Ședințe de judecată: Februarie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1031/2021

Decizia nr. 1031

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 08 februarie 2018, ulterior precizată, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Vrancea, au solicitat:

- obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să emită ordine de stabilire a indemnizaţiilor brute de încadrare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 405 RON, începând cu data de 09 aprilie 2015 şi în cuantum de 405 RON cu aplicarea majorării de 10%, respectiv VRS de 445,5 RON, până la data de 30 septembrie 2016;

- obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului creat, constând în diferenţa dintre venitul pe care l-ar fi obţinut şi venitul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflaţie, plus dobânda penalizatoare.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2155 din 08 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Vrancea;

- a obligat pârâtul Ministerul Justiţiei să emită pentru reclamanţi ordine de salarizare prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu 09 aprilie 2015, cu majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015;

- a obligat pârâtul Tribunalul Vrancea la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale rezultate, de la 09 aprilie 2015 şi până la 30 septembrie 2016.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2155 din 08 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.

Recurentul-pârât a susţinut că şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa recurată. Astfel, prin emiterea Ordinelor Ministrului Justiţiei nr. 2066/C/2018 şi nr. 3076/C/2018 - anexele privitoare la reclamanţi, au fost recalculate drepturile salariale ale intimaţilor-reclamanţi, începând cu 09 aprilie 2015, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON, majorată cu 10%, începând cu 01 decembrie 2015, potrivit Legii nr. 293/2015, iar Tribunalul Vrancea a dus la îndeplinire prevederile acestor ordine.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 24 septembrie 2018, intimaţii-reclamanţi au solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, învederând că îndeplinirea formală a obligaţiei de către pârâtul Ministerul Justiţiei nu poate constitui un motiv de admitere a cererii de recurs, întrucât prin cererea de chemare în judecată au urmărit obţinerea unui titlu executoriu apt de a fi pus în executare în integralitate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.

Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentului-pârât la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.

Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a emis Ordinele nr. 2066/C/2018 şi nr. 3076/C/2018 - anexele privitoare la reclamanţi, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamanţilor, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09 aprilie 2015. Totodată, reclamanţilor le-au fost achitate diferenţele salariale rezultate din aplicarea acestor ordine.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior pronunţării sentinţei recurate, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamanţilor. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei, ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 2155 din 08 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2021.