Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul V.M. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Industriei și Economiei și I.G., în calitate de director, pentru ca instanța, prin sentința ce o va pronunța, să-i delege pe aceștia să-i răspundă la fiecare punct din sesizarea înaintată și să fie informat asupra măsurilor luate împotriva persoanelor care nu au răspuns sesizării, cu obligarea acestora, la plata unei daune morale de 100.000 lei/zi de întârziere.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a adresat societății D.N. Târgu Mureș și pârâtului Ministerului Industriei și Economiei, cu sesizare, prin care arată că vecinul său, S.N., utilizează o gură de evacuare a gazelor arse, angajații societății neprocedând la întreruperea gazului.
Se precizează în acțiune, că nu a primit un răspuns complet la toate sesizările făcute pârâților.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentința civilă nr. 138/2004, a respins ca neîntemeiată, acțiunea.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a primit răspuns la sesizările făcute încă din anul 2000 și că informațiile solicitate de el, nu fac parte din categoria celor vizate de Legea nr. 544/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul V.M.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a arătat, în esență, că în mod greșit, instanța a reținut că pârâtul Ministerul Industriei și Economiei i-a răspuns la sesizările făcute, deoarece răspunsurile nu au fost punctuale, în raport cu cele 4 întrebări puse prin petiția formulată.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și în raport cu dispozițiile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea îl va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, „orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative, de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței judecătorești competente”.
În cauza dedusă judecății nu se poate reține „refuzul nejustificat” al intimatului-pârât Ministerul Industriei și Economiei, de a răspunde recurentului-reclamant, la sesizările făcute, deoarece, așa cum rezultă din adresa nr. 170669 din 21 mai 2003, acesta a răspuns recurentului, în sensul că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că instalația de gaze utilizată de vecinul său, este executată și pusă în funcțiune conform normativelor legale.
Este evident, așadar, că s-a dat răspuns la sesizarea recurentului și că acest răspuns viza aspectele semnalate.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză nu poate fi vorba de un refuz nejustificat, în sensul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990 și că informațiile solicitate de recurent, nu fac parte din categoria celor vizate de Legea nr. 544/2001, situație în care acesta nu se poate considera vătămat în drepturile sale recunoscute de lege.
În consecință, în raport cu cele mai sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de V.M. împotriva sentinței civile nr.138 din 14 iulie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2004.