicţie, constată că implicarea inculpatului B. în săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa a fost confirmată de probatoriul administrat, cu certitudinea impusă de dispoziţiile art. 103 alin. (2) teza finală şi art. 396 alin. (2) din C. proc. pen.

În concret, în sarcina inculpatului B. s-a reţinut că în etapa premergătoare încheierii celor şapte contracte de achiziţie publică, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, a întocmit cele două 2 referate, nr. 4652 din 18 aprilie 2012 şi nr. 5424 din 10 mai 2012, privind necesitatea achiziţionării unor dotări medicale, instrumentar medical/specifice sălilor de operaţie aferente obiectivului "Maternitate - secţie exterioară a Spitalului Judeţean Buzău", atestând în cuprinsul acestora că în cursul anului 2012 nu au fost angajate şi că nu urmează a fi achiziţionate echipamente medicale din clasele PVC menţionate, şi a aplicat viza "bun de plată" pe 7 facturi (nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 26 aprilie 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012, nr. x din 14 mai 2012) emise de SC MEDICAL F. SRL Bucureşti, atestând, în mod nereal că bunurile au fost livrate şi înregistrate în gestiune.

Împrejurările factuale în care au fost efectuate menţiunile din referatele de necesitate şi implicarea inculpatului B. într-o atare activitate nu au fost contestate de acesta, ale cărui critici în apel s-au limitat la chestiuni de drept, circumscrise problematicii conţinutului tipic obiectiv al infracţiunilor deduse judecăţii.

Însuşindu-şi integral considerentele sentinţei penale atacate, sub aspectul situaţiei faptice relevate de probatoriu, instanţa de control judiciar va detalia propria sa analiză numai prin raportare la acele chestiuni de fapt sau de drept care interesează din perspectiva cenzurării explicite a criticilor formulate în apel.

Astfel, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, reţine că infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. din 1969 (art. 321 C. pen.) presupune, din punct de vedere obiectiv, o acţiune de falsificare a unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, realizată de un subiect activ calificat - funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu - prin modalităţile expres prevăzute de norma incriminatoare, respectiv prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omisiunea de a insera unele date sau împrejurări.

Din perspectiva laturii subiective, falsul intelectual este o infracţiune intenţionată, săvârşită numai cu intenţie, directă sau indirectă, după cum făptuitorul, prevăzând întotdeauna că denaturează conţinutul unui înscris oficial - fie prin menţionarea mincinoasă, în cuprinsul său, a unor împrejurări nereale, fie prin omisiunea menţionării lor - urmăreşte sau doar acceptă starea de pericol pentru încrederea publică în această categorie de înscrisuri.

Totodată, obligaţia de prevedere rezultă, de regulă, din actele normative care reglementează executarea anumitor funcţii, profesii, meserii sau activităţi; ea poate fi dedusă şi din utilizarea criteriului obiectiv de analiză a împrejurărilor în care s-a săvârşit fapta, pentru a se determina dacă un om diligent din categoria făptuitorului avea posibilitatea să prevadă rezultatului faptei.

Probatoriul a relevat că inculpatul B., director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, funcţionar public în sensul art. 147 alin. (1) din C. pen., a acţionat cu vinovăţie, în forma intenţiei directe, întrucât şi-a dat seama că prin faptele sale încalcă dispoziţiile legale care reglementează procedura achiziţiilor publice şi a prevăzut că prin săvârşirea acestora se cauzează o pagubă.

Susţinând neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de fals intelectual inculpatul a arătat că menţiunile din cuprinsul referatului corespund realităţii, în sensul că în cursul anului 2012 nu au fost achiziţionate echipamente medicale referindu-se doar la cumpărarea unor asemenea echipamente nu şi la închirierea lor.

Sub un prim aspect, se reţine că probatoriul a evidenţiat caracterul nereal al menţiunilor din cuprinsul referatelor de necesitate, fiind evident că echipamentele medicale menţionate atât în referatele de necesitate, în contractele de achiziţie directă, dar şi în anexa la contractul de închiriere, făceau parte din aceeaşi categorie, respectiv, instalaţie de electrochirurgie, lămpi chirurgicale (reflector cu picior), lavoare (lavoar cu 2 posturi), mese de examinare (masă ginecologică), aspirator chirurgical, unitate de înfăşat (unitate de înfăşat cu sistem electronic de cântărire), defibrilator.

Susţinerile inculpatului sunt neîntemeiate prin raportare la împrejurarea că acesta a cunoscut circumstanţele întocmirii contractului de închiriere, dispoziţiile legale încălcate pe avea obligaţia să le respecte, fiind relevante în acest sens declaraţiile martorei BB. "detaliile contractului (închiriere n.n.) le-au discutat împreună cu RR. şi dna. Oprea şi cred că în cadrul acelei discuţii mi s-a spus că preţul a fost negociat cu SC Medical. (...) RR. mi-a spus ca are caracter de urgenţă închirierea acestor aparate pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare."

Totodată, contrar celor susţinute de inculpat, se reţine că potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 34/2006 contractul de furnizare este un contract de achiziţie publică, iar în speţă contractul de închiriere anterior menţionat a avut ca obiect principal furnizarea de echipamente medicale şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora.

Prin urmare, menţiunea din referatele de necesitate potrivit căreia, în cursul 2012 nu au fost/vor fi achiziţionate echipamente medicale de aceeaşi natură, este necorespunzătoare adevărului, fiind contrazisă de împrejurarea că aparatura medicală făcuse deja obiectul contractului de închiriere semnat anterior de inculpatul A. la 06 aprilie 2012.

Încheierea unui nou contract de achiziţie având ca obiect furnizarea de bunuri ce făceau parte din aceeaşi categorie este în mod vădit lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind ineficiente şi nejustificate din punct de vedere economic.

În acest context se reţine că referatul de necesitate reprezintă un document intern întocmit în etapa de planificare a procedurii de achiziţie publică de compartimentul care intenţionează să demareze procedura de achiziţie, iar în speţă, acesta, prin conţinutul lui a fundamentat declanşarea procedurii de achiziţie directă, constituind acte materiale ce caracterizează infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 din C. pen. anterior.

Mai mult, examinarea documentelor întocmite cu ocazia încheierii contractelor de achiziţie prin cumpărare directă relevă că, în parte, atât referatele de necesitate cât şi studiile de piaţă au fost întocmite în aceeaşi zi în care au fost încheiate şi contractele de achiziţie directă (18 aprilie 2012), având, în mod vădit, drept scop crearea unei aparenţe de prospectare a pieţei şi justificarea alegerii ofertei SC Medical F. SRL Bucureşti, conform celor propuse prin cele două referate de necesitate, ceea ce demonstrează cunoaşterea dispoziţiilor legale.

Relevanţă în acest context prezintă declaraţia martorului X.:

"referatul de necesitate era necesar încă din momentul prevederii bugetare. în calitate de director economic eu verificam dacă suma menţionată în referatul de necesitate exista în buget.(...) după ce avizam referatul de necesitate se întocmeau studiile de piaţă"

Totodată, se reţine şi declaraţia martorei T.:" (...) Am fost trimisă la Biroul de informatică, la dl. Z., de către RR. pentru a lua un email în care se afla oferta pentru aparatura medicală pentru care am întocmit

54 studiile de piaţă. Totodată, am primit şi un referat de necesitate pentru respectiva aparatură medicală de la RR. Pe baza actelor pe care le-am menţionat, am întocmit studiile de piaţă, în număr de cinci, menţionând în ordinea preţului ofertele pe care le primisem de la Biroul de Informaţii. RR. mi-a solicitat întocmirea acestor studii de piaţă. " în acelaşi sens sunt şi precizările inculpatului A."Aceste documente au fost întocmite de către compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean, sigur ca orice achiziţie nu poate fi demarată decât după ce există un referat de necesitate, în care s-a făcut menţiunea că achiziţia se poate desfăşura prin cerere de ofertă, compartimentele de specialitate derulând operaţiunile respective."

Activitatea inculpatului B., director executiv al Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău, de falsificare prin alterare, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu a fundamentat declanşarea procedurii de achiziţie directă şi a stat la baza încheierii celor şapte contracte de achiziţie de către inculpatul A. realizând în acelaşi timp cerinţele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu avantaj patrimonial pentru altul.

Probatoriul a evidenţiat că studiile de piaţă au fost întocmite şi aprobate de martorii LL. şi X. pe baza referatelor de necesitate întocmite de inculpatul B. şi aprobate de inculpatul A., precum şi a ofertelor de preţ puse la dispoziţie de inculpata D.

Astfel, ofertele de piaţă nu au fost procurate direct de Consiliul Judeţean Buzău, aşa cum era firesc, ci de către inculpata D., care le-a retransmis autorităţii contractante.

Aşadar, ofertele şi studiile de piaţă menţionate au înlesnit încheierea, în condiţiile eludării dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006 şi Legea nr. 273/2006, a celor 7 contracte de furnizare cu SC Medical F. SRL Bucureşti.

Se reţine în acest context declaraţia martorul Z., şef serviciu informatică în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, utilizatorul calculatorului pe care se gestiona exclusiv adresa de e-mail a instituţiei, care a declarat că inculpatul B. i-a cerut să îi comunice personal primirea ofertelor de preţ.

Ulterior, la solicitarea inculpatului B., ofertele primite de la furnizorii de aparatură medicală pe adresa de e-mail a instituţiei au fost remise martorelor T. (consilier superior în cadrul Consiliul Judeţean Buzău) şi R. S. (consilier principal în cadrul Consiliului Judeţean Buzău) care, în numele martorului P., angajat în funcţia de inspector de specialitate în cadrul consiliului judeţean, având în responsabilitate achiziţia prin cumpărare directă, au completat, prima în luna aprilie 2012 şi cea de a doua în luna mai 2012, patru, respectiv trei studii de piaţă pentru achiziţionarea de aparatură medicală.

În executarea obligaţiilor contractuale, la datele de 26 aprilie 2012 şi 16 mai 2012, inculpatul B. a aplicat viza "bun de plată" şi a semnat pe facturile fiscale nr. x, nr. x, nr. x, nr. x din 26 aprilie 2012 şi x, nr. x, nr. x din 14 mai 2012, emise de SC Medical F. SRL Bucureşti, în baza contractelor de achiziţie directă, atestând în mod neadevărat, primirea celor 7 echipamente medicale (fii. 162).

Astfel cum s-a argumentat, în cele ce preced echipamentele medicale care au făcut obiectul contractului de închiriere, au fost livrate la datele de 29 mai 2012 şi 30 mai 2012, astfel încât acestea nu se aflau în locaţia maternităţi în zilele de 26 aprilie 2012 respectiv 16 mai 2012 când B. a aplicat viza "bun de plată" pe facturi, atestând că serviciul a fost efectuat corespunzător de către furnizor şi că toate poziţiile din factură au fost verificate.

În baza celor 7 facturi avizate de inculpatul B. a fost întocmită documentaţia de plată şi au fost efectuate plăţile.

Aşadar, atestarea de către inculpatul B., prin aplicarea vizei "bun de plată" pe cele 7 facturi, a unor împrejurări nereale privind primirea echipamentelor medicale, înscrisuri care prin conţinutul lor au condus la emiterea ordonanţărilor de plată şi plata efectivă a acestora.

Facturile purtând menţiunea falsă aplicată de inculpatul B. au fundamentat ulterior semnarea ordonanţărilor de plată de către inculpatul A., context în care activitatea infracţională a inculpatului B. îmbracă forma unor acte de complicitate materială, fapte prin care a fost înlesnită comiterea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., fiind evident că succesul activităţii ilicite presupunea conivenţa infracţională între inculpaţi.

Probatoriul relevă că echipamentele medicale care au făcut obiectul contractelor de achiziţie prin cumpărare directă, deşi au fost plătite din bugetul public, nu au fost livrate Consiliului judeţean Buzău încercându-se o substituire a acestora cu echipamente de acelaşi gen provenite din închiriere.

Astfel, martorul CC., inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ şi protocol din cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău, persoană delegată pentru preluarea, pe baza de proces-verbal, a aparaturii medicale livrate în baza contractului de închiriere, a declarat că nu a recepţionat niciodată echipamentele medicale obiect al contractelor de cumpărare directă, precizând" (...) i-am repetat dl X. că cele 7 aparate nu sunt în maternitate, iar acesta îl suna pe RR. şi îl întreba unde sunt în maternitate. Această situaţie a durat aproape o lună de zile timp în care eu am insistat să vina RR. să ni le arate.(...) după care dl Y. s-a oferit să mergem împreună să le căutăm. Am mers cu dl. Y. la maternitate, am deschis toate încăperile şi i-am arătat aparatura pe care o preluasem din închiriere. Am avut câteva discuţii cu acesta întrucât aparatura semăna cu cea provenită din achiziţia directă ca denumire, şi acesta îmi spunea, de exemplu, - de unde ştiu că un defibrilator nu este dintre cele cumpărate şi nu închiriate? I-am spus că, dacă aparatura ar fi provenit din achiziţie directă trebuia să existe o recepţie şi nişte elemente de identificare. De altfel, despre defibrilator i-am spus că există doar un singur aparat în maternitate şi este imposibil ca acesta să provină şi din achiziţie directă şi din închiriere."

Totodată, cu privire la faptul că echipamentele ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare nu au fost remise, instanţa reţine că nici furnizorul şi nici beneficiarul nu au prezentat acte din care să rezulte că bunurile au existat în materialitatea lor şi că au fost predate Consiliului Judeţean Buzău.

Prin urmare, în raport de întregul material probator administrat în cauză, înalta Curte Completul de 5 Judecători, în majoritate, apreciind ca fiind nefondate criticile formulate de inculpatul B., constată satisfăcute cerinţele privitoare la conturarea laturii obiective a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, a formei de vinovăţie cerute de lege, dar şi a urmării socialmente periculoasă produsă, aşa cum rezultă din materialitatea faptelor, şi reţine că, în mod corect, a procedat instanţa de fond care a dispus tragerea la răspundere penală a inculpatului B. pentru pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 2481 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, şi fals intelectual în legătură cu infracţiunile de corupţie în formă continuată prevăzută de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

V.3. Analizând, în continuare, criticile formulate de inculpatul C., ce vizează netemeinicia hotărârii de condamnare pronunţată de prima instanţă Completul de 5 Judecători al înaltei Curţi, în majoritate, constată criticile ca fiind nefondate, materialul probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, demonstrând fără putinţă de tăgadă comiterea de către inculpatul C., în forma complicităţii, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (8 acte materiale).

Astfel, în urma propriei evaluări a mijloacelor de probă strânse de organele de urmărire penală precum şi a celor administrate în cursul cercetării judecătoreşti în fond şi în apel, instanţa de control judiciar reţine, în fapt, că în calitate de director executiv la SC Medical F. SRL. Bucureşti, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul C. a semnat 8 contracte de furnizare echipamente medicale (7 contracte de achiziţie directă nr. 21 din 18 aprilie 2012, nr. 22 din 18 aprilie 2012, nr. 23 din 18 aprilie 2012, nr. 24 din 18 aprilie 2012, nr. 28 din 14 mai 2012, nr. 29 din 14 mai 2012, nr. 30 din 14 mai 2012 şi unul de închiriere înregistrat cu nr. x din 6 aprilie 2012) încheiate cu Consiliul Judeţean Buzău, fără respectarea procedurilor legale prevăzute pentru achiziţiile publice, contribuind astfel la prejudicierea bugetului public al judeţului Buzău cu 565.445,05 RON, reprezentând cheltuieli angajate nelegal, suma constituind, totodată, şi avantajul patrimonial obţinut de SC Medical F. SRL. Bucureşti în condiţiile în care echipamentele medicale au fost plătite fără să fi fost livrate în realitate.

Chestiunile referitoare la încheierea, derularea şi executarea contractelor, precum şi clauzele acestora au fost, pe larg, prezentate şi analizate în cuprinsul sentinţei penale atacate, fiind detaliate, de altfel, şi în cuprinsul analizei motivelor de apel formulate de inculpatul A. motiv pentru care, nefiind contestate de apelantul inculpat C., nu vor mai fi reluate de instanţa de apel care, în această privinţă, îşi însuşeşte toate aspectele reţinute de judecătorul fondului.

Totodată, se impune precizarea că săvârşirea faptelor s-a materializat, sub aspectul elementului material, prin încheierea unor contracte şi întocmirea unor înscrisuri cu relevanţă din perspectiva probaţiunii în cauză, acte care prin conţinutul lor relevă date cu semnificaţie asupra situaţiei de fapt.

În concret, modalitatea în care s-a realizat executarea obligaţiilor contractuale, asumate prin încheierea celor 8 contracte de furnizare (unul de închiriere şi şapte de achiziţie directă) de către Consiliului judeţean Buzău şi SC Medical F. SRL Bucureşti, astfel cum a fost evidenţiată de probatoriul cauzei a demonstrat existenţa unei conivenţe infracţionale dintre cei patru inculpaţi cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, ce a avut ca rezultat producerea unei pagube Consiliului judeţean şi a obţinerii unui avantaj patrimonial pentru SC Medical F. SRL Bucureşti.

În acest sens relevantă este declaraţia inculpat A.: "În calitate de furnizor de echipamente, E. ştia şi auzise din mediul medical că la Buzău se va da în folosinţă o maternitate, ocazie cu care a solicitat o întrevedere la Consiliul Judeţean Buzău cu factorii de decizie pentru a prezenta produsele pe care această societate le are în vedere pentru dotarea unei maternităţi. întâlnirea a durat până în 20 de minute, în care noi am arătat că suntem interesaţi în dotarea maternităţii şi niciodată nu am spus că dorim să achiziţionăm de la această firmă. A fost prima şi ultima întâlnire pe care am avut-o în sediul Consiliul Judeţean Buzău cu firma respectivă. " (declaraţie inculpat A. - 4 martie 2019)

"După prezentarea ofertei am dedus că se urmărea acreditarea instituţiei pentru noua clădire a maternităţii Buzău care aparţinea Consiliului Judeţean (...) respectiv dotarea minimă în funcţie de normele de specialitate medicală în parte. (...) După acea întâlnire D., la interval de două săptămâni, ne-a comunicat că se doreşte închirierea echipamentelor în vederea acreditării, întrebându-ne dacă putem face acest lucru, iar un set de echipamente format din 7 echipamente să fie achiziţionat de Consiliul judeţean Buzău. Contractul de închiriere semnat, a fost cu termen până la sfârşitul anului 2012, cu posibilitate de prelungire, timp considerat suficient pentru acreditarea maternităţii.

În cadrul contractului de închiriere se regăseau aceleaşi tipuri de echipamente ca şi cele achiziţionate direct. Precizez că era vorba de identitate de denumire generică dar cu caracteristici diferite., (declaraţie inculpat C. - 4 martie 2019).

"C. era directorul SC Medical F. SRL şi era coordonatorul de proiect la nivelul SC Medical F. SRL, avea şi legături profesionale cu producătorii de echipamente medicale şi aşa fiind, acesta avea atribuţia de a stabili bugetele pentru fiecare echipamente medicale sau proiect, făcea o estimare de preţ şi mi-a cerut expres să prezint mai multe oferte de la diverşi producători către clientul Consiliul Judeţean Buzău.

Conformându-mă solicitării lui C., am obţinut oferte pentru dotarea unei săli de naşteri şi respectiv, pentru echipamentele apreciate ca fiind de urgenţă la acel moment, în proiectul derulat la Consiliul Judeţean Buzău.

La prima întâlnire de la Consiliul Judeţean Buzău am luat legătura cu preşedintele consiliului, A., cu B. şi la aceeaşi primă întâlnire a participat şi C., care în cadrul SC Medical F. SRL avea calitatea de asociat şi director general. (...)

Arăt că inculpatul C. îmi indica societăţile la care să mă adresez pentru a obţine oferte şi mai precizez că personal nu deţineam o listă a societăţilor comerciale cu titlul de producători şi care aveau parteneriate cu SC Medical F. SRL, dar puteam să îi spun lui C. dacă aveam cunoştinţă personal despre un producător specializat al unui anume echipament să solicităm o ofertă şi de la acest producător.

După caz, inculpatul C. încuviinţa propunerea mea sau o respingea cu motivarea că nu îi convin condiţiile comerciale şi tehnice (cele mai importante de altfel) ofertate de acel producător. " (declaraţia inculpatei D.)

Proba testimonială nu este singura care relevă conduita abuzivă, ci şi înscrisurile, care prin raportare la obiectul acuzaţiilor, reprezintă unele dintre cele mai importante mijloace de probă, importanţă ce derivă din conţinutul lor, ce evidenţiază elemente de voinţă şi care prin raportare la dispoziţiile legale reprezintă puncte de referinţă în activitatea conjugată desfăşurată de toţi inculpaţii şi întăresc soluţia de condamnare pronunţată de instanţa de fond.

Astfel, Consiliului Judeţean Buzău, căruia i-a fost solicitat prezentarea documentelor privind desfăşurarea achiziţiei publice pentru contractul de închiriere încheiat cu SC Medical F. SRL Bucureşti şi prin procesul-verbal încheiat la data de 15 ianuarie 2013, nu a putut prezenta astfel de documente.

Aceleaşi documente au fost solicitate şi SC Medical F. SRL Bucureşti, reprezentanta societăţii, MM. declarând că documentele care însoţeau echipamentele cumpărate, respectiv, certificatele de provenienţă şi certificatul de calitate au fost predate Consiliului Judeţean Buzău fără a fi păstrate copii de către beneficiar .

Totodată, nu au fost identificate note de intrare-recepţie, procese-verbale de punere în funcţiune, certificate de garanţie şi certificate de origine pentru bunurile achiziţionate, respectiv închiriate, de la SC Medical F. SRL Bucureşti .

Totodată, prin dispoziţia nr. x din 21 mai 2012, inculpatul A. l-a desemnat pe martorul CC., inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Economice pentru preluarea aparaturii medicale provenite din închiriere, în timp ce cu privire la echipamentele ce urmau să provină din achiziţie directă nu a emis o astfel de dispoziţie, ceea ce arată că, în realitate, s-a urmărit de către inculpaţi ca echipamentele medicale achiziţionate prin cumpărare directă să nu mai fie predate, chiar dacă fuseseră achitate, urmând să fie substituite cu echipamente medicale predate în baza contractului de închiriere.

Astfel, martorul CC., inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ şi protocol din cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău, persoană delegată pentru preluarea, pe baza de proces-verbal, a aparaturii medicale livrate în baza contractului de închiriere, a declarat că nu a recepţionat niciodată echipamentele medicale obiect al contractelor de cumpărare directă.

Potrivit proceselor-verbale de predare primire menţionate o parte din bunurile ce au făcut obiectul contractului de închiriere au fost predate la datele de 29 mai 2012 şi 30 mai 2012, fiind consemnat în cuprinsul acestora că Consiliul Judeţean Buzău a fost reprezentat de inculpatul A.

Aşadar, au fost predate consiliului judeţean, următoarele bunuri:

- aspirator cu caracteristica F90 - 2 buc. (poziţia 2), aspirator cu caracteristica portabil F 20 - 2 buc. (poziţia 8), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), electrocauter 160 W- 1 buc. (poziţia 30), masă naştere cu caracteristica AVE- 2 buc. (poziţia 7), pat naştere - 1 buc. (poziţia 6), pat spital 1 funcţie cu saltea şi stativ - 34 buc. (poziţia 23), canapea examinare cu suport rolă - 2 buc. (poziţia 40) masă de înfăşat - 17 buc. (poziţia 22), - procesul-verbal de predare aflat la dosarul de urmărire penală.

Totodată, pe baza unor procese-verbale nedatate, au fost predate un spălător de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 1), o lampă examinare OO.(CH/ST1/F/105) - 10 buc. (poziţia 9), şi un defibrilator cu caracteristica PP.

Această împrejurare rezultă şi din conţinutul adresei nr. x din 17 mai 2012 emisă de SC Medical F. SRL Bucureşti prin care s-a solicitat ca, în perioada 22 mai - 1 iunie 2012, să fie prezent la maternitate un reprezentant din partea spitalului şi al Consiliului Judeţean Buzău pentru a lua în primire şi a senina pentru livrarea şi instalarea aparaturii medicale .

Echipamentele medicale ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare sunt identice cu unele care au făcut obiectul contractului de închiriere fiind menţionate, în anexă, după cum urmează: aspirator chirurgical - 2 buc. (poziţia 2), aspirator medical - 2 buc. (poziţia 8), masă de naştere - 2 buc. (poziţia 7), masă pentru asistare la naştere - 3 buc. (poziţia 34), defibrilator - 1 buc. (poziţia 47), electrocauter 160 W- 1 buc. (poziţia 30), electrocauter 200 W - 2 buc. (poziţia 3), unituri de înfăşat - 2 buc. (poziţia 52), lavoar de inox cu 2 posturi - 2 buc. (poziţia 57) şi lămpi de examinare - 10 buc. (poziţia 58), fără evidenţierea vreunei caracteristici tehnice.

Totodată, din cuprinsul acestor procese-verbale rezultă că echipamentele ce au făcut obiectul celor 7 contracte de furnizare nu au fost remise. Mai mult, nici furnizorul şi nici beneficiarul nu au prezentat acte din care să rezulte că bunurile au existat în materialitatea lor şi că au fost predate Consiliului Judeţean Buzău.

În pofida faptului că nu exista niciun document din care să rezulte că echipamentele achiziţionate direct au fost livrate, inculpatul C. a solicitat reprezentanţilor Consiliului Judeţean Buzău separarea bunurilor a căror serie fusese indicată de cele care au făcut obiectul contractului de închiriere.

Relevanţă în acest context prezintă declaraţia martorului CC., care atestă că în perioada octombrie 2012 - începutul lunii noiembrie 2012, împreună cu martorii X. şi AA. au atribuit numere de inventar echipamentelor medicale indicate de SC Medical F. SRL Bucureşti ca fiind obiect al contractelor de achiziţie directă:

"(...) am aflat că se intenţionează restituirea aparatelor care provin din închiriere cu reţinerea dintre acestea a acelora care purtau aceeaşi denumire cu cele provenite din achiziţie directă.

Ştiu că s-au dat 7 numere de inventar de la nr. 001 la nr. 007, (...) am pus acele numere de inventar pe aparate provenind din închiriere dar care aveau aceeaşi denumire cu cele provenite din din achiziţie directă.

În concret atribuirea numerelor de inventar s-a făcut astfel: aparatele care existau într-un singur exemplar şi proveneau din închiriere şi din achiziţia directă au primit număr de inventar.

După ce am ataşat numere de inventar aparaturii, d-na D. ne-a comunicat o listă cu seriile aparatelor respective."

Apare ca fiind evident că, în realitate, echipamentele medicale care au făcut obiectul contractelor de achiziţie prin cumpărare directă, deşi au fost plătite din bugetul public, nu au fost livrate Consiliului judeţean Buzău, iar reprezentanţii SC Medical F. SRL Bucureşti, în înţelegere cu reprezentanţii consiliului judeţean menţionaţi mai sus, au încercat să ascundă această situaţie.

Prin urmare, instanţa de control judiciar, în majoritate, constată că probatoriul administrat în cauză a fost corect perceput şi temeinic analizat de instanţa de fond, care a ajuns în mod întemeiat la reţinerea vinovăţiei inculpatului C., astfel încât criticile acestuia sunt nefondate.

V.4. Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de inculpata D., dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate constată că apelul declarat inculpata D. este nefondat, după cum se va arăta în continuare:

Reevaluând ansamblul probatoriului administrat atât pe parcursul fazei de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de fond şi de apel, instanţa de control judiciar, în majoritate, apreciază că, sub aspectele esenţiale ale cauzei - circumstanţe spaţio-temporale, participanţi, instanţa de fond a reţinut o stare de fapt pe deplin concordantă elementelor ce rezultă din probatoriu.

Astfel, pe baza mijloacelor de probă de probă legal administrate, evidenţiate de către prima instanţă în considerentele sentinţei atacate, în esenţă s-a reţinut că inculpata D., în calitate de colaborator al SC Medical F. SRL Bucureşti, a contribuit, în mod nemijlocit la simularea procedurilor de achiziţie publică a echipamentelor medicale ce au făcut obiectul contractelor de furnizare directă încheiate cu Consiliul Judeţean Buzău anterior menţionate, prin obţinerea pentru Consiliul Judeţean Buzău a unor oferte la preţuri supraevaluate de la alţi agenţi economici, respectiv, SC EE. SRL Bucureşti, SC FF. SRL Bucureşti, SC GG. SRL Bucureşti, SC HH. SRL Bucureşti, SC II. SRL judeţul Ilfov şi SC JJ. SRL Bucureşti, cu indicarea tipului de echipament şi a preţului (mai mare de 15.000 de euro), precum şi transmiterea propriilor oferte emise de SC Medical F. SRL Bucureşti către Consiliul Judeţean Buzău, cu indicarea preţul oferit mai mic de 15.000 euro, astfel încât să apară ca justificată selectarea societăţii pe care o reprezenta, prin raportare la preţul oferit.

În analiza criticilor formulate de apelanta inculpată se reţine că materialul probator administrat în cauză a evidenţiat - contrar susţinerilor inculpatei -ca în derularea procedurii de achiziţie directă, pentru justificarea alegerii SC Medical F. SRL Bucureşti ca furnizor exclusiv al echipamentelor medicale, potrivit înţelegerii iniţiale, Consiliul Judeţean Buzău, în calitate de beneficiar a primit mai multe oferte.

După întocmirea referatelor de necesitate prin care a fost propusă achiziţia prin cumpărare directă a echipamentelor şi aprobarea lor de inculpatul A., s-a trecut într-o nouă etapă, care a precedat încheierea contractelor de cumpărare directă, şi anume etapa de alegere a furnizorului, care presupunea solicitarea unor oferte de la diverşi agenţi economici, într-o manieră care să asigure în final, încheierea contractelor de furnizare exclusiv cu SC Medical F. SRL Bucureşti, potrivit înţelegerii iniţiale dintre inculpaţi.

Probele administrate au condus la concluzia că, în fapt, inculpata D. a solicitat oferte de preţ, în numele Consiliul Judeţean Buzău, celorlalţi agenţi economici, societăţi comerciale pe ai căror reprezentanţi îi cunoştea din relaţiile economice derulate anterior, sugerându-le acestora ca preţurile ofertate pentru echipamente să fie cuprinse între 15.000 euro şi 17.000 euro.

Astfel, probatoriul a evidenţiat că " Ofertele au fost emise în următoarele condiţii:

În cursul lunii aprilie 2012 am fost contactată de doamna D. care mi-a comunicat că a găsit un potenţial cumpărător în persoana Consiliului judeţean Buzău. Mi-a spus care sunt produsele pe care trebuie să le ofertez şi mi-a mai spus că preţul trebuie să fie între 15.000 - 17.000 euro/bucată. Am completat ofertele pentru SC HH. SRL şi după ce acestea au fost semnate şi ştampilate le-am predat doamnei D." (declaraţie martor Q. - 29 ianuarie 2013)

"Ofertele făcute de SC FF. adresate Consiliului Judeţean pentru dotarea maternităţii se refereau la un aparat de electrochirurgie şi la un aspirator chirurgical. (...) Nu îmi amintesc cum am stabilit preţul pentru aceste oferte. în general, când făceam oferta unui intermediar îl lăsam pe acesta să stabilească marja de profit, astfel încât să fie profitabilă de ambele părţi. (...) Adresarea celor două oferte către Consiliul judeţean Buzău a fost făcută la sugestia doamnei D. întrucât SC FF. nu a avut proiecte promovate la Consiliul judeţean. (declaraţie martor L. 29 ianuarie 2013, 8 mai 2015)

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor K. (reprezentant al SC EE. SRL Bucureşti), O. (reprezentant SC EE. SRL), martorii arătând că ofertele au fost transmise de către D. către Consiliul Judeţean Buzău cu menţionarea preţului precizat de inculpată, situat între 15 000 euro şi 17.000 euro.

În acest mod, inculpata D. a obţinut ofertele pentru Consiliul Judeţean Buzău, în limitele de preţ stabilite, pentru electrocauter de la SC EE. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul O., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012) şi SC FF. SRL Bucureşti (reprezentată de martora L., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012); pentru reflector cu picior (lampă de examinare), lavoar cu două posturi şi masă ginecologică de la SC GG. SRL Bucureşti (reprezentată de martora M., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012) şi SC HH. SRL Bucureşti (reprezentată de martora Q., înregistrată la Consiliul Judeţean Buzău la 18 aprilie 2012); pentru aspirator chirurgical de la SC II. SRL Ilfov şi de la SC FF. SRL Bucureşti (reprezentată de martora L.); pentru defibrilator de la SC EE. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul K.) şi SC JJ. SRL Bucureşti (reprezentată de martorul N.); pentru unităţi de înfăşat nou-născut de la SC GG. SRL Bucureşti (reprezentată de martora M.) şi SC HH. SRL Bucureşti (reprezentată de martora Q.).

Ulterior inculpata D. a transmis în format electronic, pe adresa de e-mail a Consiliului Judeţean Buzău (x@x.ro) ofertele de preţ astfel obţinute, împreună cu două oferte întocmite pentru SC Medical F. SRL Bucureşti, pentru cele şapte echipamente, cuprinzând patru echipamente medicale (pentru contractele încheiate în data de 18 aprilie 2012), respectiv, trei echipamente medicale (pentru contractele încheiate la data de 14 mai 2012) şi având o valoare a fiecărui echipament sub 15.000 euro.

Martorul Z., şef serviciu informatică în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, utilizatorul calculatorului pe care se gestiona exclusiv adresa de e-mail a instituţiei, a declarat că inculpatul B. i-a cerut sa îi comunice personal primirea ofertelor.

Ofertele transmise de către inculpata D. către Consiliul Judeţean Buzău, în forma preluată de la persoanele cărora le-au fost solicitate, reprezentanţi sau angajaţi ai societăţilor menţionate, au fost ulterior remise martorelor T. (consilier superior în cadrul Consiliul Judeţean Buzău) şi R. S. (consilier principal în cadrul Consiliului Judeţean Buzău) care, au completat studii de piaţă pentru achiziţionarea de aparatură medicală astfel:

- Studiu de piaţă nr. 42 din 18 aprilie 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unei mese ginecologice în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 65.516,41 RON, SC GG. SRL Bucureşti - 72.154,50 RON (16.500 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012) şi SC HH. SRL Bucureşti - 74.341 RON (17.000 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012), aflat la dosarul de urmărire penală;

- Studiu de piaţă nr. 41 din 18 aprilie 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unui lavoar cu 2 posturi, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 64.646,12 RON, SC GG. SRL Bucureşti - 74.253,54 RON (16.980 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012) şi SC HH. SRL Bucureşti - 69.530,70 RON (15.900 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012), aflat la dosarul de urmărire penală;

- Studiu de piaţă nr. 40 din 18 aprilie 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unui reflector cu picior, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 64.724,84 RON, SC GG. SRL Bucureşti - 69.530,70 RON (15.900 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012) şi SC HH. SRL Bucureşti - 70.405,30 RON (16.100 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012), aflat la dosarul de urmărire penală;

- Studiu de piaţă nr. 39 din 18 aprilie 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unei instalaţii de electrochirurgie, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 65.074,70 RON, SC EE. SRL Bucureşti - 77.839,40 RON (17.800 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012) şi SC FF. SRL Bucureşti - 73.903,70 RON (16.900 euro stabilit conform cursului BNR la 5 aprilie 2012), aflat la dosarul de urmărire penală;

- Studiu de piaţă nr. 48 din 10 mai 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unui aspirator chirurgical, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 64.900 RON (14.950 euro), SC II. SRL Ilfov - 70.312 RON (15.980 euro) şi SC FF. SRL Bucureşti - 71.830 RON (16.325 euro);

- Studiu de piaţă nr. 49 din 10 mai 2012 necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unei unităţi de înfăşat cu sistem electronic de cântărire, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 65.544 RON (14.895 euro), SC GG. SRL Bucureşti - 69.080 RON (15.700 euro) şi SC HH. SRL Bucureşti - 71.720 RON (16.300 euro);

- Studiu de piaţă nr. 50 din 10 mai 2012 cod CVP 33182100 - 0, necesar achiziţionării prin cumpărare directă a unui defibrilator, în conformitate cu art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 din care rezultă că au fost vizitate 3 societăţi comerciale care practică următoarele preţuri, după cum urmează: SC Medical F. SRL Bucureşti - 65.604 RON (14.925 euro), SC EE. SRL Bucureşti - 73.480 RON (16.700 euro) şi SC JJ. SRL Bucureşti -76.020 RON (17.300 euro).

Din oferte analizate în Studiile de Piaţa SC MEDICAL F. SRL Bucureşti a fost singurul agent economic care a oferit toate aparatele medicale nominalizate în cele două referate de necesitate (întocmite de inculpatul B.) la cea mai mică valoare, foarte apropiată de suma de 15.000 euro.

Aşadar, în mod evident, atribuirea contractelor de achiziţie publică către SC MEDICAL F. SRL, agent economic care a depus oferta cu preţurile cele mai mici pentru aparatura medicala, a fost determinată de diligentele efectuate de inculpata D.

Prin raportare la ansamblul probator administrat în cauză, Înalta Curte, în majoritate, constată, că, în mod evident, achiziţia directă a fost o procedură trucată de apelanţii intimaţi inculpaţi, studiile de piaţă având drept scop crearea unei aparenţe de legalitate, de prospectare a pieţei, justificând alegerea ofertei, conform celor propuse prin cele două referate de necesitate. Mai mult, echipamentele medicale care au făcut obiectul contractelor de achiziţie prin cumpărare directă, deşi au fost plătite din bugetul public, nu au fost livrate Consiliului judeţean Buzău, reprezentanţii SC Medical F. SRL Bucureşti şi reprezentanţii consiliului judeţean încercând să ascundă această situaţie ceea ce demonstrează o dată în plus conivenţa infracţională.

Prin urmare, ansamblul probatoriu administrat în prezenta cauză este de natură a demonstra că inculpata D. a avut reprezentarea faptelor sale, fiind evident că ajutorul pe care aceasta l-a acordat inculpatului A. în procedura achiziţiei directe a echipamentelor medicale, cu scopul de a facilita încheierea contractelor de furnizare, deşi cunoştea că nu sunt respectate dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a fost unul conştient, inculpata având cunoştinţă, totodată, de împrejurarea că echipamentele medicale - obiect al contractelor de achiziţie directă - au fost plătite fără să fi fost livrate în realitate contribuind astfel la prejudicierea bugetului public al judeţului Buzău cu suma 565.445,05 RON.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, având în vedere considerentele mai sus-arătate şi apreciind ca fiind nefondate criticile formulate de inculpata D., probatoriul administrat demonstrând că infracţiunea pentru care acesta a fost trimisă în judecată există în materialitatea ei şi a fost comisă cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, nefiind de natură a justifica pronunţarea unei soluţii de achitare, va respinge, ca fiind nefondat apelul formulat de inculpata D.

V.5. Cu privire la apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că acesta a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate fiecărui inculpat în condiţiile reţinerii nejustificate a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. în favoarea inculpaţilor A., B., C. şi D. şi respectiv a modalităţii de executare a pedepsei, aplicate inculpaţilor C. şi D.

Critici sub aspectul individualizării pedepsei aplicate au fost formulate şi de inculpaţii A., B., D.

V.5.1. Reevaluând tratamentul sancţionator aplicat inculpatului A. instanţa de control judiciar apreciază că ansamblul circumstanţelor în care inculpatul a adoptat rezoluţia infracţională, natura infracţiunii comise, calitatea în care a comis fapta (preşedinte al Consiliului judeţean Buzău), urmarea produsă (pagube într-un cuantum semnificativ cauzată bugetului public al judeţului Buzău) dar şi de existenţa unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (forma continuată a infracţiuni de abuz în serviciu constituită din 14 acte materiale) justifică aplicarea unei pedepse orientate către mediu apreciind că acest cuantum corespunde pericolului social concret al faptei şi periculozităţii inculpatului şi are în vedere aptitudinea sa de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale, se constată, însă, necesitatea reevaluării acesteia, luând în considerare nu doar circumstanţele reale ale cauzei ci şi datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Drept urmare, notând că inculpatul nu a suferit condamnări definitive şi reevaluând circumstanţele de ordin personal ale acestuia, precum şi comportamentul procesual corespunzător avut în intervalul de timp scurs până la data soluţionării definitive a prezentei cauze, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, apreciază că aplicarea pedepsei închisorii este suficientă chiar şi fără executarea acesteia.

Totodată, înalta Curte, Completul de 5 judecători consideră că durata procedurii, calculată de la data epuizării activităţii infracţionale (2012) sau a actului de începere a urmăririi penale (17 decembrie 2013), trebuie să se reflecte în modul de individualizare a pedepselor şi generează orientarea spre o modalitate de executare a pedepsei mai puţin severă.

Prin urmare, în baza art. 91 din C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului A., pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile prevăzute de art. 92 din C. pen., interval în care inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) din C. pen., precum şi obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din C. pen., astfel cum au fost individualizate în dispozitivul prezentei decizii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, apreciind ca fiind fondate criticile formulate de inculpatul A., va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale împotriva Sentinţei penale nr. 790 pronunţată de înalta Curte, secţia penală la data de 14 iulie 2016, în Dosarul nr. x din 2013, cu consecinţa respingerii, ca nefondat a apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Va desfiinţa, în parte, hotărârea atacată, numai sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei rezultante, iar în rejudecare în baza art. 861 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatului A., pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi 6 luni stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

V.5.2. Cu referire la inculpatul B., instanţa de control judiciar, reevaluând tratamentul sancţionator aplicat acestui inculpat, luând în considerare dispoziţiile art. 72 din C. pen. din 1969, are în vedere limitele de pedeapsă, gradul de pericol social ridicat al faptei evidenţiat de natura infracţiunii comise, forma de participaţie a complicităţii, urmarea produsă (producerea unei pagube într-un cuantum semnificativ, 565.445,5 RON, cauzata bugetului public al judeţului Buzău, constituind totodată un avantaj patrimonial pentru societatea SC Medical F. SRL. Bucureşti), dar şi de existenţa unei cauze legale de agravare a răspunderii penale (forma continuată a infracţiuni de abuz în serviciu constituită dintr-o pluralitate de acte materiale, 8 acte materiale) precum şi atitudinea de nerecunoaştere a faptei manifestată în mod constant în tot cursul procesului penal.

Totodată, luând în considerare aspectele favorabile de care trebuie să se ţină seama la individualizarea sancţiunii, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, în acord cu instanţa de fond apreciază, în final, că o justă cuantificare a acesteia corespunde aplicării unei pedepse de 3 (trei) ani închisoare, orientată către nivelul mediu, între minimul şi maximul prevăzut de lege.

Nu în ultimul rând, instanţa de control judiciar reţine că,în speţă, se impune a fi avută în vedere împrejurarea că de la data comiterii faptei (aprilie - mai 2012) a trecut o perioadă de 7 ani şi că durata procesului penal a fost îndelungată, fără a putea fi imputată inculpatului - inculpatul i-a fost adusă la cunoştinţă acuzaţia la data de 4 iulie 2013, instanţa a fost sesizată prin rechizitoriul la data de 17 decembrie 2013, în cauză a fost pronunţată o primă hotărâre de către instanţa de fond la data de 14 iulie 2016 (sentinţa penală nr. 790), cauza fiind înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători la data de 28 martie 2018 fiind soluţionată definitiv prin decizia de faţă, pronunţată la data de 28 iunie 2019, care trebuie să se reflecte în modul de individualizare a pedepselor şi care generează orientarea spre o modalitate de executare a pedepsei mai puţin severă.

Pe de altă parte, instanţa de control va reanaliza şi datele ce-1 caracterizează pe inculpat, respectiv vârsta înaintată şi starea de sănătate, precum şi împrejurarea că la momentul comiterii infracţiunilor imputate, inculpatul nu era cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, reevaluând circumstanţele de ordin personal ale acestuia, precum şi comportamentul procesual corespunzător avut în intervalul de timp scurs până la data soluţionării definitive a prezentei cauze, prin raportare şi la durata procedurii judiciare, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, apreciază că aplicarea pedepsei închisorii în cuantumul stabilit de instanţa de fond este suficientă chiar şi fără executarea acesteia.

Prin urmare, apreciind fondat apelul declarat de inculpatul B., doar sub acest aspect, al modalităţii de executare a pedepsei rezultante, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale împotriva Sentinţei penale nr. 790 pronunţată de înalta Curte, secţia penală la data de 14 iulie 2016, în Dosarul nr. x din 2013, va desfiinţa, în parte, hotărârea atacată, iar în rejudecare în baza art. 86 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului B., pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

Totodată, în raport de argumentaţia ce precede, apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie va fi respins ca fiind nefondat.

V.5.3. înalta Curte, Completul de 5 judecători, examinând criticile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpata D. cu privire la individualizarea pedepsei aplicate acestei inculpate constată că prima instanţă, dând eficienţă circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) din C. pen. anterior, a procedat justificat atunci când a apreciat că, în cauză, se impune aplicarea unei pedepse de 2 ani şi 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.

Analizând criticile formulate, instanţa de control judiciar apreciază ca fiind neîntemeiate solicitările apelantei inculpate D. vizând acordarea unei eficiente sporite circumstanţelor atenuante reţinute deja de către prima instanţă în favoarea sa, precum şi solicitările formulate de Parchet vizând aplicarea, în sarcina acestei inculpate, a unei pedepse într-un cuantum majorat cu schimbarea modalităţii de executare a pedepsei.

Astfel, în acord cu cele stabilite de instanţa de fond, Completul de 5 Judecători, în majoritate, reţine că apartenenţa inculpatei-apelante la un mediu profesional stabil, lipsa antecedentelor penale şi conduita conformă, în ansamblu exigenţelor de convieţuire socială sunt elemente ce evidenţiază o periculozitate suficient de scăzută a persoanei sale, astfel încât să reclame reducerea pedepsei principale sub minimul special legal. Luând însă în considerare contribuţia efectivă a inculpatei la consumarea faptelor, natura infracţiunii comise, forma de participaţie a complicităţii, urmarea produsă (producerea unei pagube într-un cuantum semnificativ, 565.445,5 RON, cauzata bugetului public al judeţului Buzău, instanţa de apel, în majoritate, apreciază că pedeapsa stabilită de instanţa de fond, orientată către mediu este suficientă pentru a asigura funcţiile de prevenţie şi coerciţie specifice pedepsei.

În egală măsură, înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în majoritate, are în vedere împrejurările referitoare la circumstanţele personale ale inculpatei, conduita sa procesuală de ansamblu, precum şi durata procedurii calculată de la data epuizării activităţii infracţionale, împrejurări ce nuanţează semnificativ periculozitatea inculpatei şi legitimează nu doar menţinerea pedepselor principale la nivelul anterior menţionat, dar şi a suspendării sub supraveghere prevăzută de art. 86 din C. pen. anterior, ca modalitate de executare.

În raport cu cele evocate, înalta Curte reţine că argumentele care au determinat alegerea acestei modalităţi de executare îşi păstrează şi în prezent aplicabilitatea şi deci nu pot fi ignorate, fiind în acelaşi timp motive contrare în admiterea apelului formulat de parchet sub acest aspect.

Astfel, circumstanţele personale favorabile formează instanţei de apel convingerea că pronunţarea condamnării constituie pentru apelanta inculpată un avertisment suficient şi, chiar fără executarea pedepsei, aceasta nu va săvârşi alte infracţiuni.

Atingerea acestei finalităţi reclamă, însă, supravegherea conduitei inculpatei pe o durată determinată, de către serviciul de probaţiune competent, context în care solicitarea inculpatei privind alegerea unei modalităţi de individualizare a executării mai puţin restrictive, cum ar fi cea prevăzută de art. 81 din C. pen. anterior, apare ca fiind nefondată.

Prin urmare, în raport de argumentaţia ce precede, înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpata D. cu privire la individualizarea pedepsei aplicate acestei inculpate.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în majoritate, va admite apelurile formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 790 pronunţată de înalta Curte, secţia penală la data de 14 iulie 2016, în Dosarul nr. x din 2013, va desfiinţa sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

În baza art. 861 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatului A., pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi 6 luni stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

În baza art. 863 din C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul A. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa inculpatului;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Se va atrage atenţia inculpatului A. asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

În baza art. 861 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului B., pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

În baza art. 863 din C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul B. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa inculpatului;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Se va atrage atenţia inculpatului B. asupra dispoziţiilor art. 86 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei hotărâri.

Se vor respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii C. şi D.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A. şi B. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obligă inculpaţii C. şi D. la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţii A., B. şi C. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 217 RON se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată D. în sumă de 868 RON se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate,

Admite apelurile formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 790 pronunţată de înalta Curte, secţia penală la data de 14 iulie 2016, în Dosarul nr. x din 2013.

Desfiinţează sentinţa penală apelată şi rejudecând:

I. În baza art. 86 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatului A., pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi 6 luni stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

În baza art. 863 din C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul A. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa inculpatului;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului A. asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

A 1

II. În baza art. 86 din C. pen. anterior şi art. 5 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului B., pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 din C. pen. anterior.

În baza art. 863 din C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul B. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se afla locuinţa inculpatului;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului B. asupra dispoziţiilor art. 864 din C. pen. anterior privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii aplicate.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei hotărâri.

III. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii C. şi D.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A. şi B. rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. obligă inculpaţii C. şi D. la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţii A., B. şi C. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 217 RON se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată D. în sumă de 868 RON se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2019.

OPINIE SEPARATĂ

S-a reţinut de acuzare şi instanţa de fond că prejudiciul în cuantum de 565.445,05 RON reprezintă valoarea totală a plăţilor efectuate de Consiliul Judeţean Buzău pentru cele 7 echipamente medicale cumpărate de la SC Medical F. SRL pe baza Contractelor de furnizare nr. x din 18 aprilie 2012, y din 18 aprilie 2012, z din 18 aprilie 2012, w din 18 aprilie 2012, t din 14 mai 2012, s din 14 mai 2012, q din 14 mai 2012 încheiate prin fraudarea legii, fără ca echipamentele indicate achiziţionate să fi fost livrate în realitate. (Instanţa de fond reţine pentru fiecare inculpat ca prejudiciul constă în încasarea banilor de SC Medical F. SRL Bucureşti fără ca echipamentele medicale să fi fost livrate în realitate).

Însă probele administrate, constând în depoziţii martori şi înscrisuri dovedesc că echipamentele medicale au fost livrate şi se află în unitatea spitalicească - maternitate şi în prezent.

Conform procesului-verbal de inventariere din data de 13 noiembrie 2012 încheiat de CC., W. şi AA., s-a atestat că cele 7 echipamente medicale au fost identificate în incinta maternităţii şi sunt cele care au făcut obiectul contractelor de achiziţie directă.

Martorul X. - director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău a atestat că a avizat nota privind achiziţiile directe, confirmând că financiar existau sume în buget pentru realizarea unor achiziţii directe. în legătură cu achiziţionarea aparaturii medicale de la SC Medical F. SRL, a avizat în calitate de director economic două sau trei din cele şapte contracte de achiziţie directă.

În ianuarie 2013, în cadrul Consiliului Judeţean Buzău s-a constituit o comisie pentru verificarea celor şapte contracte de achiziţie directă în sensul de a se stabili dacă aparatura există şi conformitatea acesteia cu contractele şi caietele de sarcini. Cu ocazia verificărilor, s-a stabilit că, într-adevăr, aparatura medicală aferentă celor şapte contracte există şi era conformă specificaţiilor din contract şi caietelor de sarcini, cu excepţia unei mese ginecologice care avea o altă culoare şi care ulterior a fost înlocuită cu cea având caracteristicile de culoare menţionată în contract.

Martorul Y. - şef birou achiziţii publice şi investiţii din cadrul Direcţiei de administrare a patrimoniului şi investiţii a Consiliului Judeţean Buzău a confirmat că aparatura tehnică provenită din contractul de închiriere a fost returnată SC Medical F. SRL, însă verificarea efectuată a vizat aparatura medicală, respectiv cele şapte achiziţii directe ale Consiliului Judeţean Buzău.

Întrucât aparatura medicală închiriată fusese predată, iar în sediul maternităţii nu se mai aflau decât cele 7 aparate medicale, verificarea realizată a vizat corespondenţa datelor tehnice ale aparatelor cu caietul de sarcini. Aşadar, în clădirea maternităţii nu se mai aflau decât cele 7 aparate provenite din contractele de achiziţie directă a Consiliului Judeţean Buzău, unde se află şi în prezent.

Martora AA. - consilier principal în cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău a confirmat că înainte de a întocmi procesul-verbal de inventariere, a verificat dacă seriile transmise de D. se regăsesc pe aparatele medicale din clădirea maternităţii şi a constatat că acestea existau.

Conform minutei din data de 1 martie 2013 încheiată la sediul Maternităţii Buzău, a avut loc verificarea aparaturii medicale provenită din contractele de achiziţie directă şi au fost identificate: instalaţie de electrochirurgie, reflector cu picior, masa ginecologică (din eroarea responsabililor din cadrul departamentului service a fost livrat un alt produs, aferent contractului de închiriere, însă bunul ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare se află în stocul firmei SC Medical F. SRL din mai 2012, firma asumându-şi obligaţia să livreze bunul în 5 zile); lavoar 2 posturi; unitate de înfăşare cu sistem electronic de cântărire; defibrilator; aspirator chirurgical.

Minuta a fost semnată de X., DD. şi Y. - reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Buzău. Toate constatările au fost făcute de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău, cu asistenţa tehnică a lui SS. - inginer la Spitalul Judeţean Buzău.

Prin adresa transmisă de către Consiliul Judeţean Buzău, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cu ocazia primei judecăţi a apelului) s-a precizat că, Consiliul Judeţean Buzău a transferat conform bonului de transfer 2/19 noiembrie 2013 în patrimoniul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău pentru dotarea şi folosinţa noii maternităţi, următoarele echipamente achiziţionate de Consiliul Judeţean Buzău:

1. - instalaţie de electrochirurgie - aferentă Contractului x/2012 - se afla în dotarea secţiei Obstetrică-Ginecologie;

2. - reflector cu picior - aferent Contractului x/2012 - se afla în cabinetul ambulator al maternităţii;

3. - lavoar cu 2 posturi - aferent Contractului x/2012 - se afla în subsolul maternităţii;

4. - masă ginecologică - aferentă Contractului x/2012 - se afla în cabinetul ambulator al maternităţii;

5. - aspirator chirurgical - aferent Contractului x/2012 - se afla în secţia Obstetrică-Ginecologie;

6. - defibrilator - aferent Contractului x/2012 - se afla în dotarea cabinetului internări;

7. - unitate înfăşat cu sistem electronic se afla în dotarea secţiei Neonatologie.

S-a concluzionat că. toate cele 7 echipamente medicale achiziţionate de Consiliul Judeţean Buzău şi transferate Spitalului de Urgenţă Buzău sunt folosite în noua maternitate şi se află în perioada normală de funcţionare. Niciunul dintre cele 7 echipamente nu a fost casat şi nu face obiectul unei proceduri în curs de casare.

Conform procesului-verbal din 8 martie 2013, încheiat între Consiliul Judeţean Buzău prin director executiv economic X., director executiv juridic DD. şi inspector CC. şi SC Medical F. SRL prin inculpata D., s-au întâlnit la sediul maternităţii şi s-au predat manualele de utilizare în limba română pentru instalaţie de electrochirurgie, defibrilator şi aspirator chirurgical, lavoar 2 posturi, au fost montate dispozitivele pentru săpun lichid şi s-au predat cele două filtre; masa ginecologică înlocuită cu cea care corespunde integral specificaţiilor din oferta tehnică.

Verificarea îndeplinirii obligaţiilor s-a realizat cu asistenţa tehnică a inginerului SS. de la Spitalul Judeţean Buzău.

Se constată aşadar că, cele 7 echipamente medicale achiziţionate de la SC Medical F. SRL pe baza contractelor de furnizare de către Consiliul Judeţean Buzău au fost livrate în integralitate Spitalului Judeţean

Buzău, sunt folosite în noua maternitate şi se află în perioada normală de funcţionare.

Ca atare, prejudiciul reţinut de instanţa de fond constând în nelivrarea echipamentelor medicale nu a fost confirmat de probele administrate în proces.

Pe de altă parte, admiţând susţinerea instanţei de fond - anume că echipamentele medicale au fost plătite de Consiliul Judeţean Buzău, dar nu au fost livrate de SC Medical F. SRL - nelivrarea echipamentelor medicale nu poate constitui prejudiciu penal întrucât operează răspunderea civilă contractuală, astfel ca neexecutarea unei obligaţii civile nu poate angaja răspunderea penală a vreunei părţi din contractele de furnizare din 18 aprilie 2012 şi 14 mai 2012.

Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A. se au în vedere următoarele:

Din perspectiva condiţiei de tipicitate a elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu constând în exercitarea atribuţiilor de serviciu prin încălcarea legii, se apreciază că trebuie identificată obligaţia de serviciu care a fost încălcată, implicit, dispoziţia legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpat, în raport de care comportamentul acestuia a fost considerat o încălcare a legii.

Urmare a Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 405/2016 şi nr. 518/2017, atribuţia de serviciu în exercitarea căreia se află inculpatul şi pe care acesta a încălcat-o trebuie să fie prevăzută expres de lege, noţiune înţeleasă ca act adoptat de Parlamentul României sau ordonanţă (simplă sau de urgenţă) emisă de Guvernul României.

Ca atare, neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea prin încălcarea legii trebuie analizată numai prin raportare la atribuţiile de serviciu reglementate expres prin legislaţie primară (legi şi ordonanţe ale Guvernului). În acest sens este şi decizia nr. 46 din 12 februarie 2019 a I.C.C.J. publicată pe site-ul instanţei.

Dispoziţiile legale - art. 17, 18, 19 şi 23 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 14 alin. (3) teza a II-a, art. 23 din Legea nr. 273/2006, invocate de instanţa de fond a fi fost încălcate de inculpat, sunt generale şi nu prevăd actul de conduită imputat inculpatului, ci reglementează atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi finanţele publice locale.

Dispoziţiile legale invocate se referă la obligaţii ale autorităţii contractante; or, autoritate contractantă este, conform art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 orice organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local; oricare organism de drept public, cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial ş.a.

De asemenea, Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale, stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale.

Or, inculpatul A. - preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău -la data faptelor, nu este autoritate contractantă pentru a-i fi aplicabilă O.U.G. nr. 34/2006, numai Consiliul Judeţean Buzău are această calitate în sensul O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, nu este autoritate administrativă publică locală sau o instituţie publică pentru a-i fi aplicabilă Legea nr. 273/2006.

Atribuţiile de serviciu ale preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău sunt prevăzute de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, iar nu de actele normative sus menţionate.

Însă, dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001 conform cărora, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău are atribuţii privind bugetul propriu al judeţului şi exercită funcţia de ordonator principal de credite sunt atât de generale încât nu prevăd actul de conduită ce trebuia urmat de inculpat.

În esenţă, se susţine de procuror - care nici măcar nu a indicat textele de lege încălcate de inculpaţi - şi instanţă, că achiziţionarea echipamentelor medicale s-a realizat de inculpat prin achiziţie directă, iar nu prin licitaţie publică, încălcându-se astfel O.U.G. nr. 34/2006.

În primul rând că achiziţia s-a realizat de Consiliul Judeţean Buzău.

Apoi, martora BB. - directorul Direcţiei Juridice a Consiliului Judeţean Buzău a semnat pentru legalitate toate cele 8 contracte încheiate cu SC E. - unul de închiriere şi 7 de achiziţie directă a echipamentelor medicale. Martora confirmă că cele 7 contracte de achiziţie directă i-au fost prezentate de Biroul achiziţii şi a verificat respectarea procedurii interne de achiziţie directă, referatul de necesitate, studiul de piaţă şi existenţa celor 3 oferte. Referitor la preţ, a verificat dacă dintre cele trei preţuri ofertate, este aleasă prima cu preţul cel mai mic. De asemenea, a analizat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006, în sensul că a examinat dacă valoarea pentru fiecare produs este sub 15.000 euro şi dacă fiecare produs corespundea unui cod CPV distinct.

Astfel, a concluzionat că nu erau îndeplinite condiţiile achiziţionării prin licitaţie publică din moment ce preţul fiecărui produs nu depăşea valoarea de 15.000 euro.

Martora V. - consilier în cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău - Compartiment Buget - a aplicat viza de control financiar preventiv pe toate contractele încheiate cu SC Medical F. SRL - unul de închiriere şi 7 de achiziţie aparatură medicală. în acest sens, a verificat existenţa referatului de necesitate aprobat de ordonatorul de credite, ofertele şi studiul de piaţă întocmite pe baza ofertelor. A verificat inclusiv conţinutul acestor acte şi existenţa vizei de legalitate a Compartimentului Juridic, astfel că la momentul aplicării vizei de control financiar preventiv erau îndeplinite toate condiţiile legale.

Martora U. - şef Serviciu Contabilitate al Consiliului Judeţean Buzău - a semnat cele patru contracte de achiziţie echipament medical de la SC Medical F. SRL după verificarea în prealabil a existenţei vizei de legalitate şi a sumelor prevăzute în buget.

De asemenea, a întocmit ordonanţările de plată privind contractele de achiziţie.

Martora DD. - secretar al Consiliului Judeţean Buzău, la data faptelor, a semnat ordonanţările de plată privind echipamentele medicale achiziţionate de SC Medical F. SRL, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice întrucât a exercitat atribuţiile de ordonator principal de credite, prin delegarea atribuţiilor.

Martorul X. - director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Economice a Consiliului Judeţean Buzău a avizat nota privind achiziţiile directe a echipamentelor medicale de la SC E. şi a avizat două/trei contracte de achiziţie directă şi ordinele de plată aferente celor 7 contracte.

Prin urmare, contractele de furnizare a echipamentelor medicale de către Consiliul Judeţean Buzău prin achiziţie directă de la SC E. au fost semnate de inculpatul A. în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, X. - director executiv şi avizate pentru legalitate de şeful Serviciului juridic şi contencios BB. Aceasta a avut în vedere dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora, autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei estimată conform prevederilor Secţiunii a 2-a nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ.

Concluzionând, se impune achitarea inculpatului A. sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu şi implicit şi a inculpaţilor B., C. şi D. pentru complicitate la abuz în serviciu întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Pe de o parte, prejudiciul reţinut de instanţa de fond constând în nelivrarea echipamentelor medicale nu există, întrucât probele au confirmat că cele 7 echipamente medicale achiziţionate de la SC Medical F. SRL pe baza contractelor de furnizare de către Consiliul Judeţean Buzău au fost livrate în integralitate Spitalului Judeţean Buzău, sunt folosite în noua maternitate şi se află în perioada normală de funcţionare.

Pe de altă parte, sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, se apreciază că trebuia identificată obligaţia de serviciu care a fost încălcată, implicit, dispoziţia legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpaţi în raport de care comportamentul acestora a fost considerat a fi o încălcare a legii.

În privinţa inculpatului B. aceeaşi faptă - întocmirea a două referate de necesitate şi aplicarea vizei "bun de plată" pe 7 facturi emise de SC Medical F. SRL - a fost reţinută atât ca fals intelectual, cât şi complicitate la abuz în serviciu.

Aşa cum s-a arătat, echipamentele medicale achiziţionate se aflau în incinta maternităţii transferate de Consiliul Judeţean Buzău prin bonul de transfer nr. 2 din 19 noiembrie 2013, astfel că menţinerea "bun de plată" nu atestă fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

în ceea ce priveşte Contractul de închiriere nr. x din 6 aprilie 2012 încheiat de Consiliul Judeţean Buzău şi SC Medical F. SRL, având ca obiect închirierea pe o perioadă de 7 luni de aparatură medicală, mobilier medical şi non medical, reţinut de instanţa de fond ca act material distinct al infracţiunii de abuz în serviciu, se constată că, însuşi procurorul, în rechizitoriu menţionează că acest act material, constând în încheierea în condiţii de nelegalitate a contractului de închiriere, nu şi-a produs rezultatul întrucât nu au fost efectuate plăţi în temeiul acestuia din bugetul statului şi ca atare a reţinut această faptă ca fiind rămasă în faza de tentativă.

Cu toate acestea, instanţa de fond îl reţine ca un act material consumat, depăşind limitele şi obiectul judecăţii.

Or, tentativa nu se pedepseşte, prin raportare la Decizia nr. 458 din 22 iunie 2017 a Curţii Constituţionale.

Procesat de GGC - LM