Ședințe de judecată: Noiembrie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 5203/2020

Decizia nr. 5203

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2020

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 16.06.2017, sub nr. x/2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională Antidrog, a solicitat instanţei obligarea pârâtei să o încadreze pe funcţia de ofiţer specialist I la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, obligarea pârâtei să facă şi demersurile necesare pentru ca reclamanta să primească gradul de ofiţer de politie corespunzător acestei funcţii.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin încheierea din data de 18 octombrie 2017, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă, iar prin încheierea de la data de 18.12.2018 a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtă.

3. Prin sentinţa civilă nr. 24 din 7 februarie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta A., a obligat pârâta Agenţia Naţională Antidrog să o încadreze pe reclamantă pe postul obţinut în urma concursului desfăşurat la data de 16.03.2016 şi să facă demersurile necesare pentru ca reclamanta să obţină gradul de ofiţer de poliţie corespunzător acestei funcţii. A obligat pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 RON, reprezentând onorariu de avocat.

III Recursul formulat de pârâtă

4. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională Antidrog, a solicitat admiterea recursului şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

5. În motivarea recursului, recurenta a solicitat instanţei să se pronunţe asupra excepţia necompetenţei instanţei de judecată, întrucât, în conformitate cu Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională Antidrog nu este unitate centrală.

6. În continuare, a solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat, motivat de cererea reclamantei ce a format obiectul dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti. A arătat că, prin sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, iar conform art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, din cuprinsul celor expuse anterior reieşind că este lucru judecat, întrucât a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi.

7. Recurenta a arătat, referitor la obligarea Agenţiei Naţionale Antidrog la numirea reclamantei în postul de ofiţer specialist I în cadrul Centrului de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, că, potrivit art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea gradelor profesionale de ofiţer se face prin avansare de către ministrul afacerilor interne şi în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) din OMAI nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile M.A.I., cu modificările şi completările ulterioare, "Ordinul/Dispoziţia de încadrare, acolo unde este cazul, precum şi de numire în funcţie se emite potrivit normelor de competenţă stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne".

8. Cele două acte normative disting în mod clar şi impun existenţa a două categorii de acte administrative (ordinul ministrului pentru trecerea în corpul ofiţerilor şi acordarea gradului profesional de subinspector şi dispoziţia directorului Agenţiei Naţionale Antidrog pentru numirea în funcţie), emise şi aprobate de niveluri ierarhice diferite, unul subsecvent altuia. Pe cale de consecinţă, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog nu are competenta să numească într-o funcţie de ofiţer o persoană din afara unităţii, fără grad profesional de ofiţer şi fără să existe ordinul ministrului afacerilor interne emis în acest sens, în concluzie toate aspectele învederate în acţiune conduc la concluzia indubitabilă că solicitările reclamantei sunt lipsite de fundament legal.

IV Apărările formulate de intimata reclamantă

9. Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

10. Cu privire la necompetenţa materială invocată, a arătat că este neîntemeiată, cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat a precizat că este radical diferită cauza juridică a prezentei acţiuni de cea care a fost avută în vedere la soluţionarea dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti,

11. În legătura cu fondul cererii de recurs, a arătat că recurenta pârâtă a organizat concursul pentru trecerea in corpul ofiţerilor de politie a agenţilor de politie şi a fost obligată să o încadreze pe postul obţinut în urma concursului desfăşurat la data de 16.03.2016 şi să facă demersurile necesare pentru a obţine gradul de ofiţer de poliţie corespunzător acestei funcţii, astfel că aşa trebuie să şi procedeze recurenta, făcând demersurile pe care le-ar fi făcut dacă implementa de bunăvoie rezultatele concursului, să o încadreze pe funcţia câştigată prin concurs şi să solicite ministrului de interne acordarea gradului de ofiţer corespunzător acestei funcţii.

V Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

12. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, care vor fi analizate, având în vedere conţinutul acestora, raportat la motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 3), încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii, pct. 7), s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, şi 8), hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, din C. proc. civ., prin care se instituie exclusiv un control de legalitate a hotărârii judecătoreşti recurate, Înalta Curte constată următoarele:

13. Prin cererea de chemare în judecată soluţionată prin sentinta recurată, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională Antidrog să o încadreze pe funcţia de ofiţer specialist I la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, să facă şi demersurile necesare pentru ca reclamanta să primească gradul de ofiţer de politie corespunzător acestei funcţii. Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond este următoarea:

14. Reclamanta a participat la concursul de ocupare a funcţiei de ofiţer specialist I la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj (pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie a agenţilor de poliţie), concurs organizat de Agenţia Naţională Antidrog la data de 16.03.2016; după corectarea lucrărilor, afişarea rezultatelor de către comisia de concurs şi după soluţionarea contestaţiilor, a obţinut nota 7.90; deoarece s-a aflat la egalitate cu un alt candidat, a fost declarată admisă, ca urmare a departajării prin nota obţinută la examenul de licenţă.

15. Ca urmare a faptului că nu s-a dat curs rezultatelor concursului în termen de 30 de zile de la publicarea rezultatelor, reclamanta s-a adresat, la data de 22.07.2016, Ministrului Afacerilor Interne, petiţia fiind redirecţionată către Agenţia Naţională Antidrog, care i-a răspuns prin adresa nr. x/28.06.2016 şi i-a comunicat faptul că emiterea actului administrativ de trecere din corpul agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie nu poate fi materializată prin propuneri corespunzătoare conducerii ministerului întrucât, cu ocazia unor verificări interne, s-ar fi constatat anumite nereguli în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea probei scrise, aspecte care ar fi condus la iniţierea demersurilor către instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea rezultatelor concursului.

16. Reclamanta s-a adresat instanţei, în temeiul Legii contenciosului administrativ, iar prin sentinţa nr. 3800/29.11.2016 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată, considerându-se faptul că refuzul autorităţii nu are caracter "nejustificat", întrucât a fost determinat de deficienţele constatate în timpul derulării concursului, motiv pentru care pârâta ar fi promovat acţiune în justiţie pentru anularea concursului, acţiune ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, anulată definitiv la data de 19.01.2017 prin respingerea cererii de reexaminare împotriva încheierii din 5.07.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti prin care s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată; pârâta nu a promovat o altă acţiune în anularea rezultatelor acestuia, iar postul pentru care a candidat reclamanta a rămas vacant.

17. Reclamanta a formulat o nouă cerere către pârâtă, prin care i-a solicitat să dea eficienţă rezultatelor concursului şi să dispună încadrarea pe postul câştigat prin concurs; prin adresa nr. x/5.05.2017, pârâta i-a răspuns că sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care fusese respinsă prima acţiune a reclamantei, nu creează obligaţii în sarcina Agenţiei şi că, "în lipsa unei soluţii definitive care să vizeze strict fondul problemei, nu pot fi luate măsuri administrative pentru soluţionarea situaţiei", astfel că cererea reclamantei nu ar putea fi soluţionată favorabil.

18. Reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ prin cererea ce a format obiectul prezentei cauze, solicitând obligarea pârâtei la încadrarea sa pe postul câştigat prin concurs.

19. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 3) din C. proc. civ., referitor la necompetenţa materială a curţii de apel, este nefondat.

20. Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Curtea de Apel soluţionează, aşadar, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.

21. Conform dispoziţiilor H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, art. 3 coroborat cu anexa nr. 2 pct. 14, Agenţia Naţională Antidrog se află în subordinea/în coordonarea/în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Este organizată la nivel de direcţie, având personalitate juridică, potrivit dispoziţiilor art. 1 din H.G. nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog, iar prin atribuţiile şi competenţele sale este o instituţie publică la nivel central.

22. Agenţia stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, iar directorul Agenţiei este coordonatorul naţional al activităţilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri. În cadrul Agenţiei sunt înfiinţate structuri regionale, fără personalitate juridică, care pot avea în componenţă unul sau mai multe centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, precum şi alte unităţi de acordare a serviciilor pentru consumatorii de droguri prevăzute în acte normative aplicabile în domeniu.

23. Având în vedere că este instituţie centrală, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, motivul de casare privind încălcarea competenţei materiale este nefondat.

24. Cu privire la motivul de casare privind încălcarea autorităţii de lucru judecat, recurenta a invocat sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin nerecurare, dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ. şi faptul că a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi.

25. Prin cererea de chemare în judecată soluţionată prin sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, să se constate " că a fost declarată admis în urma concursului finalizat în data de 16.03.2016 de către Agenţia Naţională Antidrog în vederea ocupării postului vacant de ofiţer specialist I în cadrul Centrului de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj" şi să se dispună "obligarea Directorului Agenţiei Naţionale Antidrog la numirea reclamantei în postul de ofiţer specialist I în cadrul Centrului de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj".

26. Prin sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016, instanţa de fond a reţinut că, ulterior finalizării concursului la care a participat reclamanta, în urma unor verificări interne cauzate de petiţii şi sesizări referitoare la modul de desfăşurare a probei scrise, s-au constatat unele nereguli în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a punctajelor/notelor finale pentru fiecare candidat şi faptul că rezultatul final al concursului nu este cel corect. A reţinut că Direcţia Generală Management şi Resurse Umane a comunicat pârâtei faptul că, pentru aplicarea unor măsuri unitare şi echitabile pentru toţi candidaţii, ar fi inoportună promovarea lucrării privind concursul de trecere în corpul ofiţerilor desfăşurat pentru postul de vacant de la Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Cluj, până la soluţionarea irevocabilă şi definitivă, pe calea contenciosului administrativ, a situaţiei similare semnalate pentru Centrului de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila, iar documentele subsecvente concursului în cauză nu au mai fost transmise spre verificare Direcţiei Generale Management şi Resurse Umane, conform art. 38 alin. (1) din OMAI nr. 665/2008, în vigoare la momentul respectiv. Mai mult, pârâta a promovat acţiune în justiţie pentru anularea actelor administrative emise în urma organizării concursului, acţiune ce face obiectul dosarului cu nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, astfel că instanţa de fond a reţinut că în speţă nu poate fi vorba de un refuz nejustificat al autorităţii, generat de un abuz de putere din partea pârâţilor, de a soluţiona cererea reclamantei, având în vedere că refuzul acesteia de a dispune încadrarea este motivat de deficienţele constatate în organizarea concursului.

27. Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. Este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

28. Având în vedere prezenta cerere de chemare în judecată, soluţionată prin sentinţa recurată, şi sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, raportat la dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ., instanţa de fond a respins în mod corect excepţia autorităţii de lucru judecat. În mod corect a observat instanţa de fond că nu este întrunită identitatea de cauză juridică faţă de acţiunea ce a format obiectul dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

29. Chiar dacă finalitatea celor două cereri este aceeaşi, în contenciosul administrativ, care are ca obiect anularea unui act administrativ, în cazul de faţă un act administrativ asimilat, cauza juridică a cererii o constituie motivele de fapt, calificate prin prisma normelor juridice incidente, care constituie, împreună, argumentele de nelegalitate a actului administrativ asimilat.

30. În cauza finalizată cu sentinţa civilă nr. 3800/29.11.2016, definitivă, caracterul nejustificat al refuzului autorităţii a fost analizat în raport de situaţia existentă la acel moment, apreciindu-se ca nu există un refuz nelegitim de încadrare a reclamantei în postul obţinut prin concurs, că respectivul concurs fusese contestat de către autoritate, pe calea unei acţiuni care forma obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti. Ulterior pronunţării sentinţei, însă, această cerere a fost anulată pentru neconformitate, iar pârâta nu a introdus o noua acţiune pentru anularea respectivului concurs.

31. Cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze a fost formulată, în aceste împrejurări, ulterior, de la data anulării primei acţiuni in justiţie şi până la momentul formulării prezentei cereri nefiind promovată de către pârâtă o nouă acţiune pentru anularea rezultatelor concursului; în aceste circumstanţe, spre deosebire de situaţia la data formulării primei cereri şi a pronunţării sentinţei civile nr. 3800/9.11.2016, instanţa a fost învestită să analizeze refuzul autorităţii de a o încadra pe reclamantă în funcţia obţinută prin concurs, determinat de împrejurarea potrivit căreia acţiunea în anularea concursului a fost anulată definitiv, iar o nouă acţiune în anulare nu a mai fost formulată.

32. Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ. este, de asemenea, nefondat.

33. Reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ ca urmare a refuzului Agenţia Naţională Antidrog, apreciat de aceasta ca nejustificat, de a da curs rezultatelor concursului organizat de Agenţia Naţională Antidrog la data de 16.03.2016, pentruocupare a funcţiei de ofiţer specialist I la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj (pentru trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie a agenţilor de poliţie), la care a fost declarată admisă, de a o încadra pe funcţia de ofiţer specialist I la Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Cluj.

34. Potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "(1) (…) se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său (…) prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim". Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 asimilează actelor administrative unilaterale şi "refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim (…)", iar art. 2 alin. (1) lit. i) defineşte refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane". Art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 defineşte excesul de putere ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

35. Susţine recurenta că ulterior finalizării concursului, în urma unor verificări interne cauzate de o serie de petiţii şi sesizări referitoare la modul de desfăşurare a probei test scris, s-au constatat unele nereguli în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a punctajelor/notelor finale pentru fiecare candidat şi faptul că rezultatul final al concursului nu este cel corect.

36. Aceste susţineri sunt nerelevante, în condiţiile în care pârâta nu a efectuat demersurile legale pentru anularea concursului, cererea înregistrată în acest sens fiind anulată pentru neregularitate, iar ulterior nu a mai formulat o altă cerere. Or, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului". Prin urmare, chiar dacă pârâta considera că rezultatul concursului ar fi fost unul viciat, obligaţia sa de a executa actul există, neputându-se prevala de o eventuală nelegalitate a acestuia, în măsura în care nu mai poate fi revocat şi nu a fost anulat.

37. Faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, forma în vigoare incidentă în cauză, "(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului afacerilor interne; b) ministrul administraţiei şi internelor, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al Poliţiei Române", că directorul Agenţiei Naţionale Antidrog nu are competenta să numească într-o funcţie de ofiţer o persoană din afara unităţii, fără grad profesional de ofiţer şi fără să existe ordinul ministrului afacerilor interne emis în acest sens, nu conferă caracter justificat refuzului pârâtei, în condiţiile în care acesta a fost cadrul legislativ în care a fost organizat concursul, iar dispoziţiile art. 38 din Ordinul Ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, forma în vigoare incidentă în cauză, prevăd procedura de urmat după încheierea concursului.

38. Astfel, dispoziţiile art. 38 prevăd că dosarele de concurs ale candidaţilor declaraţi "admis" la concurs se înaintează, în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea concursului, la eşalonul care are competenţe de emitere a ordinului/dispoziţiei de încadrare în muncă şi de acordare a gradului profesional/militar, respectiv, după caz, a ordinului/dispoziţiei de numire în funcţie, potrivit normelor de competenţă stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative. Aceste structuri verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de concurs, precum şi a celor de recrutare şi emit sau, după caz, propun emiterea actului administrativ. În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate, se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentaţie se restituie unităţii organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate şi/sau, după caz, sesizării instanţei de contencios administrativ. Ordinul/Dispoziţia de încadrare, acolo unde este cazul, precum şi de numire în funcţie se emite potrivit normelor de competenţă stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, iar candidatul declarat "admis" la concurs va fi înştiinţat în scris cu privire la emiterea ordinului/dispoziţiei de numire în funcţie.

39. Raportat la aceste dispoziţii, în condiţiile în care concursul organizat de pârâtă, la care reclamanta a fost declarată admisă, nu a fost anulat, refuzul pârâtei de a efectua demersurile necesare pentru finalizarea rezultatelor concursului este nejustificat, în sensul dispoziţiilor legale prezentate anterior.

40. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, este legală, raportat la situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente menţionate.

VI Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

41. Pentru toate aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 3), 7) şi 8) din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

42. În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la cererea intimatei reclamante, ca urmare a respingerii recursului, Înalta Curte va obliga recurenta pârâtă la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform înscrisurilor depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională Antidrog împotriva sentinţei civile nr. 24 din 7 februarie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta- pârâtă să plătească intimatei- reclamante A. suma de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2020.