Ședințe de judecată: Iulie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1141/2021

Decizia nr. 1141

Şedinţa publică din data de 20 mai 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia, la data de 5 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanţei să dispună punerea sub interdicţie a pârâtei B. şi numirea acestuia în calitate de tutore.

În drept a invocat dispoziţiile art. 164 şi urm. C. civ. şi art. 935 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1267 din 13 octombrie 2020, Judecătoria Medgidia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

La motivarea soluţiei, a avut în vedere prevederile art. 114 alin. (1) şi 936 C. proc. civ., precum şi domiciliul în fapt al persoanei ocrotite, în vederea asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia.

A reţinut că pârâta are domiciliul în sectorul 1 Bucureşti, deoarece se află instituţionalizată în centrul S.C. C. S.R.L. din Bucureşti, str. x, astfel cum rezultă din informaţiile furnizate de reclamant şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

De asemenea, în stabilirea competenţei, instanţa a ţinut seama şi de probatoriul care urmează a fi efectuat într-o astfel de procedură, potrivit dispoziţiilor art. 940 alin. (2) C. proc. civ.

Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1949 din 16 martie 2021 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat pricina şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, s-a raportat la domiciliul activ al persoanei a cărei ocrotire se urmăreşte prin măsura punerii sub interdicţie, care se află pe raza Judecătoriei Medgidia. Textul de lege care stabileşte competenţa de soluţionare a cauzelor în procedura punerii sub interdicţie, art. 936 C. proc. civ., se referă la noţiunea de "domiciliu’’. Astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 26 din Ordonanţa nr. 97/2005, domiciliul/reşedinţa reprezintă un element de identificare al unei persoane, alături de nume şi codul numeric personal, persoana în cauză fiind liberă să îşi aleagă domiciliul/reşedinţa şi, de altfel, fiind singura abilitată pentru a face o asemenea alegere şi a decide unde doreşte să locuiască.

Instanţa a avut în vedere, în ipoteza dedusă judecăţii, că o persoană care nu a fost pusă deocamdată sub interdicţie şi nici nu are un curator, dar cu afecţiuni, se află internată cel mai probabil fără consimţământul acesteia la un centru de îngrijire, pe o durată necunoscută, însă probabil nedeterminată.

În această situaţie, a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile generale ce instituie regula alegerii domiciliului, drept care a fost exercitat de intimată la eliberarea buletinului de identitate, aşa cum reiese din respectivul document, locuinţa acesteia cu titlu de domiciliu aflându-se pe raza Judecătoriei Medgidia.

Adresa centrului de îngrijire unde intimata a fost internată de familie, în condiţiile în care cu privire la persoana sa nu a fost luată vreo măsură de ocrotire, nu poate fi asimilată noţiunii de domiciliu, care implică o alegere liber consimţită, indiferent de durata internării.

Nu poate fi reţinut argumentul legat de facila administrare a probatoriului din perspectiva circumscripţiei unde se află internată persoana bolnavă, acest fapt fiind marcat de relativitate, deoarece există posibilitatea ca persoana bolnavă să fie mutată în mai multe centre de îngrijire şi furnizare de servicii sociale pe parcursul procedurii de punere sub interdicţie. Această problemă poate fi rezolvată, totodată, prin comisie rogatorie, instituţie reglementată de C. proc. civ. pentru situaţii de acest tip.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării cererii de punere sub interdicţie revine Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pentru considerentele ce succed:

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie punerea sub interdicţie judecătorească a unei persoane, respectiv a pârâtei B., care se află în prezent instituţionalizată în centrul S.C. C. S.R.L. din Bucureşti, str. x.

Conform art. 936 C. proc. civ. "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.’’ În completare, art. 114 din acelaşi cod stipulează: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.’’

Prevederile art. 936 C. proc. civ. reprezintă o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punerii sub interdicţie a unei persoane aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană lipsită de discernământ, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire şi furnizare de servicii medicale.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală. Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Instanţa reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală, menţionată scriptic, a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv. Cu referire la acest aspect, prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 940 alin. (2) C. proc. civ., care stipulează că "La termenul de judecată, instanţa este obligată să îl asculte pe cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută, punându-i şi întrebări pentru a constata starea sa mintală. Dacă cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută nu este în stare să se înfăţişeze în instanţă, el va fi ascultat la locul unde se găseşte.’’

Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul pentru acordarea de servicii sociale şi din susţinerile reclamantului de la termenul de judecată din 13 octombrie 2020, rezultă că pârâta B. se afla, la data înregistrării acţiunii, internată în centrul S.C. C. S.R.L. din Bucureşti, str. x, pe o durată nedeterminată.

Astfel, în scopul fixării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate, respectiv municipiul Medgidia, judeţ Constanţa, apare ca fiind lipsit de relevanţă.

Cum pârâta locuieşte efectiv în sectorul 1 Bucureşti, la centrul S.C. C. S.R.L., care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 1, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătorească.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2021.