Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea instanţei disciplinare
1. Prin Hotărârea nr. 5J din 6 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Turda şi, în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004) a aplicat pârâtei sancţiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) şi art. 99 lit. k) din acelaşi act normativ.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004
2. La data săvârşirii faptelor ce formează obiectul procedurii disciplinare, pârâta judecător îşi desfăşura activitatea în cadrul Judecătoriei Târgu Mureş.
3. Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Judecătoriei Târgu Mureş nr. 8/05.01.2017 au fost adoptate listele de permanenţă pentru secţia civilă, pentru situaţia prevăzută de art. 110 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 (Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti), respectiv situaţia în care se constată absenţa din instanţă a unui judecător, fiind adoptate şi regulile de desemnare a judecătorilor care asigură permanenţa.
4. Pentru şedinţa completului C14 din 05.12.2018, s-a impus participarea la şedinţă a judecătorilor din planificarea de permanenţă. În acest sens, la 3 decembrie 2019, preşedintele instanţei a înştiinţat judecătorii, inclusiv pe pârâta judecător, şi a solicitat acesteia să comunice dacă va veni la serviciu, pentru a se putea stabili judecătorii care înlocuiesc titularul, conform listei de permanenţă.
5. Pârâta judecător, deşi conform foii de pontaj figura prezentă în instanţă la data respectivă, nu a efectuat permanenţa pentru şedinţa din 05.12.2018, în locul său fiind desemnat un alt judecător din planificarea de permanenţă.
6. În Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Târgu Mureş, având ca obiect punere sub interdicţie, era stabilit termen pentru audierea bolnavului la 19.02.2019, ora 12:00, la Rezidenţa pentru vârstnici Valea Izvoarelor, fiind necesar să participe un judecător de pe lista de permanenţă, întrucât, începând cu 15.02.2019, titularul completului respectiv şi-a încetat activitatea în cadrul instanţei. Conform planificării, următoarea persoană din lista de permanenţă era pârâta judecător. În prealabil, la 15.02.2019, preşedintele instanţei a anunţat judecătorii despre necesitatea efectuării permanenţei, iar, la 18.02.2019, în condiţiile în care pârâta judecător nu s-a prezentat la serviciu, i s-a solicitat să anunţe dacă se va prezenta la serviciu pentru efectuarea permanenţei din 19.02.2019, însă aceasta nu a răspuns. Prin Adresa nr. x/18.02.2019, pârâta judecător a fost înştiinţată că, potrivit listei de permanenţă, are obligaţia să participe la audierea din 19.02.2019 în dosarul menţionat. Pârâta judecător nu s-a prezentat la serviciu la 18.02.2019, astfel că adresa i-a fost comunicată prin poşta electronică) şi, ulterior, la 19.02.2019, preşedintele instanţei a încercat, în mai multe rânduri, să o contacteze telefonic pentru a afla dacă se va prezenta la serviciu în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în calitate de judecător de permanenţă, însă nu a primit nici un răspuns, motiv pentru care a fost desemnat un alt judecător din listă permanenţă.
7. Prin urmare, probele administrate în cauză au confirmat faptul că, deşi a fost înştiinţată că trebuie să participe, conform planificării de permanenţă, la şedinţele din 05.12.2018 şi 19.02.2019, pârâta judecător a refuzat explicit, solicitând să fie lăsată să îşi îndeplinească activitatea pe completul al cărui titular este, context în care a fost înlocuită cu alţi judecători din lista de permanenţă.
8. În ceea ce priveşte atitudinea pârâtei este relevant şi faptul că, la 19.02.2019, prin cererea transmisă prin poşta electronică preşedintelui secţiei civile, pârâta judecător a solicitat suspendarea sa de pe lista de permanenţă pe o perioadă de 2 luni, începând cu 19.02.2019. Cererea a fost respinsă cu unanimitate de voturi prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 6/19.02.2019. În aceeaşi şedinţă, cu majoritate de voturi, Colegiul de conducere a admis propunerea preşedintelui secţiei civile de excludere de pe lista de permanenţă a pârâtei judecător în perioada 20.02 - 20.04.2019, pentru bunul mers al activităţii secţiei civile, apreciindu-se că absentează frecvent şi că menţinerea sa pe lista de permanenţă ar afecta activitatea secţiei, fiind greu de anticipat când se prezintă la serviciu.
9. Cu referire la apărarea pârâtei în sensul că nu a refuzat să participe în calitate de judecător de permanenţă în luna decembrie 2018, dar a apreciat că nu era rândul său şi că nu exista o înştiinţare oficială prealabilă pentru aceste înlocuiri, instanţa disciplinară a reţinut că, în momentul în care a refuzat să îşi îndeplinească obligaţia de a participa la şedinţele în care era desemnată ca judecător de permanenţă, nu a invocat faptul că nu era rândul său conform planificării, nu a contestat lista de permanenţă, nu a menţionat că nu-i fusese comunicată o astfel de listă şi că nu ar fi fost corectă desemnarea sa, ci a cerut explicit să nu fie desemnată judecător de permanenţă.
10. În anul 2018, pârâta judecător a participat la două şedinţe, ca judecător de permanenţă (31.05.2018 şi 07.11.2018), în timp ce toţi ceilalţi judecători au participat în medie la câte 4 şedinţe, în calitate de judecător de permanenţă. Faptul că sunt apropiate datele la care ar fi trebuit să intre în şedinţă ca judecător de permanenţă este consecinţa situaţiilor în care aceasta, deşi era planificată, nu a fost în instanţă pentru a efectua înlocuirile, fiind reprogramată conform regulilor stabilite în Hotărârea Colegiului de conducere nr. 8/05.01.2017.
11. În anul 2019, pârâta nu a participat la nicio şedinţă în calitate de judecător de permanenţă.
12. În ceea ce priveşte fapta imputată prin acţiunea disciplinară, constând în refuzul de participare la şedinţa din 25.01.2019, instanţa disciplinară a reţinut că pârâta judecător a dispus preschimbarea din oficiu a termenului din 25.01.2019 la 22.03.2019 pentru cele 46 de dosare aflate pe rolul completului său, astfel că, în raport cu dispoziţiile art. 230 din C. proc. civ., nu poate fi reţinut un refuz nejustificat.
13. Referitor la fapta imputată constând în neprezentarea la serviciu şi neparticiparea la şedinţa de judecată din 22.03.2019, în hotărârea atacată, s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada 22.03.2019 - 29.03.2019, pârâta s-a aflat în concediu medical, motiv pentru care nu se poate reţine un refuz nejustificat.
14. În consecinţă, instanţa disciplinară a reţinut că, prin refuzul de a participa la şedinţele de judecată din 05.12.2018 şi 19.02.2019, în care fusese planificată ca judecător de permanenţă, pârâta a încălcat dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. b) şi j) şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
15. Urmarea produsă prin comportamentul adoptat de pârâtă constă în perturbarea activităţii secţiei, concretizată în creşterea volumului de activitate a judecătorilor care au fost nevoiţi să îndeplinească atribuţiile respective şi, în acelaşi timp, a determinat excluderea sa din planificarea de permanenţă.
16. Sub aspectul laturii subiective, vinovăţia pârâtei judecător îmbracă forma intenţiei directe, având în vedere că, deşi cunoştea că are obligaţia de a exercita atribuţiile specifice funcţiei de judecător de permanenţă, a refuzat explicit şi în mod nejustificat să îşi exercite aceste atribuţii. Totodată, s-a reţinut că pârâta a persistat în conduita sa, iar exercitarea atribuţiilor de serviciu care îi incumbă magistratului nu poate fi lăsată la aprecierea personală a acestuia.
17. În concluzie, instanţa disciplinară a constatat că fapta pârâtei de a refuza în mod repetat şi nejustificat să participe la şedinţele de judecată în care era planificată, întruneşte cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004
18. În analiza abaterii disciplinare au fost avute în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. a) b) şi f) şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ale art. 4 şi 90 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi art. 12 teza a două din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
19. În privinţa situaţiei de fapt, au fost reţinute următoarele aspecte: (i) prin Decizia preşedintelui Judecătoriei Târgu Mureş nr. 30/04.12.2018, s-a înfiinţat condica de prezenţă pentru judecători, decizia fiind comunicată judecătorilor; grefierul-şef al instanţei i-a adus la cunoştinţă pârâtei, verbal, la 05.12.2018, precum şi prin Adresa nr. x/13.12.2019, în condiţiile în care s-a constatat că, deşi a fost prezentă la serviciu în perioada 05 - 07.12.2018, pârâta nu a semnat condica; (ii) conform datelor comunicate de conducerea instanţei şi foilor de pontaj întocmite, pârâta judecător a avut 33 de absenţe nemotivate în perioada decembrie 2018 - martie 2019, fiindu-i reduse în mod corespunzător drepturile salariale, aspect menţionat şi de pârâtă în mesajul transmis colegilor la 08.03.2019.
20. Pârâta nu a formulat contestaţie scrisă cu privire la modul de calcul al salariului şi cu privire la modul în care a fost întocmit pontajul.
21. Absenţele repetate de la instanţă au avut consecinţe directe asupra bunei desfăşurări a activităţii în cadrul instanţei, pârâta fiind înlocuită în şedinţa de judecată din 19.02.2019.
22. Apărările pârâtei în sensul că, în zilele în care figurează absentă în pontaj, motiva hotărârile pronunţate şi astfel nu se poate considera că absenta nemotivat, precum şi în sensul că, în nenumărate situaţii a depăşit cu mult programul normal de 8 ore, nu sunt de natură a atrage exonerarea de răspundere disciplinară, în condiţiile în care lipsa de la instanţă a fost nejustificată.
23. În consecinţă, s-a reţinut că fapta pârâtei constând în absenţele nemotivate şi repetate de la serviciu se circumscrie laturii obiective a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. k) din legea nr. 303/2004.
24. Sub aspectul laturii subiective, vinovăţia judecătorului, sub forma intenţiei, rezultă din comportamentul pe care a înţeles să îl adopte contrar dispoziţiilor legale şi regulamentare care reglementează obligaţiile judecătorilor în ceea ce priveşte prezenţa la instanţă. Astfel, chiar dacă nu a urmărit prin fapta să se producă anumite consecinţe asupra activităţii instanţei în care funcţionează, a avut reprezentarea că are un comportament inadecvat şi neconform oricăror reguli de disciplină a muncii, cu atât mai mult cu cât absenţele sale au avut caracter repetat, de continuitate.
25. Susţinerile pârâtei în sensul că preşedintele instanţei ar fi refuzat să îi aprobe cererile de concediu nu au fost confirmate de probele administrate, din care rezultă că toate cererile de concediu de odihnă formulate în perioada 2017 - 2019 i-au fost aprobate.
26. Apărarea pârâtei în sensul că ar fi avut un volum de activitate mai mare decât al altor judecători ai instanţei şi ar fi soluţionat mai multe dosare nu este de natură a justifica comportamentul adoptat, iar, din probatoriul administrat, rezultă că, la nivelul instanţei, există alte complete cu un volum de activitate mai mare sau similar.
27. Urmarea produsă prin comportamentul judecătorului cercetat disciplinar a determinat o perturbare a activităţii instanţei sub aspectul neparticipării ori incertitudinii participării la şedinţele în care era planificată ori pentru care asigura permanenţa, ceea ce a condus în final la excluderea sa din planificarea de permanenţă începând cu 20.02.2019, pentru a fi evitate pe viitor asemenea consecinţe negative.
28. Prin urmare, sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. k) teza întâi din Legea nr. 303/2004.
29. La individualizarea sancţiunii, în raport cu dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004, având în vedere împrejurările, gravitatea şi consecinţele faptelor săvârşite, precum şi în considerarea valorii sociale lezate - relaţiile referitoare la realizarea activităţii de justiţie - şi a faptului că independenţa judecătorului nu constituie un privilegiu care să îi permită nesocotirea dispoziţiilor legale şi a responsabilităţilor specifice funcţiei, s-a apreciat că este justificată aplicarea unei sancţiuni care să îi atragă atenţia asupra consecinţelor ce se pot produce prin refuzul de a îndeplini atribuţiile ce îi revin exercitarea funcţiei deţinute. În consecinţă, s-a apreciat că se impune aplicarea faţă de pârâtă a sancţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată şi anume, "diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 3 luni".
II. Recursul exercitat împotriva hotărârii instanţei disciplinare
30. Împotriva hotărârii menţionate la pct. I, a declarat recurs pârâta judecător A., în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii disciplinare, ca neîntemeiată.
31. Hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, în sensul celor arătate în continuare.
32. Sub aspectul acestei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004, se invocă aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. b), f) şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
33. Refuzul de a participa la şedinţa de permanenţă din 05.12.2018 nu a vizat neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, ci respectarea întocmai a dispoziţiilor Regulamentului instanţelor de judecată şi a legislaţiei specifice, susţinând că desemnarea sa în calitate de judecător de permanenţă s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii în soluţionarea dosarelor.
34. Repartizarea sa a fost făcută cu încălcarea art. 101 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, iar planificarea de permanenţă nu a fost făcută pentru fiecare zi, astfel că nu putea să afle din timp când este de permanenţă pentru a-şi putea organiza activitatea. Sub acest aspect, se susţine că planificarea de permanenţă se face în mod discreţionar de către preşedintele instanţei, prezentând o situaţie din anul 2018 în care a fost asigurată permanenţa într-un complet colegial în compunerea căruia participa, precum şi o altă situaţie în care a asigurat permanenţa într-un dosar având ca obiect o suspendare provizorie a executării din cauza imposibilităţii de prezentare a unui judecător aflat în concediu de odihnă.
35. Hotărârea Colegiului de conducere al Judecătoriei Târgu Mureş nr. 8/05.01.2017, prin care au fost stabilite listele de permanenţă nu fost adusă la cunoştinţa judecătorilor, listele de permanenţă nu erau aprobate de colegiul de conducere, fiind stabilite de preşedintele instanţei. În susţinere, se invocă declaraţia dată de judecător B. în cadrul cercetării prealabile în care se afirmă că lista de permanenţă se afla doar pe calculatorul preşedintelui şi numai începând cu luna martie 2019 se puteau face modificări la această listă de către preşedintele instanţei, preşedintele secţiei civile şi grefierul-şef.
36. Desemnarea sa pentru a asigura permanenţa a fost făcută cu încălcarea art. 110 alin. (6) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a instanţelor de judecată, întrucât, începând cu 22.11.2018, preşedintele secţiei civile a Judecătoriei Târgu Mureş era judecătorul B., astfel că preşedintele instanţei nu avea competenţa de a desemna permanenţa, iar aceasta nu se putea face decât cu aprobarea colegiului de conducere, însă, numai începând cu luna martie 2019, preşedintele secţiei civile a avut acces la lista de permanenţă aflată în calculatorul preşedintelui instanţei.
37. În ceea ce priveşte desemnarea ca judecător de permanenţă pentru data de 19.02.2019, suplimentar faţă de aspectele anterioare, recurenta afirmă că această desemnare a avut un rol şicanator, acesta fiind şi motivul pentru care a solicitat Colegiului de conducere suspendarea de pe lista de permanenţă pentru o perioadă de 2 luni începând cu 19.02.2019. Caracterului şicanator al desemnării a fost determinat de faptul că, până la 18.02.2019, reuşise să închidă toate hotărârile neredactate în termen pe completul său, astfel că nu mai putea fi acuzată de deficienţe în redactarea hotărârilor, precum şi de existenţa unei situaţii conflictuale cu preşedintele instanţei.
38. În ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a înţeles să sancţioneze disciplinar absenţele nemotivate repetate de la serviciu, numai dacă au ca rezultat afectarea în mod direct a activităţii instanţei.
39. Starea de fapt reţinut în hotărârea atacată nu este una reală, ci rezultă dintr-o analiză limitată a unor foi de pontaj transmise de preşedintele instanţei.
40. Deşi se reţine că, în perioada decembrie 2018 - martie 2019, ar fi avut un număr de 33 de absenţe nemotivate, recurenta arată că, în perioada decembrie 2018 - februarie 2019: a fost prezentă la serviciu 40 de zile; s-a aflat în concediu de odihnă în perioada 14.12.2018 - 17.01.2019; a avut 7 şedinţe de judecată (fiecare cu aproximativ 50 de cauze); în 7 zile a studiat următoarea şedinţă de judecată; în 8 zile a desfăşurat activităţile specifice procedurii prealabile sau încuviinţări de executare silită; cele 18 zile lucrătoare rămase au fost alocate activităţii de redactare a hotărârilor; activitatea de redactare a celor 118 hotărâri definitivate în perioada respectivă, a fost realizată atât în zilele în care a fost prezentă în instanţă, cât şi în zilele în care teoretic a absentat nejustificat.
41. În susţinerea opţiunii de a desfăşura activitatea de motivare a hotărârilor la domiciliu, recurenta invocă atitudinea şicanatorie şi ostilă a preşedintelui instanţei reliefată, în opinia sa, de faptul că nu i-a acordat aviz favorabil pentru transfer, aspect confirmat de declaraţia judecătorului B., şi a refuzat să îi aprobe cererile de concediu formulate. Sub acest aspect, susţine recurenta că rezoluţia prin care i-a fost aprobată cererea de concediu din 06.12.2018, pentru perioada 14.12.2018 - 17.01.2019, nu este datată, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului de desfăşurare a activităţii la Judecătoria Târgu Mureş, invocând în dovedire faptul că salariul corespunzător lunii decembrie 2018 nu este corespondent perioadei de concediu aprobate, precum şi faptul că dosarele repartizate pe şedinţa din 17.01.2019 nu reflectă exceptarea de la repartizarea menţionată în rezoluţia de aprobare a concediului.
III. Apărările intimatei
42. Intimata Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea, ca temeinică şi legală, a hotărârii pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.
IV. Considerentele Înaltei Curţi
43. În contextul factual prezentat pe larg în hotărârea atacată, raportat la criticile expuse la pct. II, analizate prin prisma probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004, constând în "refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu"
44. În cauză, pârâtei judecător i se impută săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. f) din Legea nr. 303/2004, conform căruia constituie abatere disciplinară "refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu".
45. Sub aspectul laturii obiective, în circumstanţele de fapt expuse la pct. 4 - 7 din prezenta decizie, s-a reţinut că pârâta, deşi a fost înştiinţată că trebuie să participe la activităţile din 05.12.2018 şi 19.02.2019, conform planificării de permanenţă, a refuzat explicit să îndeplinească această îndatorire de serviciu, solicitând să fie lăsată să îşi îndeplinească activitatea corespunzătoare completului său.
46. Criticile din recurs referitoare la faptul că desemnarea sa ca judecător de permanenţă s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii în soluţionarea dosarelor, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 101 alin. (5) şi art. 110 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, sunt lipsite de temei.
47. Însă, dispoziţiile art. 101 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, referitoare la stabilirea compunerii completurilor de judecată la începutul fiecărui an, nu prezintă relevanţă din perspectiva procedurii de stabilire a listei de permanenţă şi de desemnare a judecătorilor din lista respectivă.
48. În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiile art. 110 alin. (6) din acelaşi Regulament, conform cărora "Planificarea de permanenţă se întocmeşte de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele secţiei, cu aprobarea colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor", se constată, de asemenea, că susţinerile din recurs sunt neîntemeiate.
49. Astfel, contrar criticilor din recurs, listele de permanenţă şi regulile de înlocuire au fost aprobate prin Hotărârea Colegiului de conducere al Judecătoriei Târgu Mureş nr. 8/05.01.2017, fără a se constata vreo inadvertenţă în raport cu dispoziţiile citate.
50. Raportat la susţinerile recurentei, se constată că lista de permanenţă nu este stabilită arbitrar de către preşedintele instanţei, ci este întocmită în ordinea cronologică a judecătorilor, prin raportare la numărului completului din care fac parte, iar această ordinea este schimbată numai în condiţiile stabilite în Hotărârea Colegiului de conducere nr. 8/05.01.2017, în situaţiile care judecătorii care nu puteau asigura permanenţa erau înlocuiţi de următorii judecători din listă. De asemenea, contrar susţinerilor recurentei, lista de permanenţă din calculatorul preşedintelui este, în realitate, evidenţa situaţiilor în care fiecare judecător a asigurat permanenţa şi a motivelor care au determinat ordinea înlocuirilor.
51. Apărările recurentei în sensul că participarea ca judecător de permanenţă impieta asupra activităţii completului său sunt lipsite de temei în condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut în hotărârea atacată, în anul 2018 a participat la două înlocuiri, iar, în anul 2019, nu a participat la nicio înlocuire, comparativ cu ceilalţi judecători care au participat la cel puţin 4 înlocuiri.
52. Conduita imputată pârâtei judecător şi consecinţele acesteia, constând în perturbarea activităţii instanţei, sunt reflectate de faptul că, finalmente, pentru a fi evitate situaţiile generate de atitudinea magistratului cercetat disciplinar, acesta a fost exclus din lista de permanenţă, prin Hotărârea Colegiului de conducere din 19.02.2019.
53. Apărările recurentei referitoare la faptul că nu era rândul său ca judecător de permanenţă ori că nu exista o înştiinţare oficială prealabilă pentru înlocuiri, nu pot primi relevanţa propusă în condiţiile în care asemenea situaţii sunt invocate cu caracter singular numai de către magistratul cercetat disciplinar, nefiind observate de Inspecţia Judiciară ori semnalate de alţi judecători în cadrul verificărilor prealabile sau cercetării disciplinare.
54. În deplin acord cu instanţa disciplinară, nu pot fi reţinute în conţinutul elementului material al abaterii disciplinare faptele imputate pârâtei din perspectiva refuzului nejustificat de participare la şedinţele din 25.01.2019 şi 22.03.2019.
55. În consecinţă, întemeiat a reţinut instanţa disciplinară că, prin refuzul de a participa la activităţile din 05.12.2018 şi 19.02.2019, în care fusese planificată ca judecător de permanenţă, pârâta judecător a încălcat dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, conform cărora judecătorul are îndatorirea "să participe la şedinţele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii" şi să fie prezent "pentru îndeplinirea activităţilor în care sunt planificaţi [...], ca efect al unor dispoziţii legale sau regulamentare, ori pentru şedinţele de judecată în care au fost desemnaţi, precum şi la activităţile stabilite de preşedintele instanţei în conformitate cu legea".
56. Urmarea comportamentului adoptat de recurentă constă în perturbarea activităţii instanţei, concretizată în desemnarea altor judecători pentru îndeplinirea activităţilor ce reveneau magistratului cercetat disciplinar, perturbare dovedită şi de faptul că, în final, pârâta a fost exclusă din lista de permanenţă tocmai pentru a fi evitate inconvenientele pe care le-a creat prin conduita sa.
57. Sub aspectul laturii subiective, pârâta a acţionat cu intenţie directă, refuzând explicit să participe la activităţile planificate.
Abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004, constând în "absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei [...]"
58. Sub aspectul laturii obiective, art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004 prevede angajarea răspunderii disciplinare pentru absenţe nemotivate în următoarele două ipoteze alternative: (i) absenţe nemotivate repetate; (ii) absenţe nemotivate care afectează în mod direct activitatea instanţei.
59. În speţă, Înalta Curte constată că cele 33 de absenţe nemotivate de la serviciu într-o perioadă de 4 luni (decembrie 2018 - martie 2019) reflectă caracterul repetitiv al conduitei neconforme a magistratului, fiind întrunit elementul laturii obiective a abaterii disciplinare. De altfel, este de observat faptul că pârâta nu contestă absenţa de la serviciu în zilele menţionate în hotărârea atacată, ci tinde să confere acestor absenţe un caracter justificat prin prisma activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti.
60. Apărările prin care pârâta tinde să confere un caracter justificat absenţelor prin prisma activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti nu pot fi primite şi nu sunt de natură să înlăture răspunderea disciplinară ori să confere, în circumstanţele cauzei, un caracter justificat încălcării dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. a) b) şi f) şi alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ale art. 4 şi 90 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi art. 12 teza a două din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, din interpretarea cărora este decelată obligaţia magistratului de a fi prezent la instanţă pentru a participa la activităţile planificate.
61. Circumscris tezei a doua a dispoziţiilor art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004, Înalta Curte, în deplin acord cu instanţa de disciplină, constată că, prin absenţele nemotivate şi repetate de la serviciu, recurenta-pârâtă a afectat în mod direct activitatea instanţei, întrucât, în pofida demersurilor efectuate pentru a-i fi adusă la cunoştinţă activitatea planificată în calitate de judecător de permanenţă, pârâta a fost înlocuită în şedinţa de judecată din 19.02.2019.
62. Totodată, este de remarcat că, din cauza conduitei sale, pârâta a fost exclusă din listele de permanenţă, aşa cum se arată în considerentele anterioare.
63. În consecinţă, prin absenţele nemotivate şi în mod repetat de la serviciu, pârâta a încălcat dispoziţiile menţionate în precedent.
64. Sub aspectul laturii subiective, vinovăţia magistratului cercetat rezultă din comportamentul contrar normelor indicate, întrucât, deşi cunoştea că are obligaţia de a se prezenta la serviciu, a absentat nemotivat şi, chiar dacă nu a urmărit în mod direct, a avut reprezentarea conduitei sale neconforme şi a acceptat consecinţele negative produse asupra activităţii instanţei.
65. În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, Înalta Cure apreciază că se sancţiunea aplicată de instanţa de disciplină este în spiritul procedurii disciplinare.
66. Astfel, în contextul în care în sarcina pârâtei au fost reţinute două abateri disciplinare, scopul punitiv şi preventiv al procedurii disciplinare poate fi atins prin aplicarea unei sancţiuni mai severe decât cea mai uşoară dintre acestea - "avertismentul" - fiind de aşteptat ca, prin această individualizare, magistratul să conştientizeze gravitatea şi consecinţele conduitei sale reprobabile şi să remedieze aspectele ce îi sunt imputate, astfel încât să răspundă standardelor specifice funcţiei pe care o are de îndeplinit.
67. Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta A. împotriva Hotărârii nr. 5J din 6 februarie 2020, pronunţată de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în Dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2020.
GGC - NN