Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
În Dosarul nr. x/2019 - având ca obiect recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2261 din 30 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018 - prin Încheierea şedinţei publice din 20 ianuarie 2020, Completul de 5 judecători a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părţilor, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunţare cu privire la perimarea cererii în raport cu dispoziţiile art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., conform cărora:
"Art. 416. - Cererile supuse perimării
(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de dispoziţiile citate anterior a început să curgă de la 20 ianuarie 2020, când instanţa a dispus suspendarea judecăţii pentru lipsa părţilor, şi se împlinea la 20 iulie 2020, calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.
Potrivit art. 41 din Anexa nr. 1 la Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020, "Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile". Conform dispoziţiilor citate, cursul perimării a fost suspendat pe durata stării de urgenţă, care a fost instituită pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 martie 2020, conform Decretelor Preşedintelui României nr. 195/2020 şi nr. 240/2020.
În aceste condiţii, termenul de perimare s-a împlinit la 21 septembrie 2020 cu aplicarea dispoziţiilor art. 181 alin. (2) din C. proc. civ.
Întrucât, în termenul de perimare, nu a fost îndeplinit niciun act de procedură în sensul art. 417 din C. proc. civ., este incidentă sancţiunea perimării de drept a cererii, prevăzută de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., deoarece cauza a rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părţii.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 420 alin. (1) coroborat cu art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimată cererea de recurs ce formează obiectul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2.261 din 30 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 octombrie 2020.
GGC - ED