Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea introductivă înregistrată la Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta F.L. a solicitat în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 922 din 4 februarie 2003, emisă de pârâtă, prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, în calitate de persoană refugiată din motive etnice.
Această instanță a dispus, prin sentința nr. 221 din 17 martie 2003, declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, unde cauza a fost înregistrată cu nr. 953/A/2003 și soluționată prin sentința nr. 525 din 20 iunie 2003, prin care s-a respins acțiunea reclamantei, cu motivarea că aceasta nu era născută la data evacuării părinților săi.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat recurs, la Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, care, prin decizia nr. 1540 din 22 aprilie 2003, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță, unde cauza a fost înregistrată cu nr. 1049/A/2004.
La rejudecarea în fond după casare, instanța, în raport cu actele dosarului și cu recomandările instanței supreme, privind necesitatea completării probatoriului, conform art. 315 C. proc. civ., a dispus prin decizia nr. 418 din 17 iunie 2004, admiterea acțiunii, anularea hotărârii nr. 922 din 4 februarie 2003 și, constatând că reclamanta se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/ 2000, a acordat drepturile, începând cu data de 1 februarie 2003.
Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut că reclamanta s-a născut în localitatea de refugiu a părinților săi, evacuați din Basarabia, pe motive etnice, având același statut de refugiat, ca și aceștia, de la data nașterii sale, 24 noiembrie 1944 și până la 6 martie 1945, încadrându-se în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva deciziei a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând soluția instanței, în raport cu dispozițiile art. 61 C. fam.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 2 din Normele pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile art. 1 lit. c) din lege, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind refugiată, astfel cum este cazul în speță.
Față de aceste dispoziții legale, se constată că instanța a reținut corect că reclamanta s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, întrucât prin naștere a dobândit, asemenea părinților săi, statutul de refugiat din motive etnice, legea neexcluzând de la beneficiul acordării drepturilor prevăzute pentru persoanele refugiate, pe copiii născuți în perioada de refugiu a părinților lor.
Așa fiind, se constată că motivul de recurs vizând timpul legal al concepției prevăzut în art. 61 C. fam., nu are relevanță juridică în cauză, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva deciziei nr. 418 din 17 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2004.