Şedinţa publică din data de 20 februarie 2020
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, la data de 15.02.2016 sub dosar nr. x/2016, A. - Filiala Bucureşti - Ilfov a formulat contestaţie la procedura de selecţie iniţiată şi organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, prin "Anunţ privind selecţia partenerilor relevanţi pentru Comitetul de Monitorizare al POPAM 2014-2020", aprobat de Ministerul Agriculturii prin Ordin 25 din 07.01.2016 şi publicat la data de 07.01.2016 pe site-ul autorităţii. Partea reclamantă a arătat că actul autorităţii pe care îl consideră nelegal şi pe care îl contestă este "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM", despre care a luat cunoştinţă la data de 01.02.2016 prin corespondenţă e-mail şi prin publicare pe site-ul Autorităţii de Management pentru POP.
Reclamanta a solicitat anularea documentului "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM", refacerea procedurilor de selecţie conform "Ghidului de constituire CM pentru POPAM, declararea "admis" a A. şi declararea "respins" a B., refacerea "Listei finale a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM" şi publicarea ei pe site-ul Autorităţii de Management pentru POPAM, care să includă A. ca admisă, cât şi publicarea unui anunţ prin care Autoritatea de Management pentru POPAM îşi cere scuze pentru greşeala tehnică comisă cu referire la candidatura A..
Prin Decizia nr. 243/C5/250 pronunţată la data de 23.02.2016, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 26.02.2016, sub nr. x/2016.
Pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit a invocat prin întâmpinare excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti şi a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi rangul său de autoritate publică centrală.
Prin sentinţa civilă nr. 5917/24.10.2016, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârât şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 03.01.2017, sub acelaşi număr de dosar (7902/3/2016).
1.2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 1634 din 5 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. - Filiala Bucureşti - Ilfov, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, a anulat în parte «Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CMPOPAM 2014 - 2020» emisă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritate de management pentru POP, în ceea ce priveşte selecţia pentru structurile «Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare» şi «ONG de mediu, dezvoltare durabilă», a dispus reevaluarea formularelor de intenţie depuse în referire la selecţia membrilor pentru structurile «Reprezentant societate civilă/parteneri socio - economici reprezentativi pentru sectorul de acvacultură şi procesare» şi «ONG de mediu, dezvoltare durabilă», a obligat partea pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 450 de RON cheltuieli de judecată, stabilite în condiţiile art. 451 şi 453 noul C. proc. civ., a respins în rest cererea de chemare în judecată.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe A. şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP au formulat recurs.
Recurenta A. a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinţei recurate în sensul admiterii şi a celorlalte capete ale cererii astfel cum au fost formulate şi acordarea integrală a cheltuielilor de judecată.
Recurentul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate şi rejudecând cauza respingerea, în tot, a acţiunii.
II. Considerentele şi soluţiile Înaltei Curţi asupra recursurilor
2.1. Excepţia nulităţii recursului formulat de A..
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de A. în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepţie invocată de recurentul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP.
Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.
Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.
Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.
Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.
Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.
Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.
Înalta Curte constată că recurenta A. nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegaţiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei şi reluarea susţinerilor din cuprinsul acţiunii introductive de instanţă.
Intercalarea unor afirmaţii, prin care arată că nu este de acord cu cele reţinute de prima instanţă, nu reprezintă critici de nelegalitate în sensul art. 488 C. proc. civ., recurenta limitându-se la a prelua integral argumentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără, însă, a aduce nicio critică concretă considerentelor hotărârii recurate care să se poată încadra în articolul menţionat.
Or, simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a acţiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului formulat de A..
2.2. În ceea ce priveşte recursul formulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP, Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit instanţa de fond, reclamanta A. a solicitat şi anularea documentului "Lista finală a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM", refacerea procedurilor de selecţie conform "Ghidului de constituire CM pentru POPAM, declararea "admis" a A. şi declararea "respins" a B., refacerea "Listei finale a candidaţilor declaraţi admişi ca urmare a selecţiei membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM" şi publicarea ei pe site-ul Autorităţii de Management pentru POPAM, care să includă A. ca admisă, cât şi publicarea unui anunţ prin care Autoritatea de Management pentru POPAM îşi cere scuze pentru greşeala tehnică comisă cu referire la candidatura A..
Reclamanta a dedus judecăţii un raport juridic administrativ complex, din care făcea parte, alături de părţile litigante, şi Societatea C., astfel că pentru admisibilitatea acţiunii formulată de reclamantă era necesar crearea unui consorţiu procesual din care să facă parte şi această persoană juridică prin valorificarea dispoziţiilor art. 78 C. proc. civ. sau art. 161 din Legea nr. 554/2004, după caz.
Aceasta pentru că reclamanta a supus controlului jurisdicţional de legalitate pe lângă greşita sa calificare în procedura de selecţie a membrilor parteneri non-instituţii publice pentru CM POPAM şi greşita valorificare a opţiunii a Societăţii C., iar instanţa de fond a validat apărările reclamantei, anulând actul administrativ contestat, de ale cărei dispoziţii a beneficiat şi această persoană juridică, fără ca aceasta să stea în judecată, să fie legal citată şi să fie în măsură a-şi expune punctul de vedere cu privire la problema supusă dezbaterii.
Procedând de această manieră, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, cu încălcarea dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., în virtutea căruia judecătorul trebuia să manifeste rol activ în ceea ce priveşte aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
De asemenea, la pronunţarea hotărârii atacate au fost nesocotite principiile consacrate în art. 13 şi 14 din C. proc. civ., respectiv principiul dreptului la apărare şi al contradictorialităţii, inclusiv din perspectiva dispoziţiilor art. 6 din Convenţia EDO referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Prin urmare, nesocotind aceste principii fundamentale prevăzute de C. proc. civ. cât şi dispoziţiile legale menţionate anterior, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, astfel că se impune casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea în mod corect a cadrului procesual.
În raport cu cele reţinute, instanţa de control judiciar apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP referitoare la aspectele de legalitate a sentinţei recurate, din perspectiva pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.
2.3. Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva sentinţei nr. 1634 din 5 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Admite recursul formulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP împotriva sentinţei nr. 1634 din 5 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 februarie 2020.