Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1782 din 24 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins ca nefondat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 13 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020, cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
În motivarea acestei decizii, s-a arătat că, în mod legal şi corect, a reţinut Curtea de Apel Braşov că dispoziţiile legale, pretins a fi lovite de neconstituţionalitate, nu îndeplinesc condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei, întrucât, pe de o parte, litigiului civil nu îi sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. pen. invocate, iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte textele de lege ce reglementează, de o manieră generală, principiile desfăşurării procesului civil, nu a fost invocată o încălcare a garanţiilor constituţionale în litigiul derulat în faţa instanţei în care a fost formulată prezenta sesizare şi care are ca obiect o cerere de strămutare care, ca incident procedural, nu priveşte fondul litigiului, ci verificarea condiţiilor de imparţialitate şi obiectivitate la instanţa iniţial sesizată.
Împotriva acestei soluţii, a declarat recurs A., solicitând admiterea acestuia.
În susţinerea căii de atac exercitate, s-a făcut referire la o serie de acte normative, solicitând să se dea prevalenţă garanţiilor constituţionale, precum şi să se constate că, potrivit C.E.D.O., prezenta cerere reprezintă singura cale procedurală prevăzută de legea internă pentru anularea hotărârii atacate.
Examinând decizia recurată, în raport cu actele dosarului, cu critica formulată de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, potrivit considerentelor următoare.
Hotărârea atacată cu recurs este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unei cereri de recurs, fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Or, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
De asemenea, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., căile de atac trebuie să fie exercitate de părţi în ordinea şi condiţiile prevăzute de lege, consacrându-se principiul în acord cu care şi părţile au îndatorirea de a se conforma dispoziţiilor de procedură stabilite de legiuitor.
În ceea ce priveşte competenţa completurilor de 5 judecători în materie civilă, art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune în sensul următor:
"Art. 24. - (1) Completele de 5 judecători [...] soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători."
În aceste condiţii, hotărârea atacată nu este supusă recursului în condiţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. şi art. 24 din Legea nr. 304/2004.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului constituţional referitor la folosirea căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţia României, conform căruia "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", şi, corelativ, a principiului legalităţii căii de atac, reglementat prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 1782 din 24 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică din 12 aprilie 2021.