Ședințe de judecată: Iulie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 3164/2021

Decizia nr. 3164

Şedinţa publică din data de 26 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 14 octombrie 2020, pe rolul Tribunalului Olt, secţia I civilă, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul Românei, a solicitat obligarea pârâtului să majoreze punctul de pensie şi să plătească pierderile cauzate.

1.2. Prin precizările depuse la data de 27 octombrie 2019, reclamantul a învederat că obiectul cererii îl reprezintă obligarea pârâtului Guvernul României să respecte Legea pensiilor nr. 127/2019, în ceea ce priveşte creşterea etapizată a punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019, până în septembrie 2022, precizând şi că despăgubirile solicitate reprezintă diferenţa lunară dintre cuantumul pensiei actuale şi cel al pensiei pe care ar fi încasat-o dacă s-ar fi procedat la majorarea punctului de pensie conform legii.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 60 din 22 ianuarie 2021, Tribunalul Olt, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Olt a avut în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilind că soluţionarea litigiului prin care reclamantul solicită obligarea Guvernului României la respectarea Legii pensiilor nr. 127/2019 este de competenţa instanţei de contencios administrativ, iar în raport de calitatea pârâtului de autoritate publică centrală, competenţa revine curţii de apel.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 82 din 18 martie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

Motivând hotărârea astfel pronunţată, Curtea de Apel Craiova a reţinut că litigiul nu este unul de natura contenciosului administrativ şi fiscal, reclamantul învestind instanţa de conflicte de muncă şi asigurări sociale cu o acţiune având ca obiect ocrotirea unui drept de asigurări sociale şi acordarea drepturilor băneşti reţinute în mod nelegal, cu încălcarea Legii pensiilor nr. 127/2019.

Prin urmare, întrucât raportul juridic dedus judecăţii nu este unul care se judecă potrivit Legii nr. 554/2004, iar diferenţele băneşti solicitate de reclamant derivă din aplicarea unor dispoziţii legale privind sistemul public de pensii, a apreciat curtea că sunt aplicabile dispoziţiile art. 141 din Legea nr. 127/2019, care prevăd competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Olt, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea introductivă, astfel cum a fost precizată, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Guvernul României, susţinând, în esenţă, că pârâtul a încălcat dispoziţiile Legii pensiilor nr. 127/2019, întrucât nu a majorat punctul de pensie la nivelul prevăzut de lege, conform creşterii etapizate prevăzute de acest act normativ. Pe cale de consecinţă, a solicitat obligarea pârâtului să procedeze la majorarea punctului de pensie şi să-i achite despăgubiri constând în diferenţele băneşti dintre cuantumul pensiei actuale şi cel al pensiei pe care ar fi încasat-o dacă s-ar fi procedat la majorarea punctului de pensie la nivelul stabilit de lege.

Problema care a generat conflictul de competenţa între cele două instanţe priveşte stabilirea competenţei materiale procesuale, din perspectiva obiectului şi a naturii juridice a litigiului, Tribunalul Olt făcând aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar Curtea de Apel Craiova a dispoziţiilor art. 141 din Legea nr. 127/2019.

În raport de pretenţiile reclamantului din cererea introductivă, astfel cum a fost precizată, Înalta Curte apreciază că prezentul litigiu se află în competenţa de soluţionare a instanţei specializate în litigii de asigurări sociale, nefiind o cauză de contencios administrativ şi fiscal.

Astfel, chiar dacă pârâtul chemat în judecată este o autoritate publică centrală, obiectul cauzei nu se circumscrie prevederilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, respectiv nu priveşte anularea unui act administrativ emis de pârât, cu consecinţa recunoaşterii dreptului pretins sau a interesului legitim şi reparării pagubei cauzate reclamantului prin emiterea actului administrativ pretins vătămător şi nici refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere adresată autorităţii. Reclamantul invocă încălcarea drepturilor sale în materia asigurărilor sociale, mai exact a dreptului la pensie, al cărei cuantum consideră că nu a fost majorat de pârât conform dispoziţiilor Legii nr. 127/2019, iar acţiunea în despăgubiri vizează diferenţa bănească pe care susţine că ar fi încasat-o dacă această majorare ar fi fost aplicată, nefiind, aşadar, formulată ca un petit accesoriu al unei acţiuni în anularea unui act administrativ.

În concluzie, cererea de chemare în judecată are ca scop ocrotirea unui drept social, prin obligarea pârâtului la aplicarea unei dispoziţii legale în materie de asigurări sociale, motiv pentru care Înalta Curte constată că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 127/2019, potrivit cărora tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă (complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Guvernul Românei, în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2021.