Ședințe de judecată: August | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 317/2021

Decizia nr. 317

Şedinţa publică din data de 11 februarie 2021

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 914 din 2 iunie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a anulat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1266/2018 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă; a respins excepţia tardivităţii recursului declarat de recurenta-pârâtă DISTRIBUŢIE ENERGIE OLTENIA S.A.; a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă DISTRIBUŢIE ENERGIE OLTENIA S.A. împotriva deciziei nr. 1266/2018 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă. Casează în parte decizia nr. 1266/2018 din 12 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă; a trimis cauza spre o nouă judecată instanţei de apel numai cu privire la apelul pârâtei şi a menţinut dispoziţiile deciziei atacate privind respingerea apelului reclamantului.

Împotriva acestei decizii A. a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

În argumentarea motivului invocat, contestatorul a susţinut, în esenţă, că instanţa de recurs nu a observat că cererea de recurs a recurentei-pârâte este nulă conform art. 197 teza a II-a prin netimbrare.

După redarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, contestatorul consideră că, în speţă, recurenta-pârâtă trebuia să timbreze pentru punctul 8 al art. 503 C. proc. civ. cu suma de 1031,5 RON, pentru punctul 7 al art. 503 C. proc. civ. cu suma de 100 RON, suma totală ce trebuia timbrată 1131,5 RON (valoarea euro la data de 29.01.2019 fiind de 47,601 RON).

Contestatorul susţine că în data de 20 mai 2020 a invocat nulitatea cererii de recurs pentru netimbrare suficientă; recurenta-pârâtă a timbrat cererea de recurs insuficient, doar 100 RON.

Pentru aceste motive, contestatorul a solicitat admiterea contestaţiei în anulare aşa cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Distribuţie Energie Oltenia S.A. (fosta CEZ Distribuţie S.A.) a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nefondată.

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate raportate la temeiului de drept invocat, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare pentru considerentele ce urmează:

Contestatorul şi-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de recurs nu a observat că cererea de recurs a recurentei-pârâte este nulă conform art. 197 teza a II-a prin netimbrare suficientă.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se solicită instanţei care a pronunţat hotărârea atacată în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o noua judecată.

Date fiind consecinţele juridice ale desfiinţării unei asemenea hotărâri, dispoziţiile legale ce reglementează această cale de atac sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi extinse la alte situaţii decât cele avute în vedere de legiuitor.

Raportând aceste considerente la situaţia dedusă judecăţii, se constată că susţinerile contestatorului sunt nefondate ca temeiuri de anulare a deciziei contestate.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. (a cărui incidenţă a fost invocată), hotărârea poate fi atacată cu contestaţie în anulare când instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.

În sensul acestei norme, recurentul este singurul care are interesul de a ataca pe calea contestaţiei în anulare specială hotărârea pronunţată în recurs, pentru motivul că instanţa a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate.

Astfel fiind, Înalta Curte reţine că motivul invocat de contestator, privind o presupusă timbrare insuficientă a cererii de recurs de către recurenta-pârâtă, nu se circumscrie omisiunii de analizare a motivelor de recurs, astfel cum este reglementată în cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

În consecinţă, se constată că prin invocarea unor presupuse neregularităţi în soluţionarea cererii de recurs contestatorul s-a îndepărtat de la cerinţele instituite de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., iar prezenta contestaţie în anulare nu poate duce la retractarea deciziei contestate din perspectiva menţionatelor dispoziţii.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 508 C. proc. civ. va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 914 din 2 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 914 din 2 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2021.