Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea nr. 421 din data de 22 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2020 s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 22 din 8 februarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţate în dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, secţia Penală a instanţei supreme a reţinut, în esenţă, că A. a formulat contestaţie împotriva deciziei penale nr. 22 din 8 februarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă contestaţie promovată de acesta împotriva unei hotărâri prin care Tribunalul Suceava a anulat cererea având ca obiect contestaţie privind durata procesului penal vizând dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin urmare, s-a constatat că, în cauză, s-a mai uzat de calea de atac a contestaţiei, hotărârea prin care aceasta a fost soluţionată fiind definitivă şi nemaiputând fi supusă niciunei căi de atac.
Pentru aceste considerente, s-a reţinut inadmisibilitatea căii de atac exercitate.
Împotriva încheierii nr. 421 din data de 22 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători Penal 1 - 2021 sub nr. x/2021, primul termen de judecată fiind fixat în mod aleatoriu la data de 7 iunie 2021, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea recursului promovat de petentul A., constată că acesta este inadmisibil şi va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Dându-se eficienţă principiului legalitaţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţia României, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Astfel, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare şi cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În reglementarea C. proc. pen., recursul este o cale extraordinară de atac (denumită "recurs în casaţie"), ce poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate.
În prezenta cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat cu recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 421 din data de 22 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2020 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de aceeaşi parte împotriva deciziei penale nr. 22 din 8 februarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţate în dosarul nr. x/2020.
Prin această din urmă decizie (decizia penală nr. 22 din 8 februarie 2021) a a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de aceeaşi parte împotriva încheierii nr. 29 din 13 ianuarie 2021 a Tribunalului Suceava, pronunţată în dosarul nr. x/2020 prin care, la rândul său, a fost anulată cererea având ca obiect contestaţie privind durata procesului penal vizând dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen., contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.
În raport de aceste dispoziţii legale se constată că, în ceea ce priveşte hotărârea prin care se soluţionează calea ordinară de atac a contestaţiei (atacată în prezenta cauză), C. proc. pen. nu a reglementat un al treilea grad de jurisdicţie, aceasta fiind definitivă.
Asemenea, potrivit art. 4886 alin. (7) C. proc. pen. "Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac."
Aşadar, în considerarea acestor dispoziţii legale, hotărârea de respingere a contestaţiei privind durata procesului cât şi deciziile pronunţate în căi de atac succesive formulate împotriva acesteia sunt definitive şi nu mai pot face obiectul unor alte căi de atac ordinare sau extraordinare.
Prin urmare, se constată că petentul A. a exercitat, în condiţii nereglementate de C. proc. pen., recurs (cale de atac, de altfel, nepermisă de C. proc. pen., care prevede recursul în casaţie posibil a fi formulat strict pentru motive de nelegalitate) împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, este definitivă, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalităţii, respectiv a principiului unicităţii căilor de atac şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii nr. 421 din data de 22 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii nr. 421 din data de 22 aprilie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 iunie 2021.