Şedinţa publică din data de 16 februarie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 17.01.2017, sub nr. de dosar x/2017, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, anulare Deciziei nr. 5 din 15.07.2016 de soluţionare a contestaţiei şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/12 din 27.05.2016 privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" aferent Contractului de finanţare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, prin care s-a dispus obligarea reclamantei la restituirea creanţei bugetare de 965.084,14 RON primită cu titlu de finanţare nerambursabilă.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 4211 din 8 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 4211 din 8 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L. (fostă B. SRL), în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ..
În motivare, recurenta arată că, în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (Măsura 1.1.1, Axa prioritară 4), în data de 23.05.2014 a depus Cererea de finanţarea nr. RO 41 130814 09 04 0976, privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă". Societatea a încheiat la data de 25.11.2014, cu autoritatea contractantă Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Contractul de finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional pentru Pescuit nr. 334/25.11.2014.
Proiectul a fost finalizat, implementat, iar Autoritatea contractantă a plătit Societăţii întreaga finanţare nerambursabilă în baza cererilor de rambursare si rapoartelor de progres, suma totală decontată fiind de 965.084,14 RON.
În data de 3 iunie 2016, i s-a comunicat Procesului-Verbal atacat, în cuprinsul căruia, echipa de control din cadrul Direcţia Generală Control, Antifraudă şi Inspecţii a analizat următoarele aspecte care ar reprezenta nereguli în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 şi al prevederilor art. 19 din Anexa l a Contractului, respectiv:
a) Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" este neeligibil întrucât activitatea finanţată nu corespunde obiectivului şi activităţilor propuse la finanţare în cadrul Măsurii 1.1.1. - Creşterea valorii adăugate a produselor obţinute din pescuit şi acvacultura şi marketingul acestora;
b) Evaluarea şi impactul Proiectului nu corespund declaraţiilor Beneficiarului cuprinse în cererea de finanţare cu privire la asigurarea necesarului energetic al Societăţii, raportul dintre cheltuielile Societăţii cu energia electrică şi totalul cheltuielilor de exploatare, precum şi cu privire la creşterea cifrei de afaceri;
c) Beneficiarul a împărţit în mod artificial un singur proiect mare în două proiecte mai mici; Beneficiarul nu ţine o evidenţă contabilă distinctă a Proiectului; Societatea nu îşi înregistrează în contabilitate producţia de energie provenită din sistemul de energie regenerabilă; Societatea a schimbat soluţia tehnică pentru amplasarea panourilor fotovoltaice.
Echipa de control a reţinut, în principal că, Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" este neeligibil întrucât activitatea finanţată nu corespunde obiectivului şi activităţilor propuse la finanţare în cadrul Măsurii 1.1.1. - Creşterea valorii adăugate a produselor obţinute din pescuit şi acvacultura şi marketingul acestora.
În baza constărilor de mai sus, s-a stabilit în sarcina Societăţii obligaţia de a restitui suma de 965.084,14 RON, rezultată din neeligibilitatea proiectului.
Prin sentinţa civilă nr. 4211 din 08.11.2017, s-a respins acţiunea formulată de Societate împotriva Procesului-verbal şi a Deciziei de soluţionarea contestaţiei.
Recurenta consideră sentinţa nelegală deoarece cuprinde motive contradictorii şi a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.).
Astfel, în mod eronat prima instanţă a reţinut că Proiectul depus de Societate nu este eligibil, fiind un proiect de modernizare a fermei de creştere a sturionilor şi nu un proiect cu activităţi/acţiuni destinate modernizării sectorului de procesare.
În acest sens, recurenta arată că, ferma de creştere a sturionilor a fost construită de Societate în anul 2014, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), Măsura 2.1. Investiţii productive în acvacultura din POP 2007-2013, Axa prioritară 2 - Acvacultura, Acţiunea 1, conform contractului de finanţare nerambursabilă nr. 90/25.03.2011.
Ulterior, Societatea a construit secţia de procesare peşte, în cadrul POP, Axa prioritară 4, Măsura 1.1.1. În acelaşi timp, conform Contractului de finanţare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, Societatea a realizat Proiectul "Sistem de energiei regenerabilă peste ferma piscicolă", în cadrul POP, Axa prioritară 4, Măsura 1.1.1. Energia astfel produsă va fi utilizată de Societate pentru operarea secţiei de procesare peşte. Consideră că dispoziţiile art. 18 din H.G. nr. 442/2009, permit oricărui solicitant depunerea în acelaşi timp a mai multor proiecte în cadrul POP, pentru a fi cofinanţate din FEP.
Având în vedere prevederile pct. 1.3. "Obiectivele măsurii" din Ghidul Măsurii 1.1.1., atât proiectul "Construire secţie procesare peşte", cât şi proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", propun implementarea unor acţiuni incluse în obiectivul Măsurii 1.1.1, respectiv prelucrarea produselor pescăreşti şi utilizarea energiei regenerabile în prelucrarea acestora.
Recurenta apreciază că, în mod eronat, prima instanţă a confirmat calificarea Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" ca fiind neeligibil, în baza unei menţiuni cuprinse în acest Proiect, respectiv "societatea doreşte să aducă completări la ferma de creştere a sturionilor, prin achiziţionarea unor panouri fotovoltaice" deoarece această ccompletare priveşte exclusiv amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperişul halei de creştere a sturionilor însă energia fiind folosită pentru secţia de procesare peşte.
Chiar dacă ambele proiecte (construire secţie de procesare şi sistemul de energie regenerabilă peste ferma piscicolă) au fost realizate în paralel, după implementare energia produsă a fost utilizată pentru prelucrarea produselor piscicole. Consideră irelevant faptul că la data depunerii cererii de finanţare, secţia de procesare nu era finalizată, atât timp cât, după finalizarea proiectelor, energia regenerabilă a fost consumată în activitatea de procesare a peştelui.
În conformitate cu prevederile Ghidului Măsurii 1.1.1., contrar celor reţinute de prima instanţă, este esenţial pentru stabilirea eligibilităţii proiectului faptul că energia produsă a fost utilizată în prelucrarea produselor piscicole ale Societăţii.
În aceste condiţii, sunt respectate ambele condiţii prevăzute la pct, 2.2. "Eligibilitatea proiectului" din Ghidul Măsurii, respectiv:
a) Proiectul este implementat pe teritoriul FLAG Dunărea Calărăşeană; şi
b) proiectul conţine activităţi eligibile pentru măsura 1.1.1, conform punctului 2.3 din Ghid, respectiv extinderea, echiparea şi modernizare unităţilor de prelucrare prin utilizarea energiei regenerabile (solare).
Aceasta rezultă atât din concluziile Raportului tehnico-economic, întocmit de FLAG Dunărea Calărăşeană cât şi din Lista de verificare a cererilor de finanţare selectate de către FLAG şi propuse pentru finanţare în care Direcţia Generală de Pescuit (DGP) din cadrul MADR, Autoritate de Management pentru POP u bifat DA la punctul 7 "Obiectivul propus se înscrie în obiectivul măsurii cuprinse în strategie, pentru care solicitantul aplică,,.
Recurenta consideră că procesul-verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice.
Se arată astfel că, eligibilitatea proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" pentru obţinerea finanţării nerambursabile a fost analizată în cadrul procesului de verificare a Cererii de finanţare, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor minime obligatorii pentru a obţine finanţarea şi la îndeplinirea criteriilor de selecţie/eligibilitate. Toate informaţiile privind proiectul au fost astfel aduse la cunoştinţa MADR încă de la momentul depunerii cererilor de finanţare iar dacă aceste elemente erau de natură a crea suspiciuni, MADR trebuia să dispună verificări amănunţite cu privire la aceste aspecte încă din faza analizării cererii de finanţare, ori să respingă Cererea de finanţare. Cu toate acestea, MADR a apreciat că toate condiţiile de eligibilitate stipulate de Ghidul Măsurii şi de legislaţia naţională şi comunitară au fost îndeplinite şi ca urmare a aprobat cererea de finanţare şi a semnat Contractul de finanţare.
Recurenta consideră că autoritatea publică trebuie să manifeste un comportament consecvent şi predictibil, comportament de natură să îndrume administratul - beneficiarul, în cazul acestui gen de proiect.
Autoritatea publică este ţinută, la fel ca şi beneficiarii, de respectarea propriilor acte, simpla sesizare de nereguli nedând naştere unui drept de a relua un control administrativ asupra unor aspecte care au fost verificate deja în cadrul verificării cererii de finanţare depuse şi din perspectiva eligibilităţii proiectului. O soluţionare corectă a unei sesizări de nereguli trebuie să plece de la verificarea rezultatelor controalelor anterioare şi, în situaţia în care sunt aspecte sau circumstanţe noi, neverificate de autorităţile de management, atunci acestea pot proceda la verificări noi.
De altfel, acesta este principiul care guvernează limitele de exercitare a controlului fiscal, autoritatea fiscală fiind ţinută de respectarea concluziilor controalelor anterioare.
În practica sa, Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a statuat în repetate rânduri că "principiul că o măsură nu poate fi modificată odată ce ea a fost adoptată de autorităţile competente constituie un factor esenţial care contribuie la certitudinea juridică şi la stabilitatea situaţiilor juridice în ordinea juridică comunitară, atât pentru instituţiile comunitare, cât şi pentru persoanele a căror situaţie juridică şi de fapt este afectată printr-o decizie adoptată de aceste instituţii" (subl. ns). Mai mult, CJCE s-a pronunţat în sensul că "importante consideraţii de certitudine juridică afectând toate interesele implicate, atât publice, cât şi private, fac, în principiu, imposibilă redeschiderea problemei plăţii pentru trecut"
Decizia MADR de a solicita întreaga finanţare acordată în temeiul Contractului de finanţare, pentru motivul că Proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" nu este eligibil, înseamnă desfiinţarea (revocarea) propriului său act emis anterior, intrat în circuitul civil şi care a produs efecte juridice.
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care instituie o excepţie de la principiul revocabilităţii actelor administrative, respectiv nu pot fi revocate actele administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice.
Recurenta apreciază că, odată aprobată Cererea de finanţare de către Autoritatea pârâtă şi încheierea Contractului de finanţare, Societatea este obligată să realizeze Proiectul în condiţiile descrise în Cererea de finanţare şi aprobate de Autoritatea pârâtă şi, aşa cum reiese din Procesul-verbal la data efectuării controlului, Proiectul era implementat. Singura modificarea a Proiectului realizat faţă de condiţiile arătate în Cererea de finanţare, constată de echipa de control o reprezintă montarea unei părţi din panourile fotovoltaice lângă hala de creştere şi nu pe acoperişul acesteia iar în opinia sa, aspectele reţinute de echipa de control ca fiind nereguli nu reprezintă încălcări ale obligaţiilor contractuale, fiind aspecte petrecute în etapa precontractuală.
Beneficiarul nu a acţionat cu intenţia de a eluda regulile privind finanţarea nerambursabilă, ci a depus cele trei cereri de finanţare, în aceeaşi zi, furnizând toate informaţiile solicitate şi având convingerea deplină că ceea ce declară este real, fără a urmări inducerea în eroare a autorităţii contractante sau crearea vreunui avantaj necuvenit.
Toate informaţiile pe care se întemeiază concluzia Procesului-verbal au fost cunoscute de autoritatea pârâte de la data depunerii Cererii de finanţare, fiind furnizare de Beneficiar.
În aceste condiţii, chiar dacă echipa de control a stabilit creanţa bugetară în interiorul termenului de prescripţie şi în exercitarea competenţelor sale legale, măsura adoptată de MADR prin Procesul-verbal modifică integral decizia aceleiaşi autorităţi de a aproba finanţarea şi de a încheia Contractul de finanţare, adoptată în noiembrie 2014.
De asemenea, recurenta apreciază că, în mod eronat prima instanţă a reţinut că societatea a împărţit în mod artificial un proiect mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanţare nerambursabilă din POP considerabil mai mare.
Arată astfel că, în privinţa interpretării noţiunilor "crearea artificială" a condiţiilor necesare pentru a beneficia de o finanţare nerambursabilă şi "avantaj care contravine" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/20119 s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că, pentru a se reţine crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea unei finanţări trebuie să se demonstreze, prin probe concrete, atât existenta elementului obiectiv, cât şi a celui subiectiv, constând în intenţia de a obţine un avantaj necuvenit.
Societatea a depus în data de 23.05.2014, două proiecte în cadrul Măsurii 1.1.1 (i) "Construire secţie procesare peşte" şi (ii) "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" care apar ca fiind interdependente, iar pentru fiecare proiect au fost obţinute autorizaţii de construire distincte.
Complementaritatea proiectelor depuse de Societate şi invocată de DGCAI, rezultă în mod necesar din faptul că proiectele implementează anumite acţiuni eligibile (enumerate la pct. 2.3. din Ghid) menite să realizeze obiectivul Măsurii 1.1.1., mici afaceri pentru prelucrarea produselor pescăreşti, creându-le valoare adăugată. În concret, Societatea prelucrează peştele în secţia de procesare, prin utilizarea energiei produse de Sistemul de energie regenerabilă peste fermă piscicolă, iar produsele astfel obţinute sunt certificate şi distribuite spre vânzare folosind investiţiile realizate prin proiectul "Dezvoltarea strategiilor de marketing şi certificarea produselor rezultate din peşte".
Abaterea presupus a fi săvârşită de către Beneficiar constă în împărţirea în mod artificial al unui proiect mai mare în două proiecte. Pentru ca această abatere să fie calificată ca fiind o neregulă, ar fi trebuit ca Societatea să obţină un avantaj/beneficiu pe care nu l-ar fi obţinut dacă nu săvârşea acţiunea respectivă.
Astfel, prima instanţă a identificat ca fiind avantajul obţinut de Societate astfel:
"în lipsa divizării proiectului în cele care au făcut obiectul a doua cereri de finanţare distincte, cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională ar fi fost eligibile în limita a 10% din valoare totală a proiectului..."
Operaţiunile cuprinse Axa prioritară 2 pentru care se acordă sprijin în cadrul Axei prioritare 4 sunt prevăzute în Capitolul II al Regulamentului nr. 1198/2006, Art. 34 "Investiţii în prelucrare şi comercializare" şi art. 35 "Măsuri eligibile în procesul de prelucrare şi comercializare"; iar, nivelul contribuţiei este prevăzut în Anexa II "Intensitatea ajutorului" a Regulamentului (CE), respectiv 60% contribuţie publică şi 40% contribuţia beneficiarilor private însă niciunul dintre textele susmenţionate care stabilesc condiţiile relevante şi nivelul contribuţiei nu impun vreo limitare privind cheltuielile cu energia regenerabilă.
De asemenea, în Anexa Ordinului MADR nr. 392/2009, Capitolul II Cheltuieli specifice lit. (Q) Măsura 4.1. "Dezvoltarea zonelor pescăreşti", lit. f) "alte cheltuieli prevăzute în art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2009 " nu este prevăzută nicio limitare pentru asemenea cheltuieli.
Pragul de 10% din investiţiile pentru energia regenerabilă este stabilit de AM pentru unele măsuri de investiţii din POP, nefiind o condiţie relevantă din regulamentul FEP. Acest prag este menţionat în Anexa la OMADR 392/2009, punctul 11 - cheltuieli eligibile specifice (pentru fiecare măsură).
Prin urmare, în opinia recurentei, au fost respectate condiţiile relevante din capitolul 11 din Regulamentul 1198/2006, câtă vreme pragul de 10% se referă la cheltuieli specifice pentru anumite măsuri, nu şi pentru măsura 4.1."
În concluzie, se arată că, prin depunerea a două cereri de finanţare pentru proiectele "Construire secţie procesare peşte" şi "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă", beneficiarul nu şi-a creat o situaţie diferită, care să aibă drept efect plata unei sume necuvenite.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 iulie 2018, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În motivare se arată că, la data de 23.05.2014 S.C. A. S.R.L. a depus trei proiecte la FLAG Dunărea Călărăşeană în scopul obţinerii finanţării nerambursabile din POP 2007-2013, declarând intenţia sa de a construi o secţie de procesare peşte, proiect pentru care a solicitat o finanţare nerambursabilă în valoare de 986.364,00 RON, şi separat un proiect privind montarea unui sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă pentru care a solicitat o finanţare nerambursabilă în valoare de 988.277,00 RON.
Obiectivul Măsurii FLAG 1.1.1. - Creşterea valoni adăugate a produselor obţinute din pescuit şi acvacultura şi marketing-ul acestora, este de a încuraja spiritul antreprenorial local, în special prin crearea de mici afaceri pentru prelucrarea produselor pescăreşti, creându-le valoare adăugată şi prin crearea de pieţe de desfacere necesare sectorului de pescuit pentru produsele proprii.
Măsura urmăreşte, de asemenea: a) să stimuleze inovaţia şi să introducă procedee ecologice sau/şi utilizarea energiei regenerabile în prelucrarea acestora; b) să stimuleze inovaţia, mai ales în domeniul marketing-ului (crearea de sinergii cu alte iniţiative, multiplicarea de bune practici).
Activităţile implementate în cadrul acestei măsuri trebuie să completeze activităţile din cadrul Măsurii 2.3. prelucrarea şi comercializarea peştelui din cadrul POP 2007-2013, acţiunile 1, 2, şi 3 si 4, răspunzând, în aceiaşi timp obiectivului 1.2. promovarea unui delimitare sector de acvacultura durabil şi măsurii 3.4. dezvoltare de noi pieţe şi campanii de promovare. Reiese că această măsură din cadrul strategiei flag se adresează în principal activităţilor de procesare, marketing şi comercializare, prin aceasta dorindu-se creşterea valorii adăugate a produselor (prin procesarea materiei prime) şi crearea de noi pieţe de desfacere.
În categoria acţiunilor ce se vor finanţa, se regăseşte utilizarea energiei regenerabile, dar în cadrul subcapitolului:
"construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea unităţilor de prelucrare", nicidecum ca şi modernizare a unităţilor de creştere a peştelui.
Printre domeniile de acţiune ce se au în vedere pentru această măsură nu se regăseşte nicio activitate pe care beneficiarul proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" şi-o propune.
Cererea de finanţare anexă la Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014 prevede că, prin proiect se doreşte îmbunătăţirea situaţiei economice a societăţii, prin reducerea cheltuielilor cu energia. Ţinând cont că în momentul de faţă aproximativ 40% din cheltuielile societăţii sunt reprezentate de consumul de curent electric, societatea a căutat diferite oportunităţi de reducere a acestora. (...) societatea doreşte să aducă completări la ferma de creştere a sturionilor, prin achiziţionarea unor panouri fotovoltaice.
(...) Prin acest proiect se vor realiza lucrări de construcţii aferente montării celulelor fotovoltaice pe acoperişul fermei de creştere a peştelui.
În acest sens, prin proiectul de construire a fermei piscicole beneficiarul a prevăzut sistemul de panouri fotovoltaice pentru utilizarea de energie regenerabilă, însă prin Actul adiţional nr. x/22.07.2013 la contractul de finanţare nerambursabilă, s-a aprobat solicitarea beneficiarului de a modifica soluţia tehnică iniţială, una dintre modificări fiind renunţarea la sistemul de energie regenerabilă, sumele aferente fiind alocate către alte categorii de cheltuieli. În cadrul acestui proiect, respectiv "Construire fermă piscicolă", conform Ordinului MAPDR nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, lit. F) punctul 18, "cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională (solară şi/sau eoliană) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului".
La data depunerii proiectului (23.05.2014) "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă" beneficiarul nu exploata în cadrul fermei nicio capacitate de procesare funcţională, la aceeaşi dată - 23.05.2014 - beneficiarul abia depunea în cadrul FLAG-ului Dunărea Călărăseană un proiect separat privind construirea unei secţii de procesare a peştelui.
Aşa cum a reţinut de instanţa de fond. Măsura 1.1.1., în cadrul căreia beneficiarul a depus proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste fermă piscicolă", urmăreşte utilizarea energiei regenerabile, dar pentru prelucrarea produselor pescăreşti, nefiind aşadar cazul proiectului menţionat mai sus, depus de către recurentă.
Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" nu este eligibil in cadrul Măsurii 1.1.1. Creşterea valorii adăugate a produselor obţinute din pescuit şi acvacultura şi marketing-ul acestora din cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală a FLAG-ului Dunărea Călărăşeană, acesta fiind, astfel cum declară si beneficiarul prin indicatorul de rezultat propus, "unitate de creştere a peştelui modernizată", un proiect de modernizare a fermei de creştere a sturionilor, creată si finalizată tot prin fonduri FEP în anul 2014. şi nu un proiect cu scopul/obiectivul şi activităţi/acţiuni destinate modernizării sectorului de procesare, astfel cum stabileşte Strategia ca si domeniu de acţiune.
La vizita pe teren efectuată de echipa de control în data de 13.04.2016 s-a constatat că sistemul de energie regenerabilă, pus în funcţiune în septembrie 2015, deservea în principal ferma de creştere a sturionilor nu doar hala de procesare peşte creată ulterior, aşa cum susţine eronat recurenta.
Totodată, din cererea de finanţare depusă de beneficiar pentru obţinerea fondurilor europene nerambursabile, anexă la contractul de finanţare nr. x/25.11.2014, rezultă că sistemul de energie regenerabilă se adresează în principal reducerii costurilor suferite de societate cu consumul de curent electric în cadrul fermei de creştere a sturionilor
Deşi în planul de afaceri, parte integrantă a cererii de finanţare, recurenta declară că doreşte să aducă completări la ferma de creştere a sturionilor, prin achiziţionarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creştere a peştelui, ulterior stabilirii creanţei bugetare, declară eronat că energia astfel produsă fiind folosită pentru secţia de procesare peşte şi că hala de creştere a fost folosită doar pentru amplasarea panourilor fotovoltaice.
Cu privire la evaluările efectuate de către FLAG Dunărea Călărăşeană, DGP AMPOP şi evaluatorii externi C., echipa de control a prezentat pe larg în cadrul titlului de creanţă constatările din care rezultă că evaluarea tehnico - economică nu a ţinut cont în totalitate de prevederile strategiei FLAG si nu au fost luate în calcul toate variabilele ce ţin de implementarea proiectului, astfel că evaluarea nu a fost corectă şi nu reflectă situaţia reală, iar potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2001, existenţa unor nereguli poate fi constatată şi cu ocazia unor verificări ulterioare cu privire la încălcarea legislaţiei cu ocazia depunerii documentaţiei. Aşadar, verificările efectuate de structurile pârâtei cu ocazia depunerii documentaţiei şi a analizei cererilor de plată nu înlătură de la aplicare dispoziţiile privind controlul ulterior.
Cu privire la afirmaţia recurentei că: "Procesul-Verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice, intimate arată că, potrivit prevederilor contractului de finanţare nerambursabilă nr. 334/25.11.2014, articolul 4, pct. 4.2 alin. (4), "Autoritatea contractantă are obligaţia să efectueze controale pe toată perioada de valabilitate a prezentului Contract de finanţare", unde valabilitatea contractului este de 5 ani de la data semnării acestuia de către părţile contractante (art. 2 alin. (3) din contract), iar monitorizarea proiectului se face pe parcursul a 5 ani de la semnarea contractului de finanţare, conform art. 56 din Regulamentul 1198/2006 art. 2 alin. (4) din contract).
Referitor la afirmaţiile beneficiarului cu privire la faptul că, "în mod eronat DGCAI a reţinut că Societatea a împărţit în mod artificial un proiect mai mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanţare nerambursabilă din POP considerabil mai mare", intimate consideră că, instanţa de fond în mod corect a reţinut apărările sale ca fiind fondate.
Astfel, recurenta a depus în aceeaşi zi, 23.05.2014, 3 proiecte în cadrul aceleiaşi măsuri de finanţare nerambursabilă, având următoarele teme:
- "Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din peşte la S.C. A. SRL" - valoarea finanţării nerambursabile fiind de 720.000 RON;
- "Construire secţie procesare peşte" - valoarea finanţării nerambursabile fiind de 986.364 RON;
- "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" cu valoarea finanţării nerambursabile de 988.277 RON, care face obiectul prezentei.
Din tema proiectelor prezentate, reiese că primele două, respectiv tema pentru strategiile de marketing şi certificarea produselor, precum şi cea pentru construirea secţiei de procesare peşte, se încadrează în obiectivele şi acţiunile măsurii, astfel cum sunt prevăzute acestea de FLAG Dunărea Călărăşeană.
Două din cele 3 proiecte sunt aproape de valoarea maximă a finanţării nerambursabile acceptate/cerere de finanţare, stabilită de către FLAG Dunărea Călărăşeană prin Strategie şi prin Ghid. Acest fapt conduce la suspiciunea că beneficiarul a împărţit în mod artificial un singur proiect mare în 2 proiecte (cel cu tema Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din peşte la S.C. A. S.R.L. putând fi un proiect de sine stătător), pentru a beneficia de o finanţare nerambursabilă considerabil mai mare.
Din verificările efectuate, a reieşit că beneficiarul a primit finanţare nerambursabilă pentru cele 3 proiecte, încheind cu DGP AMPOP Contractele de finanţare nerambursabilă nr. 334, 452 şi 454/2014, după cum urmează:
- Contract nr. x/2014 - plăţi în valoare de 965.084,14 RON;
- Contract nr. x/2014 - plăţi în valoare de 949.761,24 RON;
- Contract nr. x/2014 - plăţi în valoare de 463.076,83 RON, totalizând o finanţare nerambursabilă în valoare de 2.377.922,21 RON, iar pentru cele două proiecte (construcţie secţie de procesare şi sistem de energie regenerabilă) o valoare de 1.914.845,38 RON faţă de maximul admis de FLAG Dunărea Călărăşeană în valoare de 1.000.000 RON pentru o singura cerere de finanţare.
În ceea ce priveşte suspiciunea precum că beneficiarul a împărţit în mod artificial un proiect în două proiecte "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" şi "Construire secţie procesare peşte", pentru a obţine în mod necuvenit de o finanţare nerambursabilă mai mare, este dovedită de documentele existente în dosarul cererii de finanţare "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă",
Dacă reclamanta nu ar fi împărţit în mod artificial proiectul "Construire secţie procesare peşte si sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", în două proiecte, cheltuielile pentru investiţii privind energia regenerabilă ar fi fost eligibile, dar în procent de 10 % din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului. Ori prin aplicarea proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" în cadrul Axei 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit. S.C. A. S.R.L. a beneficiat de 965.084.14 RON - finanţare nerambursabilă din POP, respectiv de un procent de 60% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.
Deşi reclamanta susţine că energia produsă de sistemul de panouri fotovoltaice este folosită în prezent numai pentru funcţionarea secţiei de procesare a peştelui, se ridică întrebarea - de ce reclamanta nu a depus un singur proiect care să cuprindă atât construirea secţiei de procesare peşte cât şi instalarea şi crearea sistemului de energie regenerabilă, proiect ce ar fi fost eligibil şi care s-ar fi adresat acţiunilor şi obiectivelor măsurii 1.1.1. din Strategia FLAG Dunărea Călărăşeană şi pentru care ar fi obţinut o finanţare nerambursabilă de maximum 1.000.000 RON, iar cheltuielile privind sistemul de energie regenerabilă ar fi fost eligibile în procent de maximum 10 % din totalul cheltuielilor eligibile aferente investiţiei.
Reclamanta a preferat să aplice pentru finanţarea a două proiecte distincte, fiecare aproape de valoarea finanţării nerambursabile maxim admise per proiect, în cazul proiectului "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă" declarând că doreşte să aducă completări la ferma de creştere a sturionilor, prin achiziţionarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creştere a peştelui, nicidecum o modernizare a sectorului de procesare, aşa cum prevede Strategia de dezvoltare locală a FLAG-ului Dunărea Călărăşeană
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., în care acesta se încadrează, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. (fostă B. SRL) este nefondat,
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
În ceea ce priveşte criticile subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestor dispoziţii legale, casarea unei hotărâri se poate cere…când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Recurenta, deşi invocă acest temei legal al demersului său în calea de atac, nu aduce critici concrete sentinţei atacate care să poată fi încadrate în cele de mai sus.
În acest context, Înalta Curte va analiza hotărârea instanţei de fond doar prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora, casarea unei hotărâri se poate cere… când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Sub acest aspect, Înalta Curte constată:
O primă critică vizează reţinerea greşită de către instant de fond a faptului că, proiectul depus de Societate nu este eligibil, fiind un proiect de modernizare a fermei de creştere a sturionilor şi nu un proiect cu activităţi/acţiuni destinate modernizării sectorului de procesare.
Înalta Curte consideră că, faţă de scopul măsurii pentru care recurenta a solicitat finanţare nerambursabilă pentru proiectul "Sistem de energie regenerabilă peste ferma piscicolă", actele şi lucrările dosarului, soluţia instanţei de fond este legală.
Conform contractului de finanţare nerambursabilă nr. 90/25.03.2011, încheiat de recurentă cu autoritatea de management, în anul 2014 a fost construită ferma de creştere a sturionilor, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), Măsura 2.1. Investiţii productive în acvacultura din POP 2007-2013, Axa prioritară 2 - Acvacultura, Acţiunea 1. Prin proiectul de construire a fermei piscicole beneficiarul a prevăzut sistemul de panouri fotovoltaice pentru utilizarea de energie regenerabilă, însă prin Actul adiţional nr. x/22.07.2013 la contractul de finanţare nerambursabilă, s-a aprobat solicitarea beneficiarului de a modifica soluţia tehnică iniţială, una dintre modificări fiind renunţarea la sistemul de energie regenerabilă. De precizat că, în cadrul acestui proiect, respectiv "Construire fermă piscicolă", conform Ordinului MAPDR nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, lit. F) punctul 18, "cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională (solară şi/sau eoliană) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului".
La data de 23.05.2014, în cadrul Măsurii FLAG 1.1.1. Creşterea valorii adăugate a produselor obţinute din pescuit şi acvacultura şi marketing-ul acestora recurenta a depus 3 proiecte, având următoarele teme:
- "Dezvoltarea strategiilor de marketing si certificarea produselor rezultate din peşte la S.C. A. SRL" - valoarea finanţării nerambursabile fiind de 720.000 RON;
- "Construire secţie procesare peşte" - valoarea finanţării nerambursabile fiind de 986.364 RON;
- "Sistem de energie regenerabilă peşte ferma piscicolă" cu valoarea finanţării nerambursabile de 988.277 RON.
Acţiunile care urmau a fi finanţate în cadrul acestei măsuri se referă la a) construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea unităţilor de prelucrare, b) crearea unui sistem de marketing competitiv.
Având în vedere obiectivele şi acţiunile finanţate în cadrul măsurii de mai sus, rezultă că ea se adresează în principal activităţilor de procesare, marketing, şi comercializare a produselor pescăreşti, urmărindu-se prin aceasta creşterea valorii adăugate a produselor prin prelucrarea materiei prime şi crearea de noi pieţe de desfacere.
Din cuprinsul cererii de finanţare pentru proiectul " Sistem de energie regenerabilă peşte fermă piscicolă" precum şi din planul de afaceri, Secţiunea Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei, rezultă cu evidenţă că recurenta solicita finanţarea pentru realizarea unei investiţii privind modernizarea activităţii fermei, prin realizarea unui sistem de obţinere a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv, un sistemul de panouri fotovoltaice ce se vor monta pe acoperişul fermei piscicole iar realizarea acestei investiţii va conduce la obţinerea unor costuri reduse cu energia electrică respectiv la o îmbunătăţire pe termen lung a viabilităţii societăţii prin reducerea cheltuielilor cu energia. De asemenea, fundamentând necesitatea şi oportunitatea investiţiei, recurenta a mai precizat că, ţinând cont de posibilităţile oferite de POP, prin FLAG Dunărea Călărăşeană, societatea doreşte să aducă completări la ferma de creştere a sturionilor, prin achiziţionarea unor panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară procesului de creştere a peştelui.
Faţă de cele de mai sus, Înalta Curte nu poate reţine susţinerile recurentei potrivit cărora, această completare priveşte exclusiv amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperişul halei de creştere a sturionilor însă energia urma a fi folosită pentru secţia de procesare peşte, recurenta însăşi specificând clar şi fără echivoc că energia astfel produsă este necesară procesului de creştere a peştelui (şi nu pentru activităţi de procesare, marketing, şi comercializare a produselor pescăreşti prin construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea unităţilor de prelucrare, care constituie obiectivul Măsurii 1.1.1).
Contrar susţinerilor recurentei, faptul că ulterior această energie a fost folosită şi pentru secţia de procesare peşte nu prezintă relevanţă câtă vreme, la data depunerii şi analizării cererii de finanţare această secţie de procesare nu exista.
Aşa fiind, legal s-a reţinut prin procesul-verbal de control că nu este îndeplinită condiţia prevăzută la pct. 2.2. "Eligibilitatea proiectului" din Ghidul Măsurii potrivit căreia, proiectul conţine activităţi eligibile pentru măsura 1.1.1, conform punctului 2.3 din Ghid, respectiv extinderea, echiparea şi modernizare unităţilor de prelucrare prin utilizarea energiei regenerabile (solare), întregul proiect anexat cererii de finanţare adresându-se fermei de creştere a peştelui.
Cât priveşte critica potrivit căreia, procesul-verbal a fost emis cu încălcarea principiului certitudinii juridice, Înalta Curte o consideră, de asemenea nefondată.
Este de necontestat că intimata pârâtă avea obligaţia legală de a verifica condiţiile de eligibilitate înainte de acordarea ajutorului, însă atribuţiile acesteia de verificare a îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate se întind pe toată durata de derulare a contractului, astfel că, dacă la momentul acordării ajutorului nu au existat toate premisele constatate ulterior, nu se poate vorbi de faptul că prin depistarea acestora în cadrul unei acţiuni de control, comportamentul autorităţii ar fi inconsecvent.
Prin emiterea procesului-verbal de control nu a avut loc o încălcare a principiilor comunitare ci o aplicare a acestora, un control ulterior aprobării unei cereri, care a fost întocmită pe proprie răspundere, fiind permis în virtutea O.U.G. nr. 66/2011, fiind verificată tocmai respectarea legii la momentul acordării sprijinului financiar, neputându-se astfel vorbi de inconsecvenţă a organelor abilitate.
De asemenea, Înalta Curte reţine că, aplicarea principiului certitudinii juridice nu poate fi înţeleasă în sensul că nu mai pot fi constatate nereguli, odată ce a fost încheiat un anumit contract de finanţare, deoarece altfel ar fi lipsită de efecte juridice întreaga legislaţie referitoare la constatarea neregulilor.
De altfel, recurenta face o confuzie între aprobarea cererilor şi sumelor pretinse la plată şi un control ulterior care să vizeze îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate la momentul acordării ajutorului nerambursabil.
În ceea ce priveşte critica potrivit căreia, în mod eronat prima instanţă a reţinut că societatea a împărţit în mod artificial un proiect mare în două proiecte pentru a beneficia de o finanţare nerambursabilă din POP considerabil mai mare, Înalta Curte o apreciază tot nefondată.
Pornind de la noţiunea de "condiţii artificiale", aşa cum rezidă din dispoziiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 şi din interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-434/12 Slancheva, instanţa de fond a verificat cumulul de factori din care a rezultat atât elementul obiectiv cât şi elementul subiectiv, identificând în mod concret şi real avantajul nejustificat acordat recurentei reclamante şi care contravine obiectivelor Măsurii 1.1.1.
Astfel, aşa cum rezultă din avizele şi acordurile de principiu dar şi din planurile de situaţie şi de amplasare, recurenta reclamantă a conceput un proiect unic privind construirea secţiei de procesare a peştelui şi montarea sistemului de energie regenerabilă, acesta fiind proiectul pe care l-a transmis spre avizare autorităţilor competente .
Ulterior însă, au existat alte două notificări nr. x/02.10.2015 privind proiectul "Sistem de energie regenerabilă peşte fermă piscicolă" şi nr. 5/29.01.2016 "Construire secţie procesare peşte", emise de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Călăraşi respectiv au fost emise doua autorizaţii de construire nr. 3 8 din 26.08.2015, obţinută pentru "Construire secţie procesare peşte" şi nr. 8 din 26.02.2015, obţinută pentru "Sistem de energie regenerabilă peşte fermă piscicolă", care nu fac însă decât să întărească ideea împărţirii în mod artificial a unui proiect mai mare în două proiecte pentru a putea beneficia de o finanţare nerambursabilă într-un cuantum mai ridicat.
În acest sens, aşa cum a menţionat şi instanţa de fond, conform Ghidului Solicitantului pct. 1.4 Alocarea financiară pentru Măsura 1.1.1 prevede că valoarea totală maximă a contribuţiei nerambursabile pentru o cerere de finanţare este plafonată la suma de 1 000. 000 RON.
Art. 55 alin. (4) din Regulamentului nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit prevede că, regulile privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel naţional iar potrivit prevederilor Ordinului nr. 392 din 17 iunie 2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013, lit. F), Măsura 2.1 - Acvacultură, pct. 18- cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională (hidro, eoliană şi/sau solară) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, cu condiţia ca energia astfel obţinută să fie folosită numai pentru activitatea de producţie ce face obiectul proiectului.
Aşadar, în lipsa divizării proiectului în cele care au făcut obiectul a două cereri de finanţare distincte, cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională ar fi fost eligibile în limita a 10 % din valoarea totală a proiectului, sub condiţia ca aceasta să fie folosită pentru activitatea care face obiectul proiectului, condiţie neîndeplinită în cazul de faţă.
Înalta Curte nu poate reţine susţinerile recurentei potrivit cărora pragul de 10% se referă la cheltuieli specifice pentru anumite măsuri, nu şi pentru Măsura 4.1.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Regulamentul 1198/2006, sprijinul acordat în cadrul Axei prioritare 4 poate cuprinde măsuri prevăzute în capitolele I, II şi III, situaţie în care se aplică acele condiţii relevante şi nivelul contribuţiei pentru fiecare operaţiune prevăzute în capitolele I, II şi III şi anexa II la Regulament. De asemenea, Ghidul Măsurii reia această prevedere în Capitolul 1.4 "Alocarea financiară", paragraf final, când se acorda sprijin pentru operaţiunile ce corespund măsurilor prevăzute în cadrul axelor prioritare 1, 2 si 3, cu excepţia măsurilor pentru încetarea temporară şi permanentă a activităţilor de pescuit, se aplica acele condiţii relevante si nivelul contribuţiei pentru fiecare operaţiune stabilite in cadrul acelor axe/masuri (cote de finanţare şi categorii de beneficiari specifice).
Recurenta susţine că, în speţă, operaţiunile cuprinse Axa prioritară 2 pentru care se acordă sprijin în cadrul Axei prioritare 4 sunt prevăzute în Capitolul II al Regulamentului nr. 1198/2006 art. 34 Investiţii în prelucrare şi comercializare şi art. 35 Măsuri eligibile în procesul de prelucrare şi comercializare; iar, nivelul contribuţiei este prevăzut în Anexa II Intensitatea ajutorului a Regulamentului (CE), respectiv 60% contribuţie publică şi 40% contribuţia beneficiarilor privaţi.
Recurenta face abstracţie însă de prevederile art. 55 alin. (4) din Regulamentului nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit conform cărora, aşa cum s-a arătat mai sus, regulile privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel naţional iar potrivit prevederilor Ordinului nr. 392 din 17 iunie 2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013, lit. F), Măsura 2.1 - Acvacultură, pct. 18- cheltuielile pentru investiţii privind energia neconvenţională (hidro, eoliană şi/sau solară) sunt eligibile în limita maximă a 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului, cu condiţia ca energia astfel obţinută să fie folosită numai pentru activitatea de producţie ce face obiectul proiectului.
Aşadar, utilizarea energiei regenerabile se regăseşte doar în cadrul subcapitolului "construirea, extinderea, echiparea şi modernizarea unităţilor de prelucrare", nicidecum ca şi modernizare a unităţilor de creştere a peştelui. De altfel, în prima parte a criticilor, chiar recurenta afirmă că proiectul său îndeplineşte această condiţie de eligibilitate.
Divizând proiectul şi prin aplicarea proiectului "Sistem de energie regenerabilă peşte fermă piscicolă" în cadrul Măsurii 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, recurenta a beneficiat de 965.084.14 RON - finanţare nerambursabilă din POP, respectiv de un procent de 60% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte consideră că soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în cauză, nefiind incidente motivele de casare invocate de recurentă.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
În baza art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. (fosta B. SRL) împotriva sentinţei civile nr. 4211 din 8 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2021.