Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea formulată de petentul A., prin care solicita completarea şi lămurirea dispozitivului încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă cererea de strămutare formulată de acelaşi petent.
Instanţa de judecată a reţinut, în esenţă, că nu sunt incidente dispoziţiile art. 443 şi 444 din C. proc. civ., întrucât instanţa s-a pronunţat asupra cererilor cu care petentul a învestit-o, pe de o parte, iar aspectele invocate de petent nu pot face obiectul unei cereri de completare sau lămurire a dispozitivului hotărârilor judecătoreşti, eventualele nereguli în procedura de citare putând fi invocate în cadrul unei proceduri speciale, reglementate de legiuitor în acest scop.
2. Recursul declarat în cauză
Împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020, petentul a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020, susţinând că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, pentru motivele pe care urmează să le menţioneze, printr-un memoriu separat, după ce-i va fi comunicată încheierea.
3. Procedura de filtrare a recursului
Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din acelaşi cod, întrucât procesul a fost început la 24.04.2015, astfel că nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 (în vigoare de la 21 decembrie 2018), prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a concluzionat în sensul că acesta nu este admisibil.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 19 octombrie 2020, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, actul fiind comunicat recurentului.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condiţiile art. 493 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, recursul a fost declarat împotriva unei încheieri date asupra unei cereri de completare şi lămurire a dispozitivului unei încheierii prin care a fost respinsă o cerere de strămutare.
Potrivit art. 446 din C. proc. civ.:
"Încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea."
De asemenea, potrivit art. 144 din acelaşi cod:
"(1) Cererea de strămutare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor din proces.
(2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
(…)"
Rezultă, din dispoziţiile legale citate, că încheierea recurată în cauză, fiind pronunţată asupra unei hotărâri date cu privire la o cerere de strămutare, care este o hotărâre definitivă, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri supuse recursului, prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., de art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de alte dispoziţii legale speciale.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. (7) din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor. Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.1.
Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţa publică din 14 decembrie 2020.