Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată si primul ciclu procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 17.07.2013, reclamanta S.C A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a solicitat anularea următoarelor acte administrative emise de CNAS:

(i) notificarea x/31.07.2012 transmisă prin e-mail la data de 02.08.2012, de la adresa x@x.ro şi intitulat "Clawback Trim. II 2012" prin care au fost comunicate:

- valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii pentru trimestrul II al anului 2012, înregistrată conform declaraţiilor furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente ca fiind 1.839.769.174,37 RON şi

- valoarea vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2012 suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, pretins centralizate conform declaraţiilor fiecărui plătitor al contribuţiei;

(ii) Notificarea transmisă prin e-mail la data de 05.05.2012, de la adresa x@x.ro şi intitulat "Date clawback T1_2012 şi An_2011" ("Notificarea") privind comunicarea:

- valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii pentru trimestrul I al anului 2012, înregistrată conform declaraţiilor furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente ca fiind 1.864.384.031,64 RON şi

- valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2012 suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, pretins centralizate conform declaraţiilor fiecărui plătitor al contribuţiei.

Prin sentinţa civilă nr. 3181/22.10.2013, în primul ciclu procesual, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a anulat notificările transmise de CNAS reclamantei prin e-mail, la data de 05.05.2012 şi 02.08.2012, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 77/2011, privind valoarea vânzărilor de medicamente pentru trimestrele I şi II ale anului 2012.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, invocând prevederile art. 488 (1) pct. 8 noul C. proc. civ., republicat.

Prin decizia civilă nr. 1469/30.03.2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea aceleiaşi instanţe.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3203 din data de 02 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea şi a anulat, în parte, notificările de clawback transmise de pârâtă, prin e-mail, la datele de 05.05.2012 şi 02.08.2012, către reclamantă, aferente trimestrelor I şi II 2012, doar în ceea ce priveşte includerea TVA în calculul valorii vânzărilor totale trimestriale şi al valorii vânzărilor individuale.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 3203 din data de 02 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta arată că instanţa de fond în sentinţa recurată a considerat că, în cazul notificărilor aferente trimestrelor I şi II 2012, calculul contribuţiei comunicate reclamantei s-a realizat asupra valorii consumului care includea TVA, în înţelesul prevederilor O.U.G. nr. 77/2011.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că în cauza dedusă judecăţii se impune anularea parţială a actelor atacate, raportat la aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 39/2013.

Deciziile Curţii Constituţionale produc efecte generale şi obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României, potrivit art. 11 lit. c), alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru notificările aferente trimestrelor I şi II 2012 erau aplicabile prevederile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2011 care prevedeau faptul că prin valoarea vânzărilor, se înţelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, care include şi taxa pe valoarea adăugată, iar instituţia avea obligaţia legală de a face aplicarea prevederilor în vigoare la data emiterii notificărilor contestate.

Prin urmare, în aplicarea acestor prevederi s-a procedat la includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea consumului medicamentelor. Astfel, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate viza consumul de medicamente de care beneficiau asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acest consum a fost calculat în baza preţului de referinţă suportat din bugetul FNUASS şi Ministerului Sănătăţii, care includea şi TVA în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011.

Ulterior, O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, la art. 7 din Secţiunea a 2-a - Reglementări privind contribuţia trimestrială prevăzută de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, a reglementat în mod explicit faptul că începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu completările ulterioare.

Din coroborarea textelor legislative menţionate anterior, reiese faptul că taxa pe valoarea adăugată la stabilirea contribuţiei clawback, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I - III ale anului 2012, şi începând cu trimestrul IV al anului 2012, ulterior în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, această taxa fiind eliminată.

Excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislaţia naţională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza preţului de referinţă suportat din FNUASS. Acest preţ include şi TVA, şi în mod firesc şi consumul înregistrat va include şi TVA.

Obligaţia legală de stabilire a sumei la care se plăteşte contribuţia, precum şi calculul şi declararea contribuţiei este în sarcina reclamantei (în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011).

Prin urmare, obligaţia de stabilire a cuantumului taxei clawback (acţiune independentă şi anterioară faţă de aceea a calculării contribuţiei) cade în sarcina subiectului plătitor al acestei contribuţii, precum şi faptul că, în această etapă, deţinătorul de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor poate proceda la deducerea TVA-ului în conformitate cu prevederile legale

Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuţiei trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011, respectiv pentru trimestrul I şi III 2012, constituie venituri la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală şi pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din acelaşi act normativ.

Având în vedere că sumele plătite de deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plăţii pe serviciu medical), în condiţiile neefectuării plăţii ar rezulta o pagubă pentru Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraţilor.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Înalta Curte constată că obiectul litigiului îl reprezintă cererea formulată de reclamanta S.C A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a solicitat anularea următoarelor acte administrative emise de CNAS:

(i) notificarea x/31.07.2012 transmisă prin e-mail la data de 02.08.2012, de la adresa x@x.ro şi intitulat "Clawback Trim. II 2012" prin care au fost comunicate:

- valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii pentru trimestrul II al anului 2012, înregistrată conform declaraţiilor furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente ca fiind 1.839.769.174,37 RON şi

- valoarea vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2012 suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, pretins centralizate conform declaraţiilor fiecărui plătitor al contribuţiei;

(ii) Notificarea transmisă prin e-mail la data de 05.05.2012, de la adresa x@x.ro şi intitulat "Date clawback T1_2012 şi An_2011" ("Notificarea") privind comunicarea:

- valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii pentru trimestrul I al anului 2012, înregistrată conform declaraţiilor furnizorilor de servicii medicale şi de medicamente ca fiind 1.864.384.031,64 RON şi

- valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2012 suportate din FNUASS şi bugetul Ministerului Sănătăţii, pretins centralizate conform declaraţiilor fiecărui plătitor al contribuţiei.

Potrivit art. 3¹ alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, precum şi mecanismului de calcul a contribuţiei clawback detaliat de respectivul articol, aceste informaţii permit calcularea indicelui "Vitr".

Astfel, în perioada de referinţă (trimestrele I - II 2012), CNAS a emis o serie de acte administrative - notificările a căror anulare parţială o solicită recurentele-reclamante - prin care au fost comunicate datele necesare calculării, declarării şi achitării contribuţiei clawback.

Conform art. 3¹ alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (act normativ aplicabil în ceea ce priveşte stabilirea şi plata contribuţiei clawback aferentă trimestrelor I şi II ale anului 2012):

"Prin valoarea vânzărilor (...) se înţelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, care include şi taxa pe valoarea adăugată".

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 5 februarie 2013, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în art. 3¹ alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, statuând că "în sensul că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată, constatând că sintagma "care include si taxa pe valoarea adăugată"din cuprinsul art. 3¹, alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 este neconstituţională."

În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 16, alin. (1) din Constituţie, potrivit cu care "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", ale art. 34 din Constituţie privind dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii, ale art. 44, alin. (1) şi (2) din Constituţie privitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 56, alin. (2) din constituţie privind justa şi echitabila aşezare a sarcinilor fiscale, precum şi ale art. 115, alin. (2) şi (4) din constituţie privitor la regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă. Totodată, în fundamentarea excepţiei de neconstituţionalitate, au mai fost invocate dispoziţiile art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi cele ale art. 1, paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la aceeaşi convenţie.

În motivarea deciziei, instanţa de control constituţional a arătat că taxa clawback reprezintă o contribuţie trimestrială care, potrivit formulării iniţiale a art. 31, alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, se aplica "(...) nu numai asupra preţului în sine al medicamentelor, ci şi asupra taxei pe valoare adăugată aplicată preţului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit. .

Or, a arătat Curtea Constituţională, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele şi taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), iar nu şi asupra altor taxe:

"(...) aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituţională (...) ' .

Astfel, notificările privitoare la taxa clawback datorată aferent trimestrelor I şi II ale anului 2012, în mod nelegal au fost emise, deoarece sumele comunicate de către pârâta CNAS în vederea stabilirii şi achitării acestei contribuţii sunt purtătoare de TVA, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

Referitor la aplicabilitatea deciziei Curţii Constituţionale nr. 39 din 05.02.2013

Cu privire la acest aspect, recurenta-pârâtă susţine faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 05.02.2013, prin care s-a stabilit neconstituţionalitatea sintagmei "care include şi TVA" din cuprinsul art. 3¹ alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, nu poate produce efecte în cauza de faţă, întrucât deciziile acestei instanţe produc efecte numai pentru viitor, respectiv produce efecte generale şi obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României, potrivit art. 11 lic. c alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În concret, ea trebuie avută în vedere doar în privinţa notificărilor ce urmează a fi comunicate contribuabililor vizaţi de O.U.G. nr. 77/2011 în perioada ulterioară publicării sale în Monitorul Oficial al României.

Înalta Curte nu poate primi această susţinere a recurentei-pârâte, având în vedere că decizia pronunţată de Curtea Constituţională a României produce efecte pentru viitor în sensul că este aplicabilă inclusiv efectelor actelor administrative emise anterior în temeiul dispoziţiilor legale declarate ulterior ca fiind contrare dispoziţiilor din Constituţia României, efecte care se produc ulterior publicării în Monitorul Oficial al României Partea I a acestei decizii, astfel încât se reţine necesitatea înlăturării din ordinea juridică a efectelor acestor acte administrative care constituie obiectul unor acţiuni introduse ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficial, posibilitate recunoscută de legiuitor în limita termenului de 1 an de la data publicării acestei decizii, condiţie întrunită inclusiv de prezenta acţiune.

Regula instituită de art. 147 alin. (4) din Constituţia României trebuie interpretată în sensul în care o decizie a Curţii Constituţionale urmează să primească eficienţă în orice raport juridic guvernat de dispoziţiile legii declarate neconstituţionale care nu a fost definitiv soluţionat, fiind supus controlului judiciar, aşa cum este şi cazul de faţă.

Cu alte cuvinte, instanţa de control judiciar apreciază că decizia Curţii Constituţionale se aplică tuturor raporturilor juridice care nu sunt epuizate la data publicării sale, respectiv tuturor cauzelor aflate în faţa instanţelor de contencios administrativ şi cărora le sunt incidente în continuare dispoziţiile legale declarate neconstituţionale, mai precis tuturor cauzelor pendinte.

Această interpretare a fost consacrată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat că deciziile sale de admitere a unei excepţii de neconstituţionalitate sunt obligatorii pentru autorităţile publice şi urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, iar de instanţele de judecată în cauzele pendinte la momentul publicării în care respectivele decizii sunt aplicabile (Decizia nr. 223 din 13.03.2012 a Curţii Constituţionale).

Aşadar, declararea neconstituţionalităţii sintagmei "care include şi TVA" din cuprinsul art. 3¹ alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, face ca decizia aflată în discuţie să se aplice şi în speţa de faţă, tocmai în raport de forţa obligatorie pentru viitor a acestei decizii şi de prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 ce a constituit temeiul pentru formularea acţiunii.

În consecinţă, urmare a acestei împrejurări, se reţine că intimata a fost nevoită să declare şi să plătească o taxă care purta asupra unor sume majorate deja cu o altă taxă (anume TVA), aşadar să plătească o veritabilă "taxă la taxă".

Mai mult, recurenta susţine că reclamanta nu ar fi prejudiciată de această includere a TVA pentru că are posibilitatea să deducă această taxă potrivit prevederilor legale, dar aceste susţineri sunt nefondate deoarece mecanismul deducerii TVA instituit de Codul fiscal nu este aplicabil contribuţiei claw-back, astfel că, prin calculul contribuţiei la un anume consum de medicamente ce include TVA constituie dublă impozitare.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa de recurs va menţine soluţia instanţei de fond, urmând ca recurenta - pârâtă să emită noi notificări pentru trimestrele I-II 2012 fără ca valorile să conţină TVA.

Celelalte aspecte invocate în motivele de recurs nu constituie critici veritabile de nelegalitate a hotărârii atacate şi aspecte ce vizează activitatea recurentei, astfel că nu vor fi analizate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 3203 din 02 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a -VIII-a de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 februarie 2019.