Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 910 din 20 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca tardivă, cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 607/R/2019 din 17 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017 şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi pct. 5 C. proc. civ., formulată de revizuenţii A. şi B. în favoarea Curţii de Apel Cluj, pentru considerentele arătate în continuare.
Prin cererea înregistrată la 2 martie 2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, revizuenţii B. şi A. au solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 607 R din 17 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
La termenul din 20 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat, din oficiu, excepţia tardivităţii cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi, în raport de prevederile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire, întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii de revizuire, întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ca excepţie de procedură absolută şi peremptorie care împiedică analiza admisibilităţii, pe fond, a cererii de revizuire, s-au reţinut următoarele: (i) conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, respectiv a deciziei civile nr. 607/R din 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, împotriva căreia s-a exercitat calea de atac de retractare; (ii) decizia atacată cu revizuire este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, în condiţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) C. proc. civ., întrucât, prin aceasta, s-a soluţionat o cerere de recurs; (iii) prin urmare, termenul de revizuire este de o lună şi curge de la data rămânerii definitive a decizie atacate cu revizuire, şi anume de la data pronunţării acestei hotărâri, 17 decembrie 2019; (iv) termenul de o lună pentru exercitarea revizuirii, calculat de la data pronunţării deciziei atacate, 17 decembrie 2019, s-a împlinit la 17 ianuarie 2020; (v) potrivit ştampilei aplicate pe plicul care a însoţit cererea de revizuire şi înscrisurile depuse în susţinerea acesteia, aflat la dosarului, calea de atac a fost exercitată la 29 februarie 2020, cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac.
În ceea ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ., în aplicarea dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi cu observarea normei de competenţă stabilite prin dispoziţiile art. 510 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:
"Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită", s-a reţinut că revine Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă competenţa de soluţionare.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 au declarat recurs revizuenţii B. şi A., în temeiul art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
În cuprinsul cererii se menţionează că motivele de revizuire vor fi depuse după motivarea hotărârii atacate. În acelaşi timp, însă, este criticat faptul că instanţa a motivat numai cu privire la motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ., iar nu şi cu privire la motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi se susţine că cererea de revizuire a fost depusă la Curtea de Apel Cluj cu respectarea termenului legal de 30 de zile, conform avizului de expediere şi confirmării de primire, anexate în copie la cererea de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor vizând greşita admitere a excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, se reţin următoarele:
În cauză, cererea de revizuire este formulată împotriva deciziei civile nr. 607/R/2019 din 17 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, care, în opinia revizuentei, este potrivnică Deciziei nr. 11/R/2017 din 26 ianuarie 2017, pronunţată de Tribunalul Bistriţa.
Pentru motivul de revizuire invocat, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dispune în sensul că "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".
Ultima decizie invocată în susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este decizia civilă nr. 607/R/2019 din 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în soluţionarea unei cereri de recurs.
Astfel fiind, decizia a cărei revizuire se cere, fiind pronunţată în recurs, este definitivă la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevede că "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii", coroborat cu art. 634 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".
În consecinţă, termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 17 decembrie 2019 şi, conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la 17 ianuarie 2020, astfel că cererea de revizuire depusă la oficiul poştal la 29 februarie 2020, a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, fiind incidentă sancţiunea decăderii din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., aşa cum corect a reţinut şi instanţa de revizuire prin hotărârea atacată.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii B. şi A. împotriva Deciziei nr. 910 din 20 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2021.