Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Căi Ferate Constanta, obligarea acestuia din urmă la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate prin cererea înaintată prin email, la data de 29.12.2017, sub sancţiunea aplicării unei amenzi reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere conducătorului instituţiei şi a plăţii penalităţilor de 1.000 RON pe zi de întârziere care vor fi acordate reclamantului
Prin sentinţa civilă nr. 1471 din 17.05.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei de interes, invocate de pârâtul Spitalul Clinic de Căi Ferate Constanţa prin întâmpinare.
S-a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Căi Ferate Constanţa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A., a solicitat admiterea recursului şi casarea în parte a hotărârii atacate.
Recurentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1) din Legii 544/2001, pentru încălcarea principiului securităţii juridice dedus din art. 1 alin. (5) al Constituţiei României, şi a solicitat constatarea constituţionalităţii articolului de lege anterior menţionat în măsura în care prin data înregistrării se înţelege data la care autoritatea şi instituţia publică au primit cererea de informaţii, dacă au primit-o în timpul programului de lucru, sau ziua lucrătoare următoare, dacă au primit cererea de informaţii în afara programului de lucru.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin decizia civilă nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1471 din 17.05.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, pe care a casat-o în parte, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de chemare în judecată, şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe în aceste limite. A menţinut sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiilor de inadmisibilitate şi a lipsei de interes.
Pentru a se pronunţa astfel, în esenţă, a reţinut că în speţă solutionarea cererii de recurs nu depinde de modul de interpretare şi implicit de constituţionalitatea art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001, motiv pentru care a respins în baza art. 29 din Legea 47/1992 cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu solutionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1) din Legea 544/2001. În ceea ce priveşte soluţia dată cererii de chemare în judecată, a apreciat că prima instanţă nu a cercetat în fond cererea de chemare în judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul A., a solicitat admiterea recursului şi sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
În cererea de recurs a susţinut că invocă excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "în termen de 48 de ore de la pronunţare" din cuprinsul art. 29 alin. (5) al Legii nr. 47/1992, pentru încălcarea art. 21 şi art. 1 alin. (5) din Constituţia României, arătând că partea care intenţionează să depună recurs nu poate valorifica motivele de recurs, deoarece motivele respingerii nu se regăsesc într-o hotărâre redactată cu termen de redactare ulterior termenului de depunere a cererii de recurs.
A mai susţinut că această sintagmă nu prevede evenimentul de la care începe să curgă termenul de 3 zile în care se judecă recursul. Or, inexistenţa unui termen aplicabil pentru o cauză care, conform spiritului aceleiaşi norme juridice, se judecă de urgenţă, încalcă şi dreptul părţii litigante la judecarea recursului în termenul optim indicat de spiritul legii.
A mai arătat că, întrucât nu a luat cunoştinţă de motivele de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, înţelege să invoce ca motiv de casare aplicarea eronată a art. 29 al Legii nr. 47/1992.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
La termenul de judecată din data de 28.02.2019, stabilit pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului, pe care o soluţiona cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ.
Recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care prevăd că cererea de recurs cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea acestora.
Recurentul-reclamant nu a arătat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea acestora, astfel încât să permită încadrarea în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar potrivit art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Deşi a invocat aplicarea eronată a art. 29 din Legea nr. 47/1992, recurentul-reclamant nu a invocat motive de nelegalitate concrete care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., nu a adus nicio critică hotărârii recurate, prin raportare la argumentele reţinute de instanţa de fond şi la soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Penru aceste motive, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamant.
Având în vedere sancţiunea nulităţii recursului pentru motivele arătate, Înalta Curte nu va analiza cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată în recurs, incident procedural care presupune regularitatea învestirii instanţei cu soluţionarea căii de atac, neîndeplinită în condiţiile în care s-a constatat nulitatea recursului în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 4297/2018 din 09 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2019.