Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 809/2020

Decizia nr. 809

Şedinţa publică din data de 12 mai 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă - complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 10 decembrie 2018 sub nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., judecători şi foşti judecători în cadrul Curţii de Apel Galaţi, prin reprezentant HH., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Galaţi, au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună reîncadrarea acestora şi recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizaţiilor procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A) pct. 6-13, în raport cu funcţiile deţinute sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii, începând cu 9 aprilie 2015 şi în continuare, pentru viitor. Totodată, s-a solicitat repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâţilor la calcularea, plata şi alocarea sumelor necesare pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţiţi şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data eligibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. I alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015 şi cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 şi Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, O.U.G. nr. 20/2016, Legea nr. 153/2017, art. 1.531, 1.535 din C. civ., art. 166 Codul Muncii, art. 127 C. proc. civ., Decizia nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale.

Prin sentinţa civilă nr. 582 din 23 aprilie 2019 Tribunalul Buzău, secţia I civilă - complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei şi a respins acţiunea formulată de reclamanţi, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepţia invocată de pârâta Curtea de Apel Galaţi şi a respins ca prescrise pretenţiile reclamanţilor în ceea ce priveşte perioada 9 aprilie 2015 - 10 decembrie 2015 şi ca neîntemeiate restul pretenţiilor reclamanţilor formulate în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galaţi.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB..

La termenul de judecată din 30 octombrie 2019 Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere împrejurarea că prin sentinţa nr. 554 din 21 august 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalului Argeş a suspendat executarea articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi respectiv a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi Colegiu, hotărârea fiind executorie, în temeiul art. 131 C. proc. civ., a invocat din oficiu excepţia necompetenţei funcţionale a acestui complet şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

2. Prin încheierea din 30 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia de necompetenţă materială funcţională a acestui complet de judecată şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea completelor de judecată din cadrul secţiei I Civile, în configuraţia anterioară Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12 din 20 iunie 2019.

În motivarea acestei încheieri, au fost reţinute dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018, precum şi faptul că acest complet din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal este specializat în judecarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal şi, în baza articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 precum şi al art. I din Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12/20.06.2019, începând cu data de 1 iulie 2019 în soluţionarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă .

Sub acest aspect, s-a constatat că prin sentinţa nr. 544/21.08.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul Argeş, s-a admis în parte acţiunea formulată de judecătorii din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi din cadrul secţiei a II-a Civile din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, dispunându-se suspendarea executării articolelor evocate anterior, această sentinţă fiind executorie de drept, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Instanţa a mai reţinut că prin suspendarea executării celor două hotărâri ale Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă unor complete formate din judecători ce fac parte atât din secţia de contencios administrativ şi fiscal, cât şi din secţia a II-a Civilă, s-a statuat că există o aparenţă de nelegalitate cu privire la înfiinţarea unor astfel de complete şi specializarea lor în soluţionarea litigiilor de muncă, astfel încât completul de judecată iniţial învestit cu dosarul pendinte, înfiinţat ca fiind specializat în soluţionarea unor astfel de litigii, prin Hotărârile Colegiului de Conducere mai sus menţionate, nu mai are competenţa materială procesuală (funcţională) să soluţioneze cauze având ca obiect litigii de muncă, nefiind compus din judecători specializaţi în această materie ori care să facă măcar parte din secţia I Civilă.

3. Prin încheierea din 12 martie 2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului, în favoarea completului iniţial învestit. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea, din oficiu, a judecării cauzei şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

În considerentele acestei încheieri, instanţa a reţinut că momentul care interesează din punct de vedere al stabilirii competenţei funcţionale este cel al învestirii instanţei, deoarece, dacă instanţa legal învestită iniţial ar trebui să se dezînvestească - în speţa pendinte pentru că s-a dispus suspendarea efectelor unor acte administrative - ar însemna a reveni asupra efectelor unui fapt trecut - actul de învestire a instanţei - chiar dacă numai pentru viitor, deoarece actele de procedură săvârşite anterior n-ar fi desfiinţate prin efectul noii situaţii juridice, ci menţinute.

S-a mai constatat că suspendarea actului administrativ reprezintă o întrerupere vremelnică a efectelor acestuia, ulterior momentului dispunerii unei atare măsuri prin hotărâre judecătorească.

În ceea ce priveşte obiectul cauzei s-a subliniat că acesta este un litigiu de muncă, iar completul care şi-a declinat competenţa a fost învestit cu calea de atac a apelului împotriva hotărârii primei instanţe la data de 22 iulie 2019.

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22 mai 2019 - art. II - a fost aprobată propunerea Preşedintelui secţiei I Civile privind repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, în mod egal celor trei secţii civile începând cu 1 iulie 2019 pe o perioadă temporară, până la echilibrarea volumului de activitate sau cel mai târziu până la ocuparea posturilor vacante în cadrul secţiei I Civile.

Ulterior, prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 12/20 iunie 2019 - art. I - a fost aprobată propunerea aceluiaşi Preşedinte de secţie de înfiinţare de către Preşedintele Curţii de Apel a completelor specializate în soluţionarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă, începând cu data de 1 iulie 2019.

Prin Decizia nr. 47 din 24 iunie 2019, Preşedintele Curţii de Apel a dispus înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiei I Civile, formate din toţi judecătorii celor trei secţii non-penale, astfel încât la data învestirii completului LM 34 AIII, aceste acte emise de conducerea Curţii de Apel existau şi erau producătoare de efecte juridice.

S-a mai constatat că în intervalul cuprins între acest moment şi primul termen de judecată a intervenit sentinţa nr. 554/21.08.2019, pronunţată de către Tribunalul Argeş, secţia Civilă în dosarul nr. x/2019 şi prin care s-a dispus suspendarea executării articolului al II-lea din Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Ploieşti nr. 9/22.05.2019 şi, respectiv, a art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019 a aceluiaşi Colegiu.

În acest sens, s-a reţinut că atare hotărâre nu este de natură să conducă la declinarea competenţei funcţionale, de vreme ce este ulterioară datei învestirii completului şi în raport cu care se apreciază competenţa, iar sentinţa întrerupe efectele actelor administrative doar pentru viitor, acestea bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate.

De asemenea, s-a constatat că, în realitate, completele specializare au fost înfiinţate prin Decizia Preşedintelui Curţii de Apel, act administrativ a cărui suspendare nu a fost solicitată.

4. Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii de contencios administrativ şi fiscal şi I Civilă din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea completului iniţial învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal al Curţii de Apel Ploieşti, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Mai întâi, se observă că sunt întrunite condiţiile conflictului negativ de competenţă, având în vedere declinările reciproce pronunţate în aceeaşi cauză de completurile secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi secţiei I Civile a Curţii de Apel Ploieşti, fiind disputată competenţa specializată a acestora, în sensul art. 136 alin. (4) C. proc. civ., în soluţionarea unui litigiu de muncă şi asigurări sociale.

Este adevărat că prin dispoziţiile art. 200 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. s-a instituit un regim derogatoriu în ce priveşte necompetenţa specializată a instanţei, în sensul că în cadrul procedurii de regularizare în prima instanţă se poate trimite dosarul completului specializat competent ori secţiei specializate din instanţa respectivă.

Chiar şi în această situaţie, completul căruia i s-a repartizat cauza îşi păstrează posibilitatea de a-şi invoca necompetenţa materială procesuală în funcţie de obiectul şi natura litigiului, potrivit art. 130 şi art. 131 din C. proc. civ., limite procedurale în care s-a încadrat primul complet din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, învestit, de altfel, cu soluţionarea litigiului ca instanţă de control judiciar, în apel.

Cu privire la competenţa specializată a acestui complet, se reţine că prin art. II din Hotărârea nr. 9/22.05.2019 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti, s-a decis repartizarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă şi asigurări sociale tuturor secţiilor care nu erau penale din cadrul instanţei.

Ulterior, prin art. I din Hotărârea nr. 12/20.06.2019, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Ploieşti a decis repartizarea cauzelor având ca obiect aceste litigii unor completuri specializate nou înfiinţate, formate cu participarea unor judecători din cadrul altor secţii ale instanţei.

Prin aceste hotărâri ale colegiului de conducere date în executarea dispoziţiilor de organizare judiciară, s-a procedat la stabilirea criteriilor şi a procedurii de determinare a specializării şi, de asemenea, la constituirea completurilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.

Cu alte cuvinte, se distinge între, pe de o parte, repartizarea judecătorilor în virtutea specializării acestora, prin stabilirea compunerii completelor respective şi, pe de altă parte, stabilirea criteriilor de determinare a completelor specializate cărora le revine, în consecinţă, competenţa exclusivă de a soluţiona litigiile de muncă şi asigurări sociale.

Argumentele primului complet învestit cu soluţionarea cauzei, care nu au în vedere specializările în materii diferite ale completelor, ci chestiunea litigioasă a nelegalităţii, inclusiv sub aspectul calitativ al compunerii sale, excedează limitele analizei efectuate în regulatorul de competenţă.

Primul complet nici nu contestă, de altfel, că la data învestirii cu soluţionarea cauzei îi revenea competenţa specializată în raport cu obiectul şi natura litigiului, ci invocă efectele produse de pronunţarea sentinţei civile nr. 554/21.08.2019 a Tribunalului Argeş, secţia I civilă.

Astfel, se reţine că hotărârile menţionate anterior ale Colegiului de conducere au fost contestate de judecătorii curţii de apel şi prin sentinţa civilă nr. 554/21.08.2019, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus suspendarea în temeiul art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, cu rezultatul întreruperii temporare a efectelor acestora.

Este de subliniat că efectele produse până la adoptarea soluţiei de suspendare se menţin, hotărârile de colegiu antereferite nefiind anulate.

Faptul că, urmare a măsurii suspendării, s-a procedat la repartizarea dosarelor de litigii de muncă şi asigurări sociale, înregistrate ulterior, altor completuri specializate din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti, nu ar putea constitui un argument valid pentru declinare, atât timp cât completul de judecată căruia i-a fost repartizat iniţial dosarul şi-a păstrat funcţionalitatea, în sensul programării în şedinţele de judecată, în vederea soluţionării cauzelor cu care a fost învestit.

Suspendarea executării este o măsură provizorie care îşi produce efectele odată cu pronunţarea instanţei la 21 august 2019, în timp ce învestirea primului complet de judecată specializat este un fapt epuizat, care s-a realizat anterior, prin înregistrarea cererii de apel şi repartizarea la data de 22 iulie 2019, acestui complet revenindu-i competenţa de soluţionare a cauzei în virtutea principiului repartizării aleatorii, precum şi a continuităţii, potrivit art. 19 C. proc. civ.

Aşa fiind, în raport cu considerentele expuse, în considerarea principiului asigurării accesului efectiv la justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea completului iniţial învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea completului iniţial învestit al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Ploieşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 mai 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.