Ședințe de judecată: Noiembrie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 4553/2020

Decizia nr. 4553

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 21.03.2019 sub nr. x/2019 reclamanta A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 148/22.01.2019 a secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi acordarea transferului la Curtea de Apel Craiova.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1/2020 din 8 ianuarie 2020 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, având ca obiect anulare act administrativ hot. nr. 148/22.01.2019.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin Hotărârea nr. 148/22.01.2019, secţia pentru judecători din cadrul CSM a hotărât transferul la Tribunalul Dolj, instanţă care a reprezentat opţiunea secundară a cererii de transfer, cu motivarea că la adoptarea acestei soluţii s-a avut în vedere avizul nefavorabil formulat de Curtea de Apel Craiova.

Hotărârea a fost dată cu încălcarea normelor de drept material, respectiv art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor.

Reclamanta a arătat faptul că la sesiunea de transferuri organizată în luna ianuarie 2019, dintre cei 9 judecători de la Judecătoria Craiova care au solicitat transferul la instanţele superioare, trei judecători, respectiv, ea, B. şi C., au formulat cereri de transfer la Curtea de Apel Craiova.

La Curtea de Apel Craiova, instanţa la care a solicitat în principal transferul, dintre cele 99 de posturi de judecător erau ocupate 93 de posturi, fiind vacante 6 posturi, iar la Tribunalul Dolj, dintre cele 73 de posturi prevăzute în schemă erau ocupate 69 de posturi, fiind deci vacante 4 posturi. Pentru cele 6 posturi vacante de la Curtea de Apel Craiova au fost formulate doar 5 cereri de transfer, una dintre ele fiind retrasă, iar pentru cele 4 posturi vacante de la Tribunalul Dolj au fost formulate 6 cereri de transfer care au avut ca opţiune principală această instanţă.

În motivarea hotărârii nr. 148/22.01.2019 secţia pentru Judecători, reţinând concursul celor 9 cereri de transfer de la Judecătoria Craiova la instanţele superioare, în raport de criteriile privind vechimea in funcţie, vechimea efectivă la instanţa şi vechimea în grad, precum şi disponibilitatea magistraţilor de a activa în cadrul secţiilor de la instanţele la care se solicită transferul, a apreciat ca sunt prioritare cererile de transfer formulate de reclamantă, B. şi C..

Din considerentele aceleiaşi hotărârii reiese ca la soluţionarea celor 3 cereri de transfer de la Judecătoria Craiova la Curtea de Apel Craiova, singurul criteriu pentru care a încuviinţat transferul judecătorului C. la Curtea de Apel Craiova, iar pentru reclamantă şi numita B. la Tribunalul Dolj (opţiunea subsidiară) a fost cel al avizului Curţii de Apel Craiova.

Citând dispoziţiile art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărâre nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reclamanta arată că din interpretarea acestui text, coroborat cu art. 4 din aceeaşi hotărâre, rezultă că acordul scris al instanţei la care se solicită transferul nu se numără printre criteriile care trebuie avute în vedere la soluţionarea cererii.

În altă ordine de idei, respectiv schema incompletă la Curtea de Apel, nu este justificat avizul negativ al acesteia faţă de cererea sa de transfer şi nici ca secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al magistraturii să ţină cont de ea fără o analiză a situaţiei posturilor în ansamblu.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei nr. 1/2020 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei de faţă

Analizând criticile formulate de recurenta-reclamantă în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., având în vedere deopotrivă şi actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta reclamantă A., a fost numită în funcţia de judecător la Judecătoria Corabia, judeţul Olt prin Decretul Preşedintelui României nr. 669/29.06.2010, instanţă la care şi-a desfăşurat activitatea până la transferul său la Judecătoria Craiova, la data 01.07.2016. Participând la concursul de promovare pe loc a judecătorilor şi procurorilor organizat la data de 26.11.2017, reclamanta a dobândit gradul profesional de tribunal, iar ulterior, prin participarea la concursul organizat la data de 16.09.2018, a obţinut gradul profesional de curte de apel.

În cadrul sesiunii de transferuri organizată potrivit Hotărârii nr. 1529/2018 a CSM în luna ianuarie 2019, reclamanta a formulat cerere de transfer solicitând transferul de la Judecătoria Craiova, în principal, la Curtea de Apel Craiova şi, în subsidiar, la Tribunalul Dolj. Prin Hotărârea nr. 148/22.01.2019 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus transferul acesteia la Tribunalul Dolj începând cu data de 15.02.2019.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat plângere prealabilă, plângere respinsă de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, reţinându-se, în esenţă, că gestionarea resurselor umane din sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, cererea de transfer fiind soluţionată prin verificarea concomitentă şi comparativă a criteriilor referitoare la vechimea la instanţa de la care provine solicitantul, vechimea în gradul aferent instanţei la care se solicită transferul, precum şi avizele instanţelor implicate.

Reclamanta A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 148/22.01.2019, invocând aplicarea eronată a criteriilor legale pentru analiza cererilor de transfer, singurul considerent avut în vedere la soluţionarea cererilor şi pentru care a fost încuviinţat transferul judecătorului C. la Curtea de Apel Craiova, iar al său la Tribunalul Dolj fiind reprezentat de avizul Curţii de Apel Craiova, deşi potrivit art. 3 şi 4 din Hotărârea nr. 193/2006 acordul scris al instanţei la care se solicită transferul nu se numără printre criteriile care trebuie avute în vedere transfer, fiind doar consultativ.

Susţine reclamanta că, faţă de schema incompletă a Curţii de Apel Craiova, nu este justificat avizul negativ al acestei instanţe, iar modalitatea de soluţionare a celor trei cereri de transfer de la Judecătoria Craiova este discriminatorie şi afectează buna funcţionare a justiţiei, având în vedere că la Curtea de Apel Craiova au rămas 4 poturi vacante.

Potrivit dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţa la altă instanţa sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător".

Potrivit art. 2 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător:, (1) În scopul informării judecătorilor şi procurorilor care intenţionează să formuleze cereri de transfer se publică, de regulă, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, lista posturilor vacante de execuţie de la toate instanţele şi parchetele, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta. Posturile vacante de conducere de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 53-55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin transfer, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.

(11) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţele şi parchetele superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător ori eliberarea din funcţie.

(2) Cererile de transfer se analizează ori de câte ori este necesar de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (21).

(21) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării listei menţionate la alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului şi disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile/completele la care cerinţele acestei instanţe o impun.

(6) Toate cererile de transfer formulate pentru un anumit post vacant, depuse la Consiliul Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (21), se analizează şi se soluţionează până la sfârşitul celei de a doua luni prevăzute la alin. (2) de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 3.".

Totodată, conform art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător "la soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

- vechimea la instanţa sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită transferul;

- specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării; ale instanţei/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acesteia;

- domiciliul solicitantului;

- locul de muncă al soţului sau soţiei;

- distanta dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea de sănătate şi situaţia familială".

Se observă faptul că art. 3 din Regulament enumeră criteriile ce trebuie avute în vedere la soluţionarea cererilor de transfer, fără a institui o ordine de preferinţă sau o pondere a acestora.

Prin urmare, analiza cererilor de transfer trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate în procedură, cât şi la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit şi drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin decizia administrativă.

Examinând modalitatea în care au fost aplicate în cazul cererii de transfer formulată de recurentă, criteriile menţionate la art. 3 din Regulament, se constată că, în Hotărârea Plenului CSM nr. 148/22.01.2019 au fost analizate toate aceste criterii şi au fost avute în vedere de secţia pentru judecători, inclusiv cele referitoare la situaţia personală, în motivarea soluţiei de respingere a cererii de transfer.

Totodată, Înalta Curte arată că intimatul a prezentat date statistice referitoare la posturile ocupate/vacante, încărcătura dosare/judecător atât la instanţa unde s-a solicitat transferul, cât şi la instanţa unde s-a ocupat postul, având în vedere că primul şi cel mai important criteriu ce trebuie avut în vedere la soluţionarea cererii de transfer este cel care vizează asigurarea activităţii la instanţelor judecătoreşti implicate în această procedură.

Or, întotdeauna ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, iar gestionarea resurselor umane are ca scop evitarea provocării unor grave disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor şi parchetelor.

Înalta Curte are în vedere faptul că datele statistice prezentate de intimat erau necesare şi determinante în analizarea cererilor de transfer efectuate, având în vedere faptul că au existat mai multe cereri de transfer în concurs la instanţele menţionate de recurentă.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că, din cei 9 judecători care au formulat cerere de transfer de la Judecătoria Craiova, este oportun transferul numai a 3 dintre aceştia, respectiv B., C. şi reclamanta.

În continuare, constatând că în privinţa celor trei judecători îşi pierd relevanţă criteriile privind domiciliul solicitantului, locul de muncă al soţului/soţiei, distanţa dintre domiciliu şi sediul instanţei, precum şi cele privind starea de sănătate şi situaţia familială, având în vedere că toţi judecătorii solicită transferul la instanţe superioare care au sediul în municipiul Craiova, ca şi instanţa de la care se solicită transferul, Consiliul a reţinut că departajarea cererilor de transfer se poate face, în mod obiectiv, în funcţie de criteriile privind vechimea în funcţie, vechimea efectivă la instanţă şi vechimea în grad, precum şi criteriul privind disponibilitatea magistraţilor de a activa în cadrul secţiilor instanţelor la care se solicită transferul.

În consecinţă, reţinând şi punctele de vedere ale Curţii de Apel Craiova, prin Hotărârile nr. 146 şi 148 din 22.01.2019, secţia pentru judecători a CSM a dispus transferul reclamantei şi al doamnei judecător B. la Tribunalul Dolj, iar prin Hotărârea nr. 147/2019, transferul domnului judecător C. la Curtea de Apel Craiova.

Se remarcă astfel abordarea unitară a intimatului, fiind neîntemeiate susţinerile recurentei legate de inegalitatea de tratament juridic, atât timp cât în cazul său vechimea la instanţa de la care se solicită transferul a reprezentat un motiv care a justificat respingerea cererii de transfer, însă în cazul colegei sale, doamna judecător B., a constituit un motiv favorabil aprobării transferului.

În aceste condiţii, este evident că nu poate fi reţinută o discriminare a reclamantei în raport cu cererile de transfer ale altor judecători, având în vedere aspectul analizării în mod particular a fiecărei cereri de transfer în raport de nevoile sistemului judiciar.

Înalta Curte nu poate accepta critica formulată de reclamantă în sensul că procesul de evaluare a soluţionării nefavorabile a cererii de transfer este fondat exclusiv pe avizul negativ dat de Curtea de Apel Craiova cererilor de transfer.

Înalta Curte reţine că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a realizat o interpretare şi aplicare corectă a dispoziţiilor din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător aprobat prin Hotărârea nr. 193/9.03.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 303/2004, neexistând nici dovezi ale unei exercitări abuzive a dreptului de apreciere. Ca urmare, soluţia dată este legală şi urmează a fi menţinută de instanţa de judecată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. coroborate cu art. 20 din Legea privind contenciosul administrativ nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 1/2020 din 8 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 septembrie 2020.