Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la 20.07.2015, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a chemat in judecata pe pârâţii Guvernul României si Judeţul Argeş, solicitând:
a). Anularea in parte a hotărârii nr. 447 din 16 mai 2002 emisa de parat cu privire la atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Argeş, publicata in Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 609 din 16 august 2002, respectiv anularea punctelor 21 si 22 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 447/2002, cu privire la trecerea in patrimoniul public al judeţului Argeş a imobilului construcţie Clădirea ACR in suprafaţa de 100 mp si Clădirea - Parc Ştrand ACR în suprafaţa de 80 mp.
b). Radierea intabularii imobilelor construcţie Clădirea ACR in suprafaţa de 100 mp si Clădirea ~ Parc Ştrand ACR in suprafaţa de 80 mp in favoarea Consiliul Judeţean Argeş.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1385 din 22 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Judeţul Argeş.
A admis excepţia lipsei procedurii prealabile.
A respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Judeţul Argeş Prin Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile recurate a formulat recurs reclamantul Automobilul Clubul Român criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, bazată pe aspecte greşit reţinute.
A susţinut recurenta că în mod corect instanţa de fond a reţinut că judeţul Argeş are calitate procesuală pasivă, însă cele două imobile care se regăsesc în Anexa nr. 1 la H.G. nr. 447/2002 au fost restituite Automobil Clubului Român în schimbul imobilelor abuziv preluate şi demolate în perioada comunismului, astfel ca, prin trecerea în domeniul public a celor două imobile s-a comis un grav abuz de drept cu consecinţe dintre cel mai grave asupra patrimoniului asociaţiei A., în total dezacord cu principiile statului de drept.
A mai susţinut recurentul că în mod greşit instanţa de fond a admis excepţia lipsei procedurii prealabile întrucât în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, Automobilul Clubul Român a adresat Guvernului României prin Ministerul de Resort o plângere administrativă prealabilă întemeiată pe disp. art. 2 alin. (1) lit. a),b),c),j),r),s) şi art. 7 din legea nr. 554/2004, fiind îndreptată împotriva unui act administrativ emis de o autoritate publică.
Prin scrisoarea nr. 45676/02.06.2015, Guvernul României - Ministerul Dezvoltării Regionale a comunicat recurentei că protocolul de predare primire încheiat în anul 1999 nu reprezintă un veritabil titlu de proprietate, iar dreptul de proprietate asupra imobilelor construcţie Clădirea ACR în suprafaţă de 100 mp şi Clădirea - Parc Strand ACR în suprafaţă de 80 mp este întabulat în cota de 1/1 în favoarea Consiliului Judeţean Argeş. A mai arătat intimatul Guvernul României că inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale se întocmeşte de comisii special constituite de preşedinţii Consiliilor Judeţene.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Judeţul Argeş prin Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinere sentinţei atacate ca temeinică şi legală.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Examinând recursul formulat raportat la probele administrate la dosarul cauzei şi la hotărârea instanţei de fond, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că nu este întemeiată excepţia formulată de intimatul-pârât Judeţul Argeş prin Preşedintele Consiliului Judeţean, prin concluziile orale susţinute în cadrul dezbaterilor pe fondul recursului, prin care a solicitat anularea recursului ca nemotivat pe considerentul că recurenta a reiterat argumentele expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată,
Criticile invocate de recurent, se circumscriu motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Astfel, nu se poate reţine o lipsă a motivării recursului, instanţa de control judiciar putând analiza criticile invocate în prezenta cerere de recurs care vizează casarea sentinţei recurate.
Cu privire la fondul recursului Înalta Curte reţine următoarele:
Prin Hotărârea Guvernului nr. 447/2002 privind atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Argeş, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 16 august 2002, Guvernul României a stabilit apartenenţa la domeniul public al judeţului Argeş, precum si al municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul Argeş, a bunurilor cuprinse in anexele nr. 1-100 care fac parte integranta din aceasta hotărâre, din care la poziţia nr. 21 este mentionat imobilul construcţie Clădire ACR, in suprafaţa de 100 mp proprietatea Automobil Clubului Roman, iar la poziţia nr. 22 este menţionat imobilul construcţie Clădire - Parc Ştrand ACR, in suprafaţa de 80 mp proprietatea Automobil Clubului Roman.
Reclamantul prin acţiunea formulată a solicitat anularea punctelor 21 si 22 din Anexa nr. 1 din Hotărârii Guvernului nr. 447 din 16 mai 2002, cu privire la trecerea in patrimoniul public al judeţului Argeş a imobilului construcţie Clădirea ACR in suprafaţa de 100 mp si Clădirea - Parc Ştrand ACR în suprafaţa de 80 mp, precum şi radierea întabularii imobilelor construcţie Clădirea ACR in suprafaţa de 100 mp si Clădirea - Parc Ştrand ACR in suprafaţa de 80 mp in favoarea Consiliul Judeţean Argeş.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia reclamanta trebuia sa se adreseze, cu cererea de revocare a actului administrativ, autorităţii publice emitente sau autorităţii publice ierarhice.
Recurenta-reclamantă a formulat plângerea prealabilă administrativă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, privind revocarea actului administrativ, către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice persoană fără calitate în cauză.
Hotărârea de Guvern a cărei anulare parţială se solicită este emisă de Guvernul României.
La baza emiterii Hotărârii Guvernului nr. 447 din 16 mai 2002 a stat Hotărârea Consiliului Judeţean Argeş nr. 38/1999 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Judeţului Argeş.
Prin adresa nr. x/11 iunie 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a transmis reclamantei un răspuns prin care a arătat că adresa reclamantei sub nr. x/2015 înregistrată la Ministerul Afacerilor Interne şi redirecţionată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu nr. x/23.03.2015 a procedat la înaintarea acesteia, în vederea analizării şi comunicării unui punct de vedere către Consiliul Judeţean Argeş precum şi către Instituţia Prefectului - judeţul Argeş.
Critica recurentei în sensul că a adresat plângerea sa Guvernului României prin ministerul de resort, respectiv Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, nu poate fi primită.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice potrivit H.G. nr. 1/2013 este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în subordinea Guvernului .
Guvernul României, potrivit dispoziţiilor Constituţiei României şi Legii nr. 90/2011, este un organ colegial, fără personalitate juridică civilă, care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, precum şi conducerea generală a administraţei publice, iar pentru realizarea atribuţiilor sale adoptă acte administrative de autoritate pe baza şi în vederea executării legii.
Prin urmare, Înalta Curte constată că cele două instituţii sunt entităţi distincte, astfel încât nu se poate reţine critica recurentei potrivit căreia aceasta a depus plângerea administrativă ministerului de resort din cadrul Guvernului României.
Astfel, actul de procedură, în cazul în speţă plângerea prealabilă, nefiind depus la autoritatea emitentă a actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat, neproducând niciun efect juridic, se poate reţine că sesizarea instanţei s-a făcut fără să fie dovedită parcurgerea procedurii prealabile raportat la norma imperativă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi drept urmare, în mod corect instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată a reclamantei ca inadmisibilă.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât Judeţul Argeş prin Preşedintele Consiliului Judeţean.
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1385 din 22 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2019.