Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanţii A. şi B. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Prefectul Judeţului Cluj şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, să se dispună anularea Hotărârii nr. 55/22.10.2020 emisă de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 525 din data de 03.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, reţinând că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, sunt incidente prevederile art. 15 alin. (4) - (6) din Legea nr. 136/2020.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 70/2020 din data de 10 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Cluj, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Prefectul Judeţului Cluj şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a reţinut că, raportat la obiectul Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj nr. 55/22.10.2020, devine evident că măsurile dispuse nu se încadrează în sfera măsurilor reglementate de Legea nr. 136/2020.
În consecinţă, nu sunt aplicabile în cauză regulile speciale de competenţă, derogatorii de la dreptul comun, prevăzute de art. 15 alin. (6) din Legea nr. 136/2020, iar instanţa competentă trebuie determinată potrivit normelor generale în materie, respectiv conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamanţi este reprezentat de solicitarea acestora de anulare a Hotărârii nr. 55/22.10.2020 emisă de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în cauză.
Astfel cum se poate observa din preambulul actului contestat, acesta a fost adoptat în aplicarea unor dispoziţii din H.G. nr. 856/2020 din 14 octombrie 2020, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acest act normativ fiind emis, la rândul său, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, această ultimă lege neconţinând, însă, nici un fel de dispoziţii de procedură referitoare la contestarea actelor emise în aplicarea sa.
În acelaşi preambul este menţionată şi Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic, însă hotărârea ce face obiectul acţiunii nu se referă la niciuna dintre măsurile care pot fi dispuse în temeiul acestei legi.
Chiar dacă articolele 15-17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanţa competentă şi compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situaţia dedusă judecăţii nu poate fi subsumată acestor texte de lege.
Hotărârea C.J.S.U. Cluj nr. 55/22.10.2020 nu se încadrează în ipoteza actului normativ special, întrucât aceasta nu vizează măsura instituirii carantinei zonale ori a izolării, dată de legiuitor în competenţa specială a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel de la sediul autorităţii pârâte şi judecată în complet compus din trei judecători.
Prin urmare, întrucât reclamanţii au contestat legalitatea măsurilor privind purtarea măştii în spaţiile deschise, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi nu cele ale Legii nr. 136/2020, actul contestat nefiind un act normativ referitor la măsuri de izolare sau carantină dispuse în temeiul acestei legi.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care stabilesc faptul că hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
În condiţiile în care, prin hotărârea atacată, s-a stabilit aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă pe raza Judeţului Cluj, se constată că aceasta intră în categoria actelor anterior menţionate, iar regimul său de contestare este cel reglementat de dreptul comun în materia contenciosului administrativ, respectiv de Legea nr. 554/2004, act normativ care, la articolul 10, prevede că "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Cum actul administrativ contestat a fost emis de către o autoritate publică judeţeană, respectiv Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, devine aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantele A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Prefectul Judeţului Cluj, Instituţia Prefectului Cluj şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2021.