Şedinţa publică din data de 26 martie 2020
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia I civilă la 18 octombrie 2018 sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Slatina contestând Decizia nr. 190/17.09.2018 emisă de pârâtă, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă, în baza art. 61 lit. c) din Codul Muncii, solicită instanţei anularea Deciziei nr. 190/17.09.2018; repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei, respectiv reintegrarea în funcţia deţinută anterior concedierii; obligarea la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate şi actualizate, precum şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat la locul de muncă; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 73/2019 din 11 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantul A., precum şi cererea de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul A..
Prin decizia nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a fost admis apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 73 din 11 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, pe care o schimbă în sensul că admite contestaţia.
Anulează decizia nr. 190/17.09.2018 emisă de intimată.
Repune părţile în situaţia anterioară emiterii deciziei şi dispune reintegrarea contestatorului pe postul şi funcţia deţinute anterior concedierii.
Obligă intimata S.C. B. S.A. la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, precum şi la 1.000 RON cheltuieli de judecată la fond.
Împotriva acestei decizii, recurenta S.C. B. S.A. a formulat recurs.
Prin memoriul de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, rejudecarea cauzei şi pe fond menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică.
În susţinerea memoriului de recurs, recurenta arată că hotărârea instanţei de apel este nelegală şi netemeinică, având în vedere că, Curtea de Apel Craiova s-a pronunţat prin a califica calea de atac la care este supusă hotărârea Tribunalului Olt, ca apel şi nu recurs, cauza având ca obiect un litigiu de muncă, judecând astfel în complet de apel.
Prin aplicarea art. 274 Codul muncii coroborat cu art. 483 alin. (1) C. proc. civ., recurenta consideră că hotărârea trebuia pronunţată de un complet de recurs şi nu de apel, sens în care depune practică judiciară şi arată că în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Craiova, într-o cauză similară s-a pronunţat în complet de recurs.
Completul în care s-a judecat prezenta cauză a fost constituit din doi judecători, însă în calea de atac calificată ca fiind recurs, completul de judecată trebuia alcătuit din trei judecători, conform art. 54 din Legea nr. 304/2004, respectiv:
"(2)Apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel".
Prin întâmpinarea depusă la 24 octombrie 2019, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, în raport cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) raportat la art. 483 alin. (2) şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ. şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 RON, conform chitanţei aflate la dosar recurs.
Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din Camera de consiliu din 17 decembrie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia, prin raport reţinându-se că recursul este inadmisibil.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 23 decembrie 2019, intimatul A. depunând punct de vedere.
La termenul din 26 martie 2020, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului invocată prin întâmpinare şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reţinut următoarele:
În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a admis apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 73 din 11 februarie 2019, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, a anulat decizia 190/17.09.2018 emisă de intimată, a repus părţile în situaţia anterioară emiterii deciziei, a dispus reintegrarea contestatorului pe postul şi funcţia deţinute anterior concedierii şi a obligat intimata S.C. B. S.A. la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, precum şi la 1.000 RON cheltuieli de judecată.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi, ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor asemenea hotărâri.
Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011, în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.
Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai apelul. Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Aşadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., prin raportare la art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, astfel că, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. B. S.A. SLATINA împotriva deciziei nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, iar în temeiul art. 453 din acelaşi Cod, va obliga recurenta la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului A., conform facturii aflate la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. B. S.A. SLATINA împotriva deciziei nr. 1748 din 12 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul A..
Obligă recurenta la plata sumei de 600 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea intimatului A..
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată astăzi, 26 martie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.