Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26 februarie 2004, reclamantul D.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 3319 din 28 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Brașov, prin care i s-a respins cererea de stabilire a calității de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 și acordarea drepturilor cuvenite, pentru perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945.
În motivarea acțiunii, a arătat că în perioada 1940 - 1942 a locuit cu părinții, în București, dar a fost trimis în comuna Hăghig, în județul Brașov, pentru a urma școala primară, iar în perioada 1942 - 1943 a fost refugiat în Ardealul de Nord, stabilindu-se la Târgu Mureș.
În perioada 1943 - 1944, reclamantul a fost refugiat la căminul de ucenici al Școlii Profesionale nr. 1 Metal și Energie, iar în perioada august 1944 - decembrie 1944, a fost deținut în Lagărul de la Târgu Jiu, fiind recompensat în condițiile Legii nr. 118/1990.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 74/F din 4 mai 2004, a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a soluționa astfel, instanța de fond a reținut că, deși reclamantul a făcut dovada că s-a născut la Hăghig, județul Brașov și că școala primară a făcut-o în Haghig, iar cea profesională, în Târgu Mureș, având pașaport de elev, vizat de Ambasada de la Budapesta, nu se poate reține că deplasările lui de la Târgu Mureș, Brașov sau Hăghig și retur, ar fi fost determinate și impuse din motive etnice.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, D.A., care a susținut că din actele depuse la dosar, rezultă că a fost refugiat din motive etnice.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile prevăzute de acest act normativ, persoanele strămutate pentru motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, inclusiv H.G. nr. 127/2002, se înțeleg și persoanele din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ardealul de Nord, care au fost expulzate ori s-au refugiat.
În cauză, dovada refugiului reclamantului nu este certă, nu rezultă dacă a fost persecutat și de către cine, dacă s-a refugiat din localitatea de domiciliu, unde și din ce motive și durata acestei situații.
Pentru completarea probatoriului, cu acte și martori, pentru dovedirea perioadei solicitate, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.A. împotriva sentinței civile nr. 74/F din 4 mai 2004 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2004.