Ședințe de judecată: Iulie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Decizia nr. 433/RC/2021

Şedinţa publică din data de 14 octombrie 2021

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 43 pronunţată în data de 23.01.2019 în dosarul penal nr. x/2015, Tribunalul Constanţa, în baza art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (31 de acte materiale) l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani.

În baza art. 396 alin. (1), (5) din C. proc. pen. în ref. la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani şi 3 (trei) luni şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) - dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice, b) - dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, d) - dreptul de a alege şi g) - dreptul de a fi administrator din C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a alege şi dreptul de a fi administrator.

A constatat incidenţa cazurilor de nedemnitate prevăzute de art. 12 din Legea nr. 241/2005 cu privire la inculpatul A..

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2019, cu aplicarea art. 5 din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani şi 2 (două) luni.

În baza art. 2801 din Legea nr. 31/1990 l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 1 (unu) an.

În baza art. 38 alin. (1) lit. a) din C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., art. 45 alin. (1), (5) din C. pen. a contopit pedepsele stabilite, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani şi 2 (două) luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse (2 ani şi 1 lună), urmând ca în final inculpatul A. să execute pedeapsa închisorii de 5 (cinci) ani şi 3 (trei) luni, în regim de detenţie, alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d) şi g) din C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale şi de pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), d) şi g) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a alege şi dreptul de a fi administrator.

În baza art. 72 din C. pen. a dedus din pedeapsa închisorii ce urmează a fi executată de către inculpat timpul reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu, cu începere de la 27.04.2015 până la 27.06.2015.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, art. 136 alin. (2) din C. pen., art. 137 alin. (2), (4) lit. c) din C. pen. a condamnat-o pe inculpata SC B. SRL ZZZ. la pedeapsa amenzii penale de 120.000 RON (120 zile amendă înmulţite cu 1000 RON ziua-amendă) şi la pedeapsa complementară prev. de art. 140 alin. (1) din C. pen. - a suspendării activităţii acesteia pentru o perioadă de 1 an de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, pedeapsă ce va fi pusă în executare potrivit dispoziţiilor art. 34 şi 36 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2019, cu aplicarea art. 5 din C. pen., art. 136 alin. (2) din C. pen., art. 137 alin. (2), (4) lit. c) din C. pen. a condamnat-o pe inculpata SC B. SRL ZZZ. la pedeapsa amenzii de 110.000 RON (110 zile amendă înmulţite cu 1000 RON ziua-amendă).

În baza art. 38 alin. (1) lit. a), art. 39 alin. (1) lit. c), art. 45 alin. (1) din C. pen. a contopit pedepsele stabilite şi a aplicat inculpatei SC B. SRL ZZZ. pedeapsa cea mai grea - a amenzii penale de 120.000 RON plus sporul de o treime din cealaltă pedeapsă (36.666,66 RON), urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă a amenzii de 156.666,66 RON alături de pedeapsa complementară a suspendării activităţii acesteia pentru o perioadă de 1 an de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, o copie de pe dispozitivul hotărârii judecătoreşti definitive urma a se comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, precum şi Oficiului Naţional de Prevenirea şi Combatere a Spălării Banilor.

În baza art. 397 din C. proc. pen., art. 1349, art. 1357 din C. civ., art. , 1382 din C. civ. a obligat inculpaţii A. şi SC B. SRL, în solidar, la plata sumei de 445.831 RON şi a accesoriilor (majorări de întârziere, penalităţi şi dobânzi aferente) calculate conform legislaţiei fiscale, până la data plăţii efective a debitului, către Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.R.G.F.P. Galaţi - A.J.F.P. Constanţa, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a menţinut măsura sechestrului asigurător dispus prin Ordonanţa nr. x/P/2015 din data de 8.05.2015 a D.N.A.- Serviciul Teritorial Constanţa asupra cotelor devălmaşe, aparţinând inculpatului A. din imobilele apartament situat în Constanţa, strada x nr. 70, apart. x, judeţul Constanţa, înscris în cartea funciară nr. x şi teren intravilan situat în satul X, str. x B, lot x, comuna ŢŢŢ., judeţul Constanţa, înscris în cartea funciară nr. x

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 50 din Legea nr. 129/2019, art. 404 alin. (4) lit. c), art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. a instituit măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei SC B. SRL până la concurenţa sumei totale stabilite cu titlu de amendă penală cât şi de despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Constanţa, atât din analiza şi coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, a reţinut următoarea situaţie de fapt:

1. La data de 13.03.2015, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a fost sesizată cu privire la faptul că inculpatul A., Director al CCCC. Constanţa, a predat mai multor primării din judeţul Constanţa, strategii pentru dezvoltare locală, întocmite de SC B. SRL, în schimbul cărora a încasat de la instituţiile publice sume de bani, plătite în temeiul unor facturi emise tot de către el, în numele societăţii comerciale amintite.

Martorul C., fost secretar al comunei RRRR., jud. Constanţa, a declarat că, în anul 2014, a aflat că primăriei în care lucra îi fusese alocată de către Consiliul Judeţean Constanţa suma de 38.000 RON, pentru programul strategii de dezvoltare locală.

După ce banii respectivi au intrat în contul primăriei, la sediul acesteia s-a prezentat inculpatul A. despre care ştia că este Director al CCCC. Constanţa şi care a prezentat un proiect de strategie pentru comuna RRRR., pentru perioada 2014 - 2020, pentru care personal a completat o factură pentru suma integrală, de 38.000 RON, virată de Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a arătat că, deşi factura era emisă de către SC B. SRL, rubricile ei au fost completate olograf de către inculpat şi a adăugat că, întocmirea unei asemenea strategii nu era obligatorie, precizând, totodată, că şi el întocmise, în calitate de secretar, o asemenea strategie.

Ulterior, Primăria com. RRRR. a emis un ordin de plată în valoare de 38.000 RON prin care a fost plătită factura de SC B. SRL.

Conform declaraţiilor martorului, inculpatul A. a adus din proprie iniţiativă strategia de dezvoltare locală, fără ca între el şi reprezentanţii primăriei să existe discuţii prealabile.

În cursul judecăţii, martorul a reluat susţinerile din faza de urmărire penală.

De la Primăria com. RRRR. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/03.03.2014, încheiat cu SC B. SRL la oferta acesteia, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei RRRR., jud. Constanţa, 2014 - 2020, precum şi adresa nr. x/24.03.2014 prin care Consiliul Judeţean Constanţa informa Primăria com. RRRR. cu privire la faptul că prin H.C.J. 85/17.03.2014 a fost alocată suma de 38.000 RON pentru proiectul privind strategia de dezvoltare locală.

Totodată, de la Primăria com. RRRR. au fost ridicate factura fără dată şi fără număr, emisă de SC B. SRL către Primăria com. RRRR., pentru suma de 30.000 RON fără TVA, respectiv 37.200 RON cu TVA, cu explicaţia Servicii consultanţă strategie dezvoltare locală, precum şi ordinele de plată nr. x/10.04.2014, pentru suma de 10.000 RON şi 170/24.04.2014, pentru suma de 27.200 RON, emise de Primăria com. RRRR., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Se observă, aşadar, că hotărârea Consiliului Judeţean şi adresa de informare sunt ulterioare încheierii contractului de prestări servicii nr. x/2014, precum şi datei emiterii primului ordin de plată.

Conform raportului de constatare criminalistică întocmit în cauză, scrisul olograf care completează rubricile facturii emise de SC B. SRL a fost executat de inculpatul A.

Martorul D. a declarat că este Primar al com. RRRR., jud. Constanţa şi că în martie 2014, unităţii administrativ teritoriale i-a fost acordată suma de 38.000 RON, de la bugetul judeţului Constanţa, pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală.

Anterior acestui moment, la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A. care i-a făcut martorului o ofertă pentru elaborarea unei asemenea strategii, asigurându-l, totodată, că în viitor Consiliul Judeţean Constanţa va aloca o sumă de bani în acest sens.

Martorul a mai precizat că nu îl cunoştea personal pe inculpat, dar că îl văzuse la şedinţele Consiliului Judeţean Constanţa şi cunoştea despre el că este şeful Camerei Agricole Constanţa.

În aceste condiţii, martorul a fost de acord să încheie contractul pentru elaborarea strategiei cu atât mai mult cu cât inculpatul l-a asigurat că acesta este un program judeţean, iar Primăria com. RRRR. nu avea să suporte niciun cost, banii urmând să fie viraţi de către Consiliul Judeţean Constanţa.

În continuare, martorul a declarat că nu a negociat preţul serviciilor, acesta fiind prestabilit de către prestator şi că imediat după semnarea contractului, inculpatul A. i-a predat un exemplar al strategiei de dezvoltare locală a comunei, despre care martorul a arătat că nu a folosit la absolut nimic.

În cursul judecăţii, martorul a reiterat susţinerile din faza de urmărire penală, însă în ceea ce priveşte existenţa sau nu a negocierilor, a precizat că nu-şi mai aminteşte.

Din cuprinsul declaraţiilor martorului D., dar şi din analiza coroborată a contractului de prestări servicii, încheiat la data de 03.03.2014 şi a adresei emise de Consiliul Judeţean Constanţa la data de 24.03.2015, rezultă că, la momentul încheierii contractului, inculpatul A. cunoştea cuantumul sumei care avea să fie alocată două săptămâni mai târziu, prin H.C.J. 85/17.03.2014, Primăriei com. RRRR. în vederea întocmirii strategiei de dezvoltare locală.

2. De la Primăria com. OOO. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/21.12.2010, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea documentaţia de finanţare în cadrul Măsurii 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa nr. 478/20.12.2012 şi anexa nr. 1, din care rezultă că Primăriei com. OOO. îi fusese alocată suma de 60.000 RON cu explicaţia Dezvoltare locală - măsura 1.2.5.

Totodată, de la Primăria com. OOO. au fost ridicate facturile nr. x/22.12.2010, pentru suma de 10.000 RON, cu explicaţia Servicii de consultanţă conf contractului anexat şi nr. x/27.12.2012, pentru suma de 63.860 RON, cu explicaţia servicii consultanţă cf.contr. nr. x/21.12.2010, emise de SC B. SRL către Primăria com. OOO., precum şi ordinele de plată nr. x/24.12.2010, pentru suma de 10.000 RON, 1844/24.12.2010, pentru suma de 10.000 RON şi 1544/27.12.2012, pentru suma de 63860 RON, emise de Primăria com. OOO..

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x/22.12.2012, emisă de SC B. SRL, a fost executat de inculpatul A..

Expertul criminalist a mai stabilit că, inculpatul A. a executat şi semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/27.12.2012.

De la Primăria com. OOO. a mai fost ridicat şi procesul-verbal de prestare servicii, semnat în numele prestatoarei SC B. SRL, de către inculpatul A..

Martora E., Primarul com. OOO. a declarat că a aflat despre contractul încheiat între comună şi SC B. SRL la finalul anului 2012, când la sediul Primăriei s-a prezentat inculpatul A., care i-a comunicat că unitatea administrativ teritorială are o datorie faţă de societatea comercială, în cuantum de circa 60.000 RON, care deriva din contractul respectiv.

Martora a declarat că Primăria va achita datoria de îndată ce va dispune de resursele necesare, iar inculpatul s-a oferit să găsească el însuşi sursa fondurilor, de la bugetul Consiliului Judeţean.

La scurt timp după această discuţie, Consiliul Judeţean Constanţa a virat Primăriei com. OOO. suma necesară achitării datoriei pe care o avea către SC B. SRL, cu această destinaţie expresă.

Se observă că Hotărârea Consiliului Judeţean, privind exact suma de 60.000 RON, datează din 20.12.2012, împrejurare care confirmă realitatea susţinerilor martorei.

În aceste condiţii, Primăria com. OOO. a emis ordinul de plată pentru suma restantă.

Fiind audiată în cursul judecăţii, martora şi-a menţinut declaraţia dată în cursul urmăririi penale şi a menţionat că nu îşi aminteşte ca, la momentul respectiv (sfârşitul anului 2012), să fi formulat o solicitare de obţinere a fondurilor necesare plăţii datoriei către B. SRL. A precizat martora că, în prezent, nu mai reţine dacă inculpatul ori persoana care l-a însoţit (al cărei nume nu-l cunoaşte) s-a oferit să facă demersuri pentru obţinerea fondurilor de la Consiliul Judeţean însă, dacă acest aspect este consemnat în declaraţia din cursul urmăririi penale, înseamnă ca aşa s-a întâmplat.

3. Primăria com. Ciocârlia nu a identificat contractul de prestări servicii încheiat cu SC B. SRL şi înregistrat sub nr. x/12.03.2012, motiv pentru care el nu a fost predat la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cu toate acestea, au fost ridicate facturile nr. x fără dată, pentru suma de 15.000 RON, cu explicaţia servicii consultanţă conf contractului x/12.03.2012, nr. y/19.10.2012, pentru suma de 20.000 RON, cu explicaţia contract prestări servicii nr. x/12.03.2012 şi factura nr. x/10.06.2013, pentru suma de 18.600 RON, cu explicaţia prest. serv. conf. ctr. 1255/12.03.2012 - strateg. de dezv. locală, precum şi ordinele de plată.

Astfel cum rezultă din raportul de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x, fără dată, a fost executat de inculpatul A..

Pe aceeaşi cale s-a stabilit că semnăturile executate la rubricile semnătura şi ştampila furnizorului ale facturilor nr. x fără dată, y/19.10.2012 şi z/10.06.2013 au fost executate de inculpatul A..

Inculpatul A., a semnat în calitate de administrator al SC B. SRL şi procesul-verbal de predare-primire, încheiat la data de 17.04.2012, între societate şi Primăria com. Ciocârlia

De la Primăria com. Ciocârlia a fost ridicată şi adresa nr. x/24.05.2013 prin care Consiliul Judeţean informa că urmează să fie alocată suma de 18.600 RON în vederea întocmirii strategiei de dezvoltare locală.

Martorul F., primarul com. Ciocârlia a declarat că la începutul anului 2012, la o şedinţă a Consiliului Judeţean, s-a pus în discuţie ca primăriile din judeţ să întocmească strategii de dezvoltare locală.

Ulterior, la sediul Primăriei s-a prezentat inculpatul A. care s-a oferit să întocmească el strategia respectivă, prin intermediul SC B. SRL.

Martorul a declarat că îl cunoştea pe inculpat, deoarece acesta lucrase la Consiliul Judeţean şi la Direcţia Agricolă a Judeţului Constanţa şi că a acceptat să încheie contractul cu SC B. SRL, deoarece finanţarea costurilor era asigurată de la bugetul judeţului Constanţa.

În continuare, martorul a arătat că pe site-ul Primăriei sunt publicate date generale privind comuna Ciocârlia, dar că informaţii mai detaliate se găsesc la Direcţia Agricolă a Judeţului Constanţa unde primăriile din judeţ comunică statistici privind producţia de cereale, numărul de animale, numărul agricultorilor şi societăţilor care funcţionează pe raza comunei.

De asemenea, martorul a arătat că Direcţia Agricolă emite şi avize cu ocazia vânzării unor terenuri, astfel încât această instituţie deţine date cu privire la terenurile agricole de pe raza judeţului.

După ce Consiliul Judeţean a virat banii necesari, SC B. SRL a predat strategia de dezvoltare a comunei, iar Primăria a achitat serviciile, martorul adăugând că şi contractul, împreună cu facturile emise în executarea lui, şi procesul-verbal de predare-primire au fost semnate de inculpatul A..

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul F. a subliniat că îşi menţine cele declarate în cursul urmăririi penale.

A precizat martorul că, a primit oferte pentru întocmirea strategiei şi de la alte firme însă, prin intermediul unor colegi de la alte primării, s-a ajuns la SC B. SRL, martorul, susţinând că nu cunoaşte faptul că A. este administratorul acestei firme, ci doar faptul că avusese funcţia de director al Direcţiei Agricole Judeţene.

Fiind reaudiat după modificarea compunerii completului de judecată, în prima parte a declaraţiei, fiind de faţă şi inculpatul, fiind evidentă presiunea creată asupra sa în această împrejurare, martorul a susţinut că ideea întocmirii strategiei i-a aparţinut lui, nu inculpatului şi, totodată, că abia la urmărirea penală a realizat că inculpatul - reprezentant al SC B. SRL şi Directorul CCCC. sunt una şi aceeaşi persoană, însă, la finalul depoziţiei, fiind întrebat de către instanţă în legătură cu contradicţiile ivite în declaraţiile sale, martorul a precizat că cele declarate la urmărirea penală corespund adevărului.

4. De la Primăria com. PPP. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/02.04.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a documentaţiei de finanţare în cadrul Măsurii 313, Încurajarea activităţilor turistice - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, contractul de prestări servicii nr. x/15.03.2012, având ca obiect serviciile de elaborare a Strategiei de dezvoltare rurală a comunei PPP., precum şi adresele emise de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria com. PPP. era informată cu privire la sumele care urmau să îi fie alocate de la bugetul judeţean.

Contractele de prestări servicii au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator, care, în aceeaşi calitate, a semnat şi procesul-verbal de predare-primire a documentaţiei întocmite de societate.

Totodată, de la Primăria com. PPP. au fost ridicate factura nr. x/26.03.2012, nr. y/27.08.2012 şi nr. 31 fără dată, emise de SC B. SRL către Primăria com. PPP. cu explicaţia Cval contract elaborare strategie dezvoltare locală, pentru suma de 38.000 RON, precum şi ordinele de plată nr. x/19.09.2012, y/24.04.2012, în valoare de 38.000 RON, emis de Primăria com. KKKK. pentru plata facturii menţionate.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnăturile de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/26.03.2012 şi y/27.08.2012 au fost executate de inculpatul A..

Pe aceeaşi cale s-a stabilit că scrisul care completează rubricile facturii nr. x fără dată a fost executat de inculpatul A.

Şi în cazul comunei PPP., cronologia încheierii contractelor, în raport cu momentul adoptării hotărârilor de Consiliu Judeţean Constanţa prin care au fost alocate sumele necesare achitării serviciilor prestate de SC B. SRL, demonstrează că inculpatul A., cunoştea la momentul încheierii celor două contracte, atât împrejurarea că în viitor Consiliul Judeţean Constanţa avea să vireze bani pentru servicii de consultanţă, cât şi cuantumul acestor sume.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul G., fost Primar al comunei PPP., a confirmat încheierea contractului cu SC B. SRL, însă a declarat că nu-şi aminteşte cu cine s-a discutat din partea acestei societăţi.

5. De la Primăria com. QQQ. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/26.03.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a documentaţiei de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi actul adiţional la contractul de prestări servicii nr. x/26.03.2012.

Contractul de prestări servicii şi actul adiţional au fost semnate în numele SC B. SRL de către inculpatul A., în calitate de administrator, acesta semnând în aceeaşi calitate şi ofertele formulate de societate, precum şi procesul-verbal de predare primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractului

Totodată, de la Primăria com. QQQ. au fost ridicate factura nr. x/10.06.2013, pentru suma de 18.600 RON, cu explicaţia prestări serv.conf.ctr. strategii de dezvoltare locală, emisă de SC B. SRL, precum şi ordinul de plată nr. x/18.06.2013, în valoare de 18.600 RON, emis de Primăria com. QQQ.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/10.06.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martorul H., Primarul com. QQQ., a declarat că, la începutul anului 2012 s-a prezentat la sediul primăriei inculpatul A., despre care ştia că este Directorul CCCC. şi care i-a spus că Primăria com. QQQ. trebuie să întocmească o strategie de dezvoltare locală.

În continuare, inculpatul s-a oferit să întocmească el strategia respectivă, prin intermediul firmei pe care o reprezenta, SC B. SRL, iar martorul a fost de acord cu propunerea, fiind semnat contractul de prestări servicii nr. x/26.03.2012, pentru valoarea de 61.500 RON.

Cu toate acestea, SC B. SRL a emis o factură pentru doar 18.600 RON, sumă achitată de la bugetul local.

Martorul a mai arătat că iniţial nu a fost de acord cu încheierea contractului, dar că din discuţia cu inculpatul A. a înţeles că nu se poate opune şi a adăugat că ştie despre acesta din urmă că este membru al I. şi că ocupă funcţia de Director al CCCC..

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a subliniat că îşi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale, precizând şi faptul că, atunci când inculpatul, despre care cunoştea că era directorul Direcţiei Agricole, s-a prezentat la Primăria QQQ. şi i-a comunicat că trebuie întocmit contractul pentru strategia de dezvoltare locală, martorul l-a informat că primăria nu are încă bani cuprinşi la bugetul local pentru încheierea contractului, însă inculpatul i-a spus că suma necesară va fi alocată de la Consiliul Judeţean.

A declarat martorul că, la momentul respectiv, a simţit că trebuie să se conformeze cererii inculpatului şi totodată faptul că, din partea SC B. SRL, nu a discutat cu alte persoane în afară de inculpat, toate discuţiile purtându-se cu acesta.

6. De la Primăria com. J. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/28.03.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a documentaţiei de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi contractul de prestări servicii nr. x/27.03.2012, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei WWW.,.

Ambele contracte au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., a cărui calitate era cea de administrator.

Inculpatul A. a semnat, de asemenea, în numele SC B. SRL, oferta de a contracta, precum şi procesele-verbale prin care a fost predată Primăriei documentaţia întocmită în baza contractelor.

Totodată, de la Primăria com. J. au fost ridicate facturile nr. x/25.01.2013, 39 fără dată, 18/27.08.2012, 25/06.11.2012, emise de SC B. SRL, precum şi ordinele de plată nr. x/2.01.2013, în valoare de 26.000 RON, 287/11.09.2012, în valoare de 50.000 RON, 211/29.05.2013, emise de Primăria com. J..

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturilor facturilor nr. x fără dată şi 25/06.11.2012, precum şi semnăturile de la rubricile semnătura şi ştampila furnizorului ale facturilor nr. x/25.01.2013 şi y/27.08.2012, emise de SC B. SRL către Primăria J., au fost executate de inculpatul A.

Martorul K., Primarul com. J., care a semnat în numele acestei comune contractele cu SC B. SRL nu a putut să fie audiat, deoarece din cauza afecţiunilor de care suferă se află într-o stare vegetativă.

7. De la Primăria RRR. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/27.03.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei RRR..

Acest contract de prestări servicii a fost semnat de către inculpatul A., în calitate de administrator al SC B. SRL, ca, de altfel şi procesul-verbal de predare-primire a strategiei întocmite de către societatea comercială.

Totodată, de la Primăria RRR. au fost ridicate factura nr. x/22.10.2012, emisă de SC B. SRL către Primăria RRR., pentru suma de 20.000 RON cu TVA, cu explicaţia Contract prestări servicii x/27.03.2012, precum şi ordinul de plată nr. x/24.07.2014, pentru suma de 20.000 RON, emis de Primăria RRR., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/22.10.2012, emisă de SC B. SRL, a fost executat de inculpatul A.

Martorul L., primar la acea dată, a declarat că la începutul anului 2012 la Primăria RRR. s-a prezentat inculpatul A., despre care martorul ştia că lucrează la Direcţia Agricolă sau la Consiliul Judeţean, care i-a comunicat că trebuie să întocmească strategia de dezvoltare rurală a comunei.

Martorul s-a opus, comunicându-i inculpatului că bugetul local nu dispune sumele necesare, însă acesta din urmă a răspuns că sumele necesare vor fi avansate de Consiliul Judeţean, special pentru această strategie, astfel încât elaborarea ei nu va implica niciun fel de costuri pentru comună.

În aceste condiţii, martorul a fost de acord să încheie contractul cu SC B. SRL, reprezentată de către inculpatul A..

Martorul a mai arătat că preţul contractului nu a fost negociat, ci a fost impus prin clauzele contractului adus de către inculpat, care a şi predat personal strategia întocmită, la două zile după semnarea contractului. Sub acest aspect, mai trebuie arătat că la momentul discuţiilor anterioare încheierii contractului inculpatul a solicitat anumite date despre comună, dar ulterior alte persoane nu s-au mai deplasat pe raza comunei pentru a culege datele necesare întocmirii strategiei.

Fiind audiat în cursul judecăţii, deşi a subliniat că îşi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale, martorul a precizat aspecte contradictorii, menţionând că, el a insistat ca SC B. SRL să întocmească lucrarea şi că, pentru respectiva lucrare se făcuseră trei oferte.

Fiind audiat în calitate de suspect pentru comiterea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului în legătură cu această declaraţie, martorul şi-a retras mărturia din cursul judecăţii şi a declarat că depoziţia din cursul urmăririi penale corespunde adevărului, menţinându-şi, astfel, declaraţia iniţială.

8. De la Primăria com. SSS. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/03.07.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare rurală a comunei, contractul de prestări servicii nr. x/10.10.2013, având ca obiect servicii de consultanţă în elaborarea cererii de finanţare şi depunerea dosarului de candidatură pentru Măsura 4: Protecţia mediului la nivelul zonei pescăreşti Dobrogea Nord, contractul de prestări servicii nr. x/14.10.2013, având ca obiect servicii de consultanţă în managementul proiectului Înfiinţare centru local de informare şi promovare turistică, comuna SSS., contractul de prestări servicii nr. x/29.03.2012, având ca obiect elaborarea documentaţia de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi adresele emise de Consiliul Judeţean Constanţa către Primăria com. SSS., prin care această instituţie era informată cu privire la faptul că urmau să îi fie alocate de la bugetul judeţean mai multe sume de bani pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, pentru înfiinţarea centrului de informare turistică, pentru cofinanţarea măsurii 3.1.3 etc..

Contractul de prestări servicii nr. x/03.07.2013, contractul de prestări servicii nr. x/14.10.2013, contractul de prestări servicii nr. x/29.03.2012 şi oferta de servicii au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator, care a mai semnat, în aceeaşi calitate, şi procesele-verbale de predare primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractelor şi raportul de activitate privind consultanţa acordată Primăriei SSS. în perioada 14.08.2013 - 01.12.2013 . Totodată, de la Primăria com. SSS. au fost ridicate şi alte facturi.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează facturile x/19.04.2012, y/03.07.2013, z/01.04.2014, w/06.11.2014, t/03.12.2014, s/01.04.2014, precum şi semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/06.11.2014 au fost executate de inculpatul A..

Martorul M., Primarul com. SSS. a declarat că la sediul Primăriei com. SSS. s-a prezentat inculpatul A., despre care martorul ştia că era Directorul CCCC. şi care i-a propus ca firma pe care o reprezenta, SC B. SRL, să întocmească strategia de dezvoltare a comunei, urmând ca serviciul să fie plătit de către primărie cu fondurile care urmau să fie virate de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a adăugat că dacă o altă persoană ar fi venit cu aceeaşi propunere, probabil nici nu ar fi stat de vorbă cu ea, dar cum autorul ofertei a fost inculpatul A., Director al CCCC., lucrurile au stat altfel, în sensul că martorul a acceptat propunerea cu atât mai mult cu cât bugetul comunei nu avea să fie afectat.

De asemenea, martorul a arătat că inculpatul a propus şi alte proiecte care să fie iniţiate la nivelul comunei, cum ar fi înfiinţarea unui centru local de informare turistică şi protecţia mediului la nivelul zonei pescăreşti Dobrogea Nord, recomandând ca şi în cazul acestora proiectele şi restul documentaţiei să fie întocmite tot de către SC B. SRL.

Martorul a mai arătat că a fost de acord să semneze contractele propuse de inculpat, în considerarea respectului pe care îl arăta funcţiei acestuia, de Director al CCCC., fără a negocia în vreun fel clauzele contractelor respective.

Cu privire la strategia de dezvoltare locală, Primarul com. SSS. a declarat că nu a fost consultat de nicio persoană din cadrul SC B. SRL, nu a citit-o, nu ştie ce conţine şi nu a folosit-o niciodată în niciun scop.

În perioada încheierii contractelor în cauză, respectiv anul 2013, inculpatul a cerut martorului să îi concesioneze o suprafaţă de teren pentru înfiinţarea unei livezi.

Solicitarea inculpatului a fost introdusă pe ordinea de zi a Consiliului Local care a aprobat-o, fiind ulterior încheiat un contract de concesiune pe o suprafaţă de teren.

Conform declaraţiilor martorului, livada a fost înfiinţată, iar administratorul ei este vărul inculpatului A., numitul N. care este pădurar în comună şi care a candidat la primărie la alegerile din 2012.

În cursul judecăţii, martorul a susţinut că inculpatul A. a fost cel care a lansat ofertele, că, nu funcţia inculpatului l-a influenţat în acceptarea încheierii contractelor, ci faptul că acesta l-a asigurat că va câştiga proiectul şi că va fi finanţat.

9. De la Primăria com. ŞŞŞ. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei ŞŞŞ., precum şi adresa nr. x/09.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, înregistrată la Primăria com. ŞŞŞ. sub nr. x/18.04.2012, prin care se comunica faptul că prin H.C.J. nr. 106/05.04.2012 a fost alocată suma de 15.000 RON pentru proiectul privind P.N.D.R. - Centru de informare turistică.

La rubrica corespunzătoare reprezentantului SC B. SRL din procesul-verbal de predare primire a strategiei de dezvoltare locală a com. ŞŞŞ. încheiat la data de 09.04.2012, este trecut inculpatul A., în calitate de administrator, care a şi semnat în această calitate înscrisul respectiv.

Totodată, de la Primăria com. ŞŞŞ. au fost ridicate factura nr. x fără dată, emisă de SC B. SRL către Primăria com. NNNN., pentru suma de 15.000 RON, cu explicaţia Servicii consultanţă conf contractului x/04.04.2012, precum şi ordinul de plată nr. x/12.04.2012, pentru suma de 15.000 RON, emis de Primăria com. ŞŞŞ., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x, nedatată, emisă de SC B. SRL către Primăria ŞŞŞ., a fost executat de inculpatul A..

Martorul O., Primarul com. ŞŞŞ. a declarat că în anul 2012, la sediul Primăriei s-a prezentat inculpatul A., despre care ştia că era şeful CCCC. şi care s-a oferit să întocmească strategia de dezvoltare locală.

Inculpatul i-a comunicat martorului că Primăria nu avea să suporte costurile legate de elaborarea strategiei, deoarece fondurile urmau să vină de la bugetul judeţean.

În aceste condiţii, martorul a fost de acord să încheie contractul cu SC B. SRL, reprezentată de inculpatul A. care cu ocazia respectivă i-a cerut inculpatului să îi comunice anumite date cu caracter general, care, de altfel, se regăseau şi pe site-ul primăriei.

Conform declaraţiilor martorului, SC B. SRL a predat strategia la doar cinci zile de la momentul încheierii contractului, împrejurare care l-a determinat să creadă că, de fapt, strategia era un model preexistent, modificat.

Şi în acest caz, prin contractul încheiat cu Primăria com. ŞŞŞ., SC B. SRL a stabilit preţul prestaţiilor la 15.000 RON, adică exact suma care fusese virată beneficiarului de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a subliniat că îşi menţine depoziţia din cursul urmăririi penale, încercând însă, cu inculpatul prezent în sala de judecată, să fie evaziv, declarând că, de fapt, la momentul prezentării inculpatului la primărie, nu ştia dacă mai deţine funcţia de director al Direcţiei pentru Agricultură Constanţa.

10. De la Primăria oraşului TTT. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a oraşului TTT., precum şi contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2013, având ca obiect servicii de consultanţă în elaborarea documentaţiei de finanţare a proiectului "Crearea centrului naţional de informare şi promovare turistică şi dotarea acestuia în oraşul TTT.".

Ambele contracte au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., a cărui calitate era cea de administrator .De asemenea, de la Primăria oraşului TTT. au fost ridicate şi alte facturi.

Inculpatul A. a semnat, de asemenea, în numele SC B. SRL procesele-verbale prin care au fost predate Primăriei documentaţiile întocmite în baza contractelor.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x fără dată, emisă de SC B. SRL către Primăria com. ŢŢŢ. a fost executat de inculpatul A.

Pe aceeaşi cale s-a stabilit că semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/27.08.2012, emisă de SC B. SRL către Primăria com. ŢŢŢ., a fost executată de inculpatul A..

Martorul P., Primarul oraşului TTT. a declarat că persoana care a reprezentat SC B. SRL a fost inculpatul A., pe care îl cunoştea de mai multă vreme şi care era Directorul CCCC..

Martorul a precizat că imediat ce fondurile de la Consiliul Judeţean Constanţa au ajuns în conturile Primăriei oraşului TTT., la sediul acestei instituţii s-a prezentat inculpatul A. care i-a comunicat că firma sa se ocupă în tot judeţul de întocmirea strategiilor de dezvoltare locală şi că şi el trebuia să procedeze la fel ca toate primăriile.

Martorul a declarat că a acceptat să încheie contractul cu SC B. SRL în termenii impuşi, deoarece bugetul local nu avea să fie afectat şi a precizat că a procedat astfel, pentru a nu intra în conflict cu Consiliul Judeţean şi totodată din respect pentru funcţia inculpatului din cadrul Direcţiei Agricole.

În continuare, martorul a mai arătat că probabil Primăria oraşului TTT. nu ar fi primit niciodată fondurile respective dacă le-ar fi cerut în mod independent şi cum banii respectivi au fost alocaţi în mod special, el a înţeles că trebuie să contracteze cu SC B. SRL, reprezentată de inculpatul A., care îi dovedise că are cunoştinţă despre alocarea fondurilor respective.

Din acest motiv, martorul nu a negociat nici preţul şi nici celelalte condiţii contractuale.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a reluat susţinerile din cursul urmăririi penale.

11. De la Primăria com. ŢŢŢ. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/06.04.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei ŢŢŢ., precum şi contractul de prestări servicii nr. x/13.04.2012, având ca obiect servicii de elaborare a documentaţiei de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Ambele contracte au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., a cărui calitate era cea de administrator.

Inculpatul A. a semnat, de asemenea, în numele SC B. SRL, oferta de servicii a firmei, precum şi procesul-verbal prin care a fost predată Primăriei documentaţia întocmită în baza contractelor . Totodată, de la Primăria com. ŢŢŢ. au fost ridicate şi alte facturi.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturilor, facturile nr. x fără dată şi 16/27.08.2012, emise de SC B. SRL către Primăria ŢŢŢ., a fost executat de inculpatul A..

Martorul Q., Primarul com. ŢŢŢ. a declarat că în cadrul unei şedinţe de la Consiliul Judeţean Constanţa, a aflat că această instituţie urma să aloce fonduri pentru realizarea strategiilor de dezvoltare locală.

În perioada respectivă, la sediul Primăriei ŢŢŢ. s-a prezentat inculpatul A., pe care îl cunoştea şi despre care ştia că este directorul CCCC. şi care s-a oferit să elaboreze strategia de dezvoltare locală a comunei, prin SC B. SRL, pe care o reprezenta.

Martorul a mai arătat că, inculpatul i-a spus atunci că tot el va elabora strategiile de dezvoltare pentru toate localităţile din judeţ şi că preţul serviciilor SC B. SRL se va încadra în suma alocată de Consiliul Judeţean Constanţa, context în care a acceptat să încheie contractul.

Martorul a mai precizat că ştia despre inculpat că este membru al I., iar la trei zile după încheierea contractului, inculpatul A. i-a predat strategia de dezvoltare locală care până în prezent nu a fost niciodată folosită.

Apoi, martorul a declarat că a mai încheiat un contract de prestări servicii cu SC B. SRL, reprezentată tot de către inculpatul A., pentru consultanţă în scopul încurajării activităţii turistice, în cadrul Măsurii 313.

Şi în cazul acestui contract, sumele plătite de Primăria com. ŢŢŢ. către SC B. SRL proveneau tot de la Consiliul Judeţean Constanţa.

Studiul de fezabilitate întocmit de SC B. SRL a fost depus la A.P.D.R.P., dar deşi proiectul privind înfiinţarea unui punct turistic în com. ŢŢŢ. a fost declarat eligibil, el a fost considerat nefinanţabil de către autoritate.

Şi în cazul com. ŢŢŢ., prin contractele încheiat cu primăria, SC B. SRL a stabilit preţul prestaţiilor la exact sumele care fuseseră virate beneficiarului de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a precizat că îşi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale.

12. De la Primăria com. UUU. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/09.04.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei UUU., pentru un preţ de 15.000 RON, precum şi adresa nr. x/09.04.2012 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria era informată că îi fusese repartizată suma de 15.000 RON, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii a fost semnat în numele SC B. SRL de către inculpatul A. şi a fost încheiat exact în ziua în care Consiliul Judeţean Constanţa aproba, prin H.C.J. nr. 107, alocarea sumei de 15.000 RON către Primăria com. UUU. pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Această împrejurare demonstrează că inculpatul A. cunoştea nu doar că Primăria com. UUU. urma să primească fonduri pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, dar ştia şi cuantumul acestor fonduri, respectiv 15.000 RON, pe care l-a impus ca preţ al contractului.

Totodată, de la Primăria com. UUU. au fost ridicate factura nr. x/08.05.2012, pentru suma de 15.000 RON, cu explicaţia servicii consultanţă conf. contractului x/09.04.2012 emisă de SC B. SRL către Primăria com. VVV., precum şi ordinul de plată nr. x/25.05.2012, pentru suma de 15.000 RON emis de Primăria com. UUU..

În ceea ce priveşte factura emisă de SC B. SRL, s-a observat că ea nu cuprinde TVA, în sensul că prestatorul a facturat exclusiv contravaloarea serviciilor prestate, fără a calcula, încasa şi vira taxa pe valoare adăugată.

O posibilă explicaţie pentru această modalitate de facturare este împrejurarea că Primăriei com. UUU. îi fusese alocată de la bugetul judeţean exact suma de 15.000 RON.

De asemenea, de la Primăria com. UUU. a fost ridicat şi procesul-verbal de predare-primire a strategiei de dezvoltare locală, din data de 08.05.2012, semnat pentru SC B. SRL de către inculpatul A..

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x/08.05.2012 emisă de SC B. SRL a fost executat de către inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că şi semnătura executată la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a fost executată de inculpatul A..

Martorul R., Primarul com. UUU. a declarat că în anul 2012, înaintea alegerilor locale, la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A., care venea din partea Consiliului Judeţean Constanţa şi care i-a comunicat că această instituţie decisese ca fiecare primărie din judeţ să îşi întocmească o strategie de dezvoltare locală.

Martorul a precizat că inculpatul conducea un autoturism de teren inscripţionat cu însemnele Consiliului Judeţean Constanţa şi care avea în numărul de înmatriculare combinaţia de litere "CJC".

Pentru a-l determina pe martor să încheie contractul, inculpatul i-a spus că bugetul local nu va fi afectat, deoarece banii urmau să fie alocaţi de Consiliul Judeţean.

Martorul a mai declarat că în aceste condiţii nu a putut să refuze oferta SC B. SRL şi a semnat contractul de prestări servicii.

Inculpatul i-a cerut apoi martorului câteva date generale despre comună, iar ulterior a fost predată strategia de dezvoltare locală.

Conform declaraţiilor martorului, Primăria UUU. a iniţiat proiecte cu accesarea de fonduri europene fără ca autorităţile de management să solicite strategia de dezvoltare locală.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a precizat că îşi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale, subliniind şi faptul că, s-a prezentat la primărie inculpatul care i-a spus că, există un plan la nivel judeţean pentru susţinerea primăriilor din punct de vedere financiar, ca prim pas pentru demararea fondurilor europene şi că se vor aloca bani de la bugetul judeţean pentru întocmirea strategiilor de dezvoltare locală. A precizat martorul că, la acel moment, a crezut că inculpatul venea din partea Consiliului Judeţean.

13. De la Primăria com. VVV. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/12.04.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei VVV., pentru un preţ de 18.600 RON, semnat pentru prestator de către inculpatul A., în calitate de administrator, precum şi adresa nr. x/24.05.2013 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria era informată că îi fusese repartizată suma de 18.600 RON, prin H.C.J. nr. 210/22.05.2013 pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Din cuprinsul contractului rezultă că încă de la momentul încheierii sale, inculpatul A. cunoştea suma care avea să fie alocată de către Consiliul Judeţean Constanţa Primăriei VVV. un an mai târziu, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, motiv pentru care a impus preţul de 18.600 RON.

Totodată, de la Primăria com. VVV. au fost ridicate factura nr. x/10.06.2013, pentru suma de 18.600 RON, cu explicaţia prest.serv.conf.ctr 326/12.04.2012 - strategie de dezv locală emisă de SC B. SRL către Primăria com. VVV., precum şi ordinul de plată nr. x/21.06.2013, pentru suma de 18.600 RON emis de Primăria com. VVV..

De asemenea, de la Primăria com. VVV. a fost ridicat şi procesul-verbal de predare-primire din data de 17.04.2012, din care a rezultat că la doar cinci zile de la momentul încheierii contractului, SC B. SRL a şi predat beneficiarului obiectul prestaţiei sale - Strategia de dezvoltare locală a comunei VVV., jud. Constanţa 2012 - 2017. Şi acest înscris este semnat pentru SC B. SRL de către inculpatul A..

În legătură cu aceste aspecte, s-a remarcat că, deşi contractul dintre SC B. SRL şi Primăria com. VVV. a fost încheiat în aprilie 2012, iar doar cinci zile mai târziu prestatorul îşi executase obligaţia, factura corespunzătoare a fost emisă la mai mult de un an după încheierea contractului, respectiv la data de 10.06.2013.

Aceasta deoarece abia la sfârşitul lunii mai 2013 Consiliul Judeţean Constanţa a alocat Primăriei com. VVV., prin H.C.J. nr. 210/22.05.2013, suma de 18.600 RON pentru elaborarea strategiei, ceea ce confirmă faptul că inculpatul a cunoscut această împrejurare şi a emis factura abia alocarea sumei de la bugetul judeţean, dar şi că el urmărea exclusiv aceşti bani.

Conform raportului de constatare criminalistică, nu inculpatul A. a executat semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/10.06.2013.

Martorul S., viceprimar al com. VVV. a declarat că în anul 2012 la sediul primăriei s-a prezentat o persoană de sex feminin, posibil martora T., care a reprezentat SC B. SRL la încheierea contractului de prestări servicii.

Martorul a precizat că a încheiat contractul cu SC B. SRL la solicitarea primarului comunei care i-a spus că sumele necesare achitării preţului prestaţiei vor fi alocate de la Consiliul Judeţean.

În continuare, martorul a adăugat că nu a citit niciodată documentaţia elaborată de SC B. SRL şi că nici nu ştie dacă ea a fost folosită în vreun fel .Martorul şi-a menţinut susţinerile în cursul judecăţii.

Fiind audiată după schimbarea compunerii completului de judecată, martora T. a declarat că, de mai multe ori a fost la Primăria Mihai Vitează astfel încât, în drumul său, e posibil să fi fost şi la Primăria VVV., însă martora a precizat că niciodată nu s-a prezentat singură la vreo primărie pentru discuţiile purtate cu primarii ori cu viceprimarii în legătură cu aceste proiecte.

14. De la Primăria com. WWW. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/12.04.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a documentaţiei de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi contractul de prestări servicii nr. x/04.04.2013, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei WWW..

Ambele contracte au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., a cărui calitate era cea de administrator.

Inculpatul A. a semnat, de asemenea, în numele SC B. SRL şi procesele-verbale prin care a fost predată Primăriei documentaţia întocmită în baza contractelor.

Totodată, de la Primăria com. WWW. au fost ridicate facturile nr. x/23.05.2012 şi y/10.06.2013, emise de SC B. SRL precum şi ordinele de plată nr. x/24.05.2012, în valoare de 50.000 RON şi 443/25.06.2013, în valoare de 27.200 RON.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x/23.05.2012 a fost executat de inculpatul A. în timp ce semnătura în litigiu de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului este inaptă din punct de vedere al efectuării unui examen grafoscopic pertinent.

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că semnătura executată la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/10.06.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martorul U., Primarul com. WWW. a declarat că oferta pentru întocmirea strategiei de dezvoltare locală a fost făcută de către inculpatul A., pe care îl cunoştea de mai multă vreme şi despre care ştia că este Directorul CCCC..

Martorul a mai arătat că aflase dintr-o şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa că se vor aloca bani pentru întocmirea unor asemenea strategii, astfel încât atunci când la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A. cu oferta, el nu s-a opus încheierii contractului, din moment ce bugetul local nu era afectat.

Preţul contractului a fost stabilit de către prestator şi nu a fost negociat, iar la aproximativ o lună de la semnarea contractului, inculpatul A. a predat strategia.

Martorul a declarat că nu a fost contactat de nicio persoană din partea SC B. SRL pentru a furniza informaţiile necesare elaborării strategiei, iar când documentul a fost predat, martorul a constatat că acesta conţinea doar date publice privind comuna WWW..

Primarul com. WWW. a mai declarat că strategia întocmită de SC B. SRL nu a fost folosită în niciun fel.

Martorul U. a precizat că în anul 2012, Primăria com. WWW. a mai încheiat un contract de prestări servicii cu SC B. SRL, reprezentată tot de către inculpatul A., legat de proiectul încurajării activităţilor turistice, în cadrul Măsurii 313, al cărui preţ a fost suportat tot din fondurile alocate de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a reluat susţinerile din cursul urmăririi penale.

15. De la Primăria com. XXX. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/06.11.2012, încheiat cu SC B. SRL, la oferta acesteia, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei XXX., precum şi adresa nr. x/24.05.2013 prin care Consiliul Judeţean Constanţa informa Primăria com. XXX. cu privire la faptul că prin H.C.J. 210/22.05.2013 a fost alocată suma de 10.000 RON pentru dezvoltare locală şi suma de 78.000 RON pentru proiectul privind Măsura 125 şi dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii încheiat între SC B. SRL şi Primăria com. XXX. a fost semnat, pentru prestator de către inculpatul A..

De altfel, inculpatul A. a semnat şi oferta întocmită de SC B. SRL, precum şi procesul-verbal de predare-primire prin care a fost predată Primăriei com. XXX. documentaţia întocmită în baza contractului.

Totodată, de la Primăria com. XXX. au fost ridicate şi factura nr. x/10.06.2013 emisă de SC B. SRL către Primăria com. XXX., pentru suma de 30.000 RON fără TVA, respectiv 37.200 RON cu TVA, cu explicaţia prest.serv.conf.ctr. 73/2012 - Strategii de dezv locală, precum şi ordinul de plată nr. x/27.06.2013, pentru suma de 37.200 RON, emisă de Primăria com. XXX., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Astfel, cum rezultă din concluziile raportului de constatare criminalistică, semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului pe factura nr. x/10.06.2013, îi aparţine inculpatului A..

Şi în acest caz, inculpatul A. a cunoscut, încă din toamna anului 2012 (momentul încheierii contractului de prestări servicii), împrejurarea că Primăriei com. XXX. urmează să îi fie virate fonduri de la bugetul judeţului Constanţa pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare.

Cu toate acestea, SC B. SRL nu a emis factura decât la începutul lunii iunie, la scurt timp după ce Consiliul Judeţean Constanţa virase banii necesari în conturile Primăriei com. XXX..

16. De la Primăria oraşului YYY. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare a localităţii YYY., contractul de prestări servicii nr. x/13.11.2012, având ca obiect servicii de consultanţă în elaborarea documentaţiei de finanţare a proiectului crearea centrului naţional de informare şi promovare turistică şi dotarea acestuia în oraşul YYY., împreună cu actul adiţional la acesta, toate semnate în numele SC B. SRL de către inculpatul A., în calitate de administrator. Totodată, de la Primăria oraşului YYY. au fost ridicate şi alte facturi.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnăturile de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturilor nr. x fără dată, y/02.04.2013, z/10.06.2013, q/31.05.2013 au fost executate de inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că scrisul care completează rubricile facturii nr. x fără dată, emisă de SC B. SRL a fost executat de către inculpatul A..

Martora V., secretarul oraşului YYY. a declarat că în toamna anului 2012, Primarul oraşului i-a înmânat o mapă a unei firme denumită SC B. SRL despre care i-a spus că au o ofertă pentru consultanţă în vederea accesării unor programe europene.

Martora a declarat că a apelat numărul de telefon al societăţii, la care a răspuns numita T., secretarul oraşului ZZZ., iar Primarul oraşului YYY. a fost de acord să încheie contractul de prestări servicii pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală a localităţii.

Martora a declarat că l-a văzut pe inculpatul A. o singură dată, în biroul primarului, când cel dintâi venise cu o factură pentru a solicita plata.

Martora şi-a menţinut susţinerile şi în cursul judecăţii.

Martorul W., Primar al oraşului YYY. a declarat că martora V. i-a comunicat că secretarul oraşului ZZZ., T., are o firmă de consultanţă care poate întocmi strategia de dezvoltare a localităţii YYY..

Ulterior, martorul a aflat că de fapt, societatea respectivă aparţinea inculpatului A. şi numitei T., cel dintâi fiind Directorul CCCC..

Martorul nu a putut să precizeze că dacă strategia de dezvoltare întocmită de SC B. SRL a fost sau nu utilă oraşului şi a adăugat că proiectul privind înfiinţarea unui muzeu al satului, pentru care firma a prestat consultanţă nu a fost aprobat.

Deşi cei doi martori au susţineri contradictorii referitoare la persoana care a discutat iniţial cu reprezentanţii SC B. SRL, acest aspect este irelevant, important fiind faptul evidenţiat de ambii martori, în sensul că iniţiativa derulării relaţiilor contractuale cu primăria a aparţinut SC B. SRL, inculpatul participând la încheierea contractelor şi la derularea acestora.

17. De la Primăria mun. AAAA. a fost ridicat contractul de prestări servicii nr. x/21.12.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect Servicii de consultanţă în vederea scrierii cererii de finanţare pentru proiectul Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică şi dotarea acestuia în mun. AAAA., jud. Constanţa,pentru un preţ de 37.200 RON cu TVA.

Contractul de prestări servicii a fost semnat în numele SC B. SRL de către inculpatul A., în calitate de administrator.

Totodată, de la Primăria mun. AAAA. a fost ridicată factura nr. x/10.09.2013, pentru suma de 37.200 RON cu TVA, cu explicaţia servicii consultanţă conf contractului nr. x/21.12.2012, emisă de SC B. SRL precum şi ordinul de plată nr. x/03.10.2013 emis de Primăria mun. AAAA. . Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x/10.09.2013, emisă de SC B. SRL a fost executat de către inculpatul A..

Expertul criminalist a mai stabilit şi că semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/10.09.2013 a fost executată tot de către inculpatul A..

Martorul X., Primarul mun. AAAA. a declarat că în cursul anului 2013, la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A. despre care ştia că este Directorul CCCC., care i-a comunicat că există o linie de finanţare pentru înfiinţarea de centre de informare turistică, sursa fondurilor fiind bugetul Uniunii Europene.

Martorul a răspuns că Primăria mun. AAAA. nu dispunea de fondurile necesare, însă inculpatul a răspuns că aceşti bani urmau să fie alocaţi de către Consiliul Judeţean Constanţa, iar pentru acordarea consultanţei necesare accesării fondurilor europene, inculpatul a indicat SC B. SRL despre care a afirmat că avea experienţa necesară unor asemenea proiecte.

În aceste condiţii şi deoarece fusese asigurat că preţul consultanţei nu avea să fie suportat de la bugetul local, martorul X. a fost de acord să încheie contractul cu SC B. SRL.

Martorul a adăugat că până în prezent, centrul de informare turistică nu a fost edificat, deoarece nu a fost identificat un teren potrivit în domeniul privat al mun. AAAA..

Martorul şi-a menţinut declaraţia în cursul judecăţii.

18. De la Primăria com. BBBB. au fost ridicate în factura nr. x/10.06.2013, emisă de SC B. SRL către Primăria com. BBBB., pentru suma de 18.600 RON cu TVA, cu explicaţia Prest serv conf ctr 5237/2012 - Strategie de dezv locală, precum şi ordinul de plată nr. x/23.07.2013, pentru suma de 18.600 RON, emis de Primăria com. BBBB., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/22.10.2012, emisă de SC B. SRL, a fost executată de inculpatul A..

Astfel cum rezultă din anexa nr. 4, prin H.C.J. nr. 210/22.05.2013, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat Primăriei com. BBBB., suma de 18.600 RON, în vederea elaborării strategiei de dezvoltare locală.

La rubrica corespunzătoare reprezentantului SC B. SRL din procesul-verbal de predare primire a strategiei de dezvoltare locală a com. BBBB. încheiat la data de 25.09.2012, este trecut inculpatul A., în calitate de administrator.

Martorul Y., Primarul com. BBBB., a declarat că nu îşi aminteşte dacă inculpatul A. s-a prezentat sau nu la sediul Primăriei, dar că a încheiat contractul cu SC B. SRL, deoarece bugetul local nu era afectat, deoarece banii necesar întocmirii strategiei urmau să vină de la Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a mai arătat că îl cunoştea pe inculpat despre care ştia că este Directorul CCCC. şi a adăugat că nu poate preciza dacă SC B. SRL a desfăşurat activităţi specifice în comună în vederea întocmirii strategiei sau dacă datele au fost obţinute de la alte instituţii sau de pe site-ul primăriei.

În aceste condiţii, martorul a fost de acord să încheie contractul cu SC B. SRL, reprezentată de către inculpatul A..

Martorul a mai arătat că preţul contractului nu a fost negociat, ci a fost impus prin clauzele contractului adus de către inculpat, care a şi predat personal strategia întocmită, la două zile după semnarea contractului. Sub acest aspect, mai trebuie arătat că la momentul discuţiilor anterioare încheierii contractului inculpatul a solicitat anumite date despre comună, dar ulterior alte persoane nu s-au mai deplasat pe raza comunei pentru a culege datele necesare întocmirii strategiei.

Şi în cazul Primăriei com. BBBB., prin contractul încheiat, SC B. SRL a stabilit preţul prestaţiilor la 16.800 RON, adică exact suma care fusese virată beneficiarului de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Audiat după modificarea compunerii completului de judecată, în sala de şedinţă aflându-se şi inculpatul, martorul a avut o atitudine evazivă, precizând totuşi că, la momentul întocmirii strategiei îl cunoştea pe inculpatul A., acesta prezentându-se de mai multe ori la primărie şi, totodată, că avea cunoştinţă de funcţia pe care o deţinea în cadrul CCCC. dar că nu poate spune de ce a optat pentru întocmirea proiectului de către SC B. SRL, însă de la alţi primari a ştiut că va primi banii de la Consiliul Judeţean.

19. De la Primăria com. DDDD. au fost ridicate factura nr. x/20.06.2013, emisă de SC B. SRL, în valoare de 15.000 RON fără TVA şi 18.600 RON cu TVA, cu explicaţia prest.serv.conf.ctr.strategii de dezvoltare locală, precum şi adresa nr. x/24.05.2013 emisă de Consiliul Judeţean, înregistrată la Primăria com. DDDD. sub nr. x/06.06.2013, prin care această instituţie a fost informată că îi va fi alocată suma de 18.600 RON pentru strategia de dezvoltare locală.

În ciuda verificărilor efectuate în arhiva Primăriei com. DDDD., martorul Z., primarul comunei, nu a identificat contractul de prestări servicii încheiat cu SC B. SRL.

Factura nr. 42/20.06.2013 emisă de SC B. SRL a fost achitată de către Primăria com. DDDD. prin ordinul de plată nr. x/28.06.2013.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/20.06.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martorul Z. a declarat că în anul 2012, a discutat cu inculpatul A. care s-a oferit să îi întocmească strategia de dezvoltare locală, prin firma recomandată de el, respectiv SC B. SRL.

Ulterior acestui moment, la sediul Primăriei com. DDDD. s-a prezentat un reprezentant al SC B. SRL, căruia martorul i-a expus opiniile sale privind dezvoltarea comunei, însă după ce firma a predat strategia martorul a constatat că ea nu conţinea toate proiectele.

De asemenea, martorul a declarat că strategia conţinea numeroase erori privind vecinătăţile comunei, dar şi oportunităţile de dezvoltare ale localităţii, motiv pentru care martorul a solicitat completarea şi remedierea strategiei, lucru care însă nu s-a întâmplat.

Primarul comunei DDDD. a adăugat că în afara discuţiei iniţiale cu reprezentantul SC B. SRL, niciun alt reprezentant al firmei nu s-a mai deplasat în comună pentru a strânge datele necesare elaborării strategiei.

Conform declaraţiilor martorului, preţul contractului nu a fost negociat, inculpatul A. comunicându-i că banii vor fi alocaţi de către Consiliul Judeţean, fără ca bugetul local să fie afectat în vreun fel.

În continuare, martorul a declarat că din cauza slabei calităţi a strategiei nu a introdus-o în şedinţa Consiliului Local DDDD. şi nici nu a folosit documentul în vreun fel.

Martorul şi-a menţinut declaraţia în cursul judecăţii.

20. De la Primăria com. EEEE. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/10.08.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei EEEE., precum şi anexa nr. 2 la H.C.J. nr. 314/0708.2013 din care rezultă că U.A.T. EEEE. urma să îi fie alocată de la bugetul judeţean suma de 38.000 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii a fost semnat, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator, care a mai semnat, în aceeaşi calitate şi procesul-verbal de predare-primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractului, procesul-verbal de recepţie a serviciilor, precum şi oferta de servicii emisă de SC B. SRL către Primăria com. EEEE..

Totodată, de la Primăria com. EEEE. au fost ridicate factura nr. x/20.08.2013 emisă de SC B. SRL către Primăria com. EEEE. cu explicaţia "Servicii consultanţă conf contract nr. ", pentru suma de 38.000 RON, precum şi ordinul de plată nr. x/22.08.2013, în valoare de 38.000 RON, emis de Primăria com. EEEE. pentru plata facturii menţionate.

În ceea ce priveşte factura nr. x/20.08.2013, s-a remarcat faptul că taxa pe valoare adăugată este incorect calculată, în sensul că ea a fost stabilită la 8.000 RON, în loc de 7.200 RON cât ar fi reprezentat 24% din 30.000 RON, împrejurare care confirmă intenţia inculpatului A. de a obţine absolut toţi banii publici viraţi de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/20.08.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martorul AA. a declarat că în perioada iunie 2012 - martie 2015 a îndeplinit funcţia de consilier personal al Primarului com. EEEE., BB..

Martorul a precizat că a discutat cu primarul despre necesitatea întocmirii unei strategii de dezvoltare locală, iar la scurt timp, la sediul Primăriei s-a deplasat numita T., care reprezenta SC B. SRL.

Aceasta din urmă a lăsat un contract care a fost semnat de reprezentanţii Primăriei com. EEEE., iar apoi şi de cei ai SC B. SRL, iar după aproximativ o lună, primarul a predat martorului un exemplar al strategiei de dezvoltare.

Conform declaraţiilor martorului, documentul respectiv conţinea neconcordanţe în legătură cu situaţia comunei, motiv pentru care acesta s-a adresat Primarului com. EEEE., care l-a trimis la CCCC. să-l caute pe inculpatul A. căruia să-i predea strategia pentru corectare.

Martorul s-a conformat şi l-a contactat pe inculpat la sediul Direcţiei Agricole, aflând cu această ocazie că acesta era chiar şeful instituţiei.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale.

21. De la Primăria com. FFFF. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/16.08.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei FFFF., pentru un preţ de 30.000 RON fără TVA, precum şi adresa nr. x/12.08.2013 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria era informată că îi fusese repartizată suma de 38.000 RON, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii a fost semnat în numele SC B. SRL de către inculpatul A., în calitate de administrator şi a fost încheiat la scurt timp după ce Consiliul Judeţean Constanţa aproba, prin H.C.J. nr. 314, alocarea sumei de 38.000 RON către Primăria com. FFFF. pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Această împrejurare demonstrează că inculpatul A. cunoştea nu doar că Primăria com. FFFF. urma să primească fonduri pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, dar ştia şi cuantumul acestor fonduri, respectiv 38.000 RON, impunând un preţ cât mai apropiat de această sumă.

Totodată, de la Primăria com. FFFF. au fost ridicate factura nr. x fără dată, pentru suma de 30.000 RON fără TVA şi 38.000 RON cu TVA, al cărei cuantum a fost greşit calculat la 8.0000 RON, deşi corect ar fi fost 7.200 RON, cu explicaţia servicii consultanţă conf contractului nr. x/16.08.2013 şi factura nr. x/25.10.2013, pentru suma de 30.645,16 RON fără TVA şi 38.000 RON cu TVA, cu explicaţia Cval contract strategie de dezvoltare nr. x/22.08.2013, ambele emise de SC B. SRL, precum şi ordinul de plată nr. x/25.10.2013 emis de Primăria com. FFFF..

În ceea ce priveşte factura nr. x/25.10.2013 emisă de SC B. SRL, trebuie observat că ea vizează o sumă mai mare decât preţul convenit de părţi în cuprinsul contractului, respectiv 30.645,16 RON, în loc de 30.000 RON.

Aceasta deoarece prin calcularea TVA, valoarea totală a facturii să fie de exact 38.000 RON, pentru ca inculpatul A. să obţină absolut toţi banii viraţi de Consiliul Judeţean Constanţa Primăriei com. FFFF..

De altfel, pentru acelaşi motiv, în cazul facturii nr. x fără dată, TVA-ul a fost greşit trecut 8.000 RON în loc de 7.200 RON cât ar fi fost corect, în condiţiile în care dacă la emiterea facturilor SC B. SRL ar fi respectat, atât clauzele contractuale, care prevedeau un preţ de 30.000 RON fără TVA, cât şi prevederile legale care impun un cuantum al TVA-ului de 24%, valoarea care ar fi trebuit facturată era 37.200 RON, însă în această modalitate, la bugetul local ar fi rămas 800 RON din cei 38.000 RON alocaţi de Consiliul Judeţean Constanţa.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x fără dată, emisă de SC B. SRL a fost executat de către inculpatul A..

Expertul criminalist a mai stabilit şi că semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/25.10.2013 a fost executată tot de către inculpatul A..

De asemenea, de la Primăria com. FFFF. a fost ridicat şi procesul-verbal de predare-primire a strategiei de dezvoltare locală, din data de 22.08.2013, semnat pentru SC B. SRL de către inculpatul A., în calitate de administrator.

Se constată, aşadar, că SC B. SRL a întocmit strategia de dezvoltare locală a comunei FFFF. în doar şase zile de la momentul încheierii contractului.

Martorul CC., viceprimarul com. FFFF. a declarat că în vara anului 2013, la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A., care i-a comunicat că la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa se decisese ca fiecare primărie din judeţ să îşi întocmească o strategie de dezvoltare locală şi că el le elabora.

Martorul a precizat că îl cunoştea pe inculpat de mai multă vreme şi că ştia despre acesta că lucrase, atât la Direcţia Agricolă, cât şi la Consiliul Judeţean, la momentul respectiv impresia sa fiind că inculpatul lucra la Consiliul Judeţean.

Pentru a-l determina pe martor să încheie contractul, inculpatul i-a spus că bugetul local nu va fi afectat, deoarece banii urmau să fie alocaţi de Consiliul Judeţean.

Martorul a mai declarat că în aceste condiţii nu a putut să refuze oferta SC B. SRL şi a semnat contractul de prestări servicii, iar după câteva zile, inculpatul a revenit şi i-a predat strategia de dezvoltare locală a comunei.

În continuare, martorul a precizat că nu a citit niciodată, nici măcar de curiozitate, strategia de dezvoltare a comunei şi că a acceptat întocmirea ei de către SC B. SRL doar pentru că banii proveneau de la Consiliul Judeţean Constanţa.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut depoziţia din faza de urmărire penală, aparentele contradicţii cu cele susţinute în cursul urmăririi penale nefiind aspecte relevante în ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunilor cercetate şi fiind explicate de către martor în cuprinsul declaraţiei date, ulterior, în calitate de suspect pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, prin faptul că, fiind o persoană vârstnică, nu a înţeles bine întrebările ce i s-au adresat în sala de şedinţă.

Martorul DD. a confirmat faptul că, de încheierea contractului s-a ocupat martorul CC., în calitate de viceprimar.

Fiind reaudiat după modificarea compunerii completului de judecată, martorul a precizat că cele declarate în cursul urmăririi penale corespund adevărului, subliniind că inculpatul s-a prezentat la primărie şi a iniţiat discuţia vizând întocmirea proiectului.

22. De la Primăria com. GGGG. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/17.09.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei GGGG., precum şi adresa nr. x/24.05.2013, emisă de Consiliul Judeţean Constanţa şi înregistrată la Primăria com. GGGG. sub nr. x/11.06.2013, prin care această instituţie era informată cu privire la faptul că urma să îi fie alocaţi de la bugetul judeţean suma de 38.000 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii a fost semnat, în numele SC B. SRL, de către T., în calitate de administrator, în timp ce inculpatul A. a semnat, în aceeaşi calitate de administrator, procesul-verbal de predare-primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractului.

Totodată, de la Primăria com. GGGG. au fost ridicate factura nr. x/24.09.2013, emisă de SC B. SRL către Primăria com. GGGG. cu explicaţia Serv.consultanţă conf. ctr 9856/18.09.2013 - Strategie de dezv, pentru suma de 38.000 RON, precum şi borderoul de plăţi din care rezultă că la data de 24.10.2013, Primăria com. GGGG. a emis ordinul de plată nr. x, în valoare de 38.000 RON.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/24.09.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martorul EE. a declarat că în anul 2012, la o şedinţă de Consiliu Judeţean s-a pus problema ca toate comunele din judeţ să îşi întocmească o strategie de dezvoltare pentru intervalul 2012 - 2017.

Ulterior acestui moment, la sediul Primăriei com. GGGG. s-a prezentat inculpatul A., despre care martorul ştia că era Directorul CCCC. şi care i-a propus ca firma pe care o reprezenta, SC B. SRL, să întocmească strategia de dezvoltare, urmând ca serviciul să fie plătit de către primărie cu fondurile care urmau să fie virate de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Cum bugetul comunei nu avea să fie afectat, martorul a fost de acord să încheie contractul de prestări servicii cu SC B. SRL, lucru care s-a petrecut după ce în conturile primăriei au fost viraţi banii de la Consiliul Judeţean Constanţa.

De asemenea, martorul a arătat că nu cunoaşte modalitatea în care a fost întocmită strategia de dezvoltare locală sau în baza căror studii a fost eliberată, precizând, totodată, că ea nu a fost niciodată utilizată în vreun fel.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul iniţial a încercat să acrediteze ideea că el a fost cel care a contactat firma SC B. SRL (aspect care are relevanţă numai în ceea ce priveşte împrejurările comiterii faptei de către inculpat, iar nu asupra elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată), fiindu-i reamintite susţinerile sale din cursul urmăririi penale, martorul a subliniat că cele declarate iniţial, la urmărirea penală, corespund adevărului.

23. De la Primăria com. HHHH. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/12.11.2014, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de consultanţă privind implementarea proiectului Organizare festivalului internaţional de artă şi pescuit - Lotca de argint, contractul de prestări servicii nr. x/08.10.2014, având ca obiect servicii de consultanţă privind implementarea proiectului Înfiinţare centru multifuncţional adresat pescarilor şi familiilor acestora, contractul de prestări servicii nr. x/23.09.2013, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare rurală a comunei HHHH., contractul de prestări servicii nr. x/23.09.2013, având ca obiect servicii de consultanţă în elaborarea cererii de finanţare Măsura 5. Întărirea capacităţii şi reprezentativitatea tinerilor şi femeilor din cadrul comunităţilor pescăreşti - Centru multifuncţional, contractul de prestări servicii nr. x/23.09.2013, având ca obiect servicii de consultanţă privind elaborarea documentaţiei în vederea depunerii proiectului Organizarea festivalului internaţional de artă şi pescuit - Lotca de argint, precum şi adresa nr. x/24.03.2014, emisă de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria com. HHHH. era informată cu privire la sumele care urmau să îi fie alocate de la bugetul judeţean.

Contractele de prestări servicii nr. x/23.09.2013, y/23.09.2013 şi 2665/23.09.2013 au fost semnate, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator.

Totodată, de la Primăria com. HHHH. au mai fost ridicate facturile nr. x/19.12.2013, nr. x fără dată, 84/06.11.2014, 92/11.12.2014, 69/22.05.2014, 68 fără dată, 90/11.12.2014, 91/11.12.2014, emise de SC B. SRL către Primăria com. HHHH. cu explicaţia Cval contract elaborare strategie dezvoltare locală, pentru suma de 38.000 RON, precum şi ordinele de plată nr. x/22.12.2014, în valoare de 30.000 RON, nr. 391/18.12.2014, în valoare de 12.894 RON, nr. 340/26.11.2014, în valoare de 30.000 RON, nr. 109/22.04.2014, în valoare de 90.000 RON, 126/22.05.2014, în valoare de 40.000 RON şi 313/17.12.2013, în valoare de 38.000 RON, emise de Primăria com. HHHH. pentru plata facturii menţionate.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturilor nr. x fără dată şi 69/22.05.2014 emise de SC B. SRL către Primăria com. HHHH., a fost executat de inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că factura nr. x fără dată, emisă de către SC B. SRL către Primăria com. HHHH., a fost executată de inculpatul A..

Martorul FF., Primarul com. HHHH., a declarat că în toamna anului 2013 a venit la primărie inculpatul A., pe care îl cunoştea de la CCCC. şi care i-a spus că trebuie să întocmească strategia de dezvoltare locală, comunicându-i, totodată, că bugetul comunei nu va fi afectat, fondurile necesare urmând a fi virate de Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a mai arătat că inculpatul i-a recomandat pentru întocmirea strategiei societatea comercială B. SRL, prezentându-i şi un contract pe care l-a semnat.

Martorul a precizat că nu a negociat preţul serviciilor de care avea să beneficieze, deoarece fusese deja stabilit de către inculpat care probabil cunoştea suma alocată de Consiliul Judeţean, adăugând că după aproximativ o lună de la semnarea contractului, martora T. i-a predat documentaţia elaborată de SC B. SRL.

FF. a mai declarat că niciun reprezentant al SC B. SRL nu s-a deplasat în teren pentru a se documenta în vederea elaborării strategiei.

Conform declaraţiilor martorului, în aceeaşi perioadă, inculpatul A. i-a propus să mai încheie contracte de consultanţă cu firma sa, urmând ca preţul serviciilor să fie suportat tot din fonduri provenite de la bugetul judeţean.

Nici în cazul acestor contracte martorul nu a negociat preţul contractelor încheiate cu SC B. SRL, acesta fiind impus de către inculpat ceea ce a întărit convingerea martorului că acesta din urmă cunoştea dinainte cuantumul sumelor care urmau să fie virate de Consiliul Judeţean.

De asemenea, martorul a mai arătat că iniţiativa organizării centrului multicultural şi a festivalului de pescuit nu a aparţinut Primăriei com. HHHH., ci inculpatului A. care i-a spus că rămăseseră necheltuite nişte fonduri din programe europene şi că avea ocazia să primească banii respectivi de la Consiliul Judeţean de la SC B. SRL dacă semna contractele cu SC B. SRL.

Fiind audiat în cursul judecăţii şi întrebat în legătură cu împrejurările în care s-au încheiat contractele cu SC B. SRL, martorul a susţinut că nu-şi mai aminteşte, însă, la începutul depoziţiei a precizat că îşi menţine cele declarate în cursul urmăririi penale.

24. De la Primăria com. IIII. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/05.11.2013, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei IIII..

Acest contract de prestări servicii a fost semnat, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator, care a mai semnat, în aceeaşi calitate şi procesul-verbal de predare-primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractului, precum şi oferta de servicii emisă de SC B. SRL către Primăria com. IIII..

Totodată, de la Primăria com. IIII. au fost ridicate facturile nr. x/08.11.2013 şi 55 fără dată, emise de SC B. SRL către Primăria com. IIII. cu explicaţia contract prestări servicii - strategie dezv locală şi respectiv servicii consultanţă strategie de dezv locală, pentru suma de 30.000 RON fără TVA şi respectiv 37.200 RON cu TVA, precum şi ordinul de plată nr. x/07.11.2013, în valoare de 37.200 RON emis de Primăria com. IIII. pentru plata facturii menţionate.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/08.11.2013 a fost executată de inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că scrisul care completează rubricile facturii nr. x fără dată a fost executat de către inculpatul A..

Martorul GG. a declarat că în primăvara anului 2013, la sediul Primăriei com. IIII. s-a prezentat inculpatul A. despre care ştia că era Directorul CCCC. şi care s-a oferit să întocmească strategia de dezvoltare locală a comunei, prin firma sa, SC B. SRL.

Iniţial martorul a refuzat propunerea, dar pentru că în derularea unor proiecte în interesul comunei era nevoie de o asemenea strategie, a apelat ulterior la serviciile firmei inculpatului.

Martorul a precizat că a existat o negociere a preţului, în sensul că a oferit mai puţin decât ceruse iniţial inculpatul căruia i-a pus la dispoziţie datele necesare elaborării strategiei.

În faza de judecată, martorul şi-a menţinut susţinerile din cursul urmăririi penale.

25. De la Primăria com. JJJJ. au fost ridicate strategia de dezvoltare locală a comunei, precum şi facturile nr. x fără dată, cu explicaţia servicii consultanţă strategie de dezvoltare locală a comunei şi nr. 56/10.12.2013, cu explicaţia contract prestări servicii x/03.07.2013, ambele emise de SC B. SRL, pentru suma de 37.200 RON, precum şi ordinul de plată nr. x/10.12.2013 emis de Primăria com. JJJJ., pentru suma de 37.200 RON.

De asemenea, de la Primăria com. JJJJ. a fost ridicat şi procesul-verbal de predare primire a strategiei de dezvoltare locală, nedatat, semnat pentru SC B. SRL de către inculpatul A..

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x fără dată, emisă de SC B. SRL a fost executat de către inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a stabilit că semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului de pe factura nr. x/10.12.2013 emisă de SC B. SRL a fost executată de inculpatul A..

Martorul HH., Primarul com. JJJJ. a declarat că în vara anului 2013, la sediul primăriei s-a prezentat inculpatul A., care i-a comunicat că la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa se decisese ca fiecare primărie din judeţ să îşi întocmească o strategie de dezvoltare locală.

Martorul a mai arătat că îl cunoştea de mai mult timp pe inculpat despre care ştia că lucrează la Consiliul Judeţean Constanţa sau la CCCC., unde era director şi pe care de mai multe ori îl văzuse în preajma Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.

Martorul a acceptat să semneze contractul cu SC B. SRL, reprezentată de inculpatul A., deoarece acesta din urmă l-a asigurat că banii necesari plăţii serviciilor aveau să fie alocaţi de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut cele declarate în cursul urmăririi penale, precizând că, la momentul în care inculpatul s-a oferit să întocmească strategia, i-a comunicat că reprezintă o firmă care se ocupă cu elaborarea unor astfel de strategii.

26. De la Primăria com. KKKK. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/12.12.2013 încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de elaborare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei KKKK., precum şi adresa nr. x/29.11.2013 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa şi înregistrată la Primăria com. GGGG. sub nr. x/03.12.2013, prin care această instituţie era informată cu privire la faptul că urma să îi fie alocată de la bugetul judeţean suma de 38.000 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Contractul de prestări servicii a fost semnat, în numele SC B. SRL, de către inculpatul A., în calitate de administrator, care a mai semnat, în aceeaşi calitate şi procesul-verbal de predare-primire a documentaţiei întocmite în temeiul contractului, precum şi oferta de servicii emisă de SC B. SRL către Primăria com. KKKK..

Totodată, de la Primăria com. KKKK. au fost ridicate factura nr. x/19.12.2013, emisă de SC B. SRL către Primăria com. KKKK. cu explicaţia Cval contract elaborare strategie dezvoltare locală, pentru suma de 38.000 RON, precum şi ordinul de plată nr. x/19.12.2013, în valoare de 38.000 RON, emis de Primăria com. KKKK. pentru plata facturii menţionate.

Conform raportului de constatare criminalistică, semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/19.12.2013 a fost executată de inculpatul A..

Martora II. a declarat că la o şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa s-a cerut primarilor din judeţ să întocmească strategii de dezvoltare locală pentru comunele lor, garantându-li-se că fondurile necesare vor fi acordate de către Consiliul Judeţean.

În acest context, spre sfârşitul anului 2013, la Primăria com. KKKK. s-a prezentat inculpatul A. care i-a spus martorei că deja lucra la strategia de dezvoltare a comunei şi că este necesar să se încheie un contract între primărie şi firma recomandată de el, respectiv SC B. SRL.

Martora a precizat că ştia despre inculpat că lucra la Direcţia Agricolă a jud. Constanţa şi că nu a mai negociat clauzele contractuale, deoarece pe de o parte costurile erau suportate de Consiliul Judeţean Constanţa, iar pe de altă parte inculpatul îi spusese că deja lucra la strategie, afirmaţie din care a înţeles că SC B. SRL era agreată de Consiliul Judeţean.

De asemenea, martora a declarat că între Primărie şi SC B. SRL nu a fost purtată corespondenţă pentru elaborarea strategiei şi că niciun reprezentant al firmei nu s-a deplasat în teren pentru a culege datele necesare, precizând că strategia respectivă nu a fost utilizată în niciun fel.

În ceea ce priveşte comuna KKKK., se constată că SC B. SRL a emis oferta privind serviciile de elaborare a strategiei de dezvoltare locală la data de 03.09.2013, fiind indicat un preţ de 38.000 RON cu TVA.

Abia la data de 27.11.2013 a fost adoptată H.C.J. nr. 383 prin care comunei KKKK. i-a fost alocată suma de 38.000 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Această cronologie a evenimentelor demonstrează că inculpatul A. cunoştea încă din septembrie 2013 împrejurarea că Primăriei KKKK. urmează să îi fie alocată o sumă de bani cu destinaţia menţionată, precum şi cuantumul acestei sume şi acţionat cu intenţia de a obţine toate fondurile publice repartizate.

În susţinerea acestei concluzii este şi împrejurarea că la numai şase zile de la adoptarea H.C.J. nr. 383/27.11.2013, a şi fost semnat contractul de prestări servicii dintre SC B. SRL.

Fiind audiată în cursul judecăţii, martora şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale. Deşi a susţinut că nu-şi mai aminteşte aspecte legate de împrejurările şi condiţiile încheierii contractului, în declaraţia dată în instanţă, martora a manifestat tendinţa de a minimaliza acţiunile inculpatului, referitoare la lansarea ofertei, la impunerea preţului, aspecte care, astfel cum s-a precizat anterior, nu sunt definitorii pentru stabilirea elementelor constitutive ale infracţiunilor.

Fiindu-i însă semnalat de către instanţă faptul că, în cursul urmăririi penale, a făcut susţineri contradictorii, martora a subliniat, în mod repetat, că îşi menţine cele declarate în cursul urmăririi penale, aspectele prezentate atunci fiind cele care corespund adevărului.

27. De la Primăria com. LLLL. fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/24.03.2014, încheiat cu SC B. SRL la oferta acesteia, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei LLLL., jud. Constanţa, 2014 - 2020, precum şi H.C.J. 85/17.03.2014 a fost alocată suma de 38.000 RON pentru proiectul privind strategia de dezvoltare locală.

Oferta emisă de către SC B. SRL în baza căreia a fost întocmit contractul de prestări servicii nr. x/24.03.2014 este semnată de inculpatul A.

Totodată, de la Primăria com. LLLL. au fost ridicate factura nr. x/28.03.2014 emisă de SC B. SRL către Primăria com. LLLL., pentru suma de 30.000 RON fără TVA, respectiv 37.200 RON cu TVA, cu explicaţia Servicii consultanţă strategie dezvoltare locală conf contract nr. x/24.03.2014, precum şi ordinul de plată nr. x/31.03.2014, pentru suma de 37.200 RON, emise de Primăria com. LLLL., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică întocmit în cauză, scrisul olograf care completează rubricile facturii emise de SC B. SRL a fost executat de inculpatul A..

Martorul JJ. a declarat că în anul 2014, comunei LLLL. i-au fost alocate fonduri de la bugetul judeţean pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală.

Pentru întocmirea acestei strategii a fost aleasă SC B. SRL şi a fost întocmit un contract de prestări servicii în acest sens.

Martorul a precizat din partea societăţii s-au prezentat la Primăria com. LLLL., două persoane dintre care una a fost inculpatul A. pe care martorul îl cunoaşte, deoarece este membru al I. şi Director al CCCC. şi despre care a mai precizat că a participat şi la predarea documentelor întocmite în temeiul contractului.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a precizat că-şi menţine declaraţia din cursul urmăririi penale, însă a susţinut (în mod contradictoriu şi fără a justifica revenirea asupra declaraţiei din cursul urmăririi penale) că inculpatul A. nu a avut nicio implicare în încheierea contractului şi în elaborarea strategiei. Fiind-i semnalată contradicţia de către instanţă, martorul a precizat că, de fapt, nu-şi mai aminteşte.

Fiind audiat ulterior în calitate de suspect pentru comiterea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, martorul şi-a retras declaraţia dată în instanţă, şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale, precizând că cele menţionate în cursul urmăririi penale corespund adevărului.

28. De la Primăria com. MMMM. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/02.06.2014, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei MMMM., 2014 - 2020, precum şi adresa nr. x/13.05.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, înregistrată la Primăria com. MMMM. sub nr. x/15.05.2014, prin care se comunica faptul că prin H.C.J. nr. 112/12.05.2014 a fost alocată suma de 61.500 RON pentru proiectul privind strategia de dezvoltare locală.

Totodată, de la Primăria com. MMMM. au fost ridicate factura nr. x/03.06.2014, emisă de SC B. SRL către Primăria com. LLLL., pentru suma de 61.500 RON cu TVA, cu explicaţia Servicii consultanţă strategia de dezvoltare locală, precum şi ordinul de plată nr. x/10.06.2014, pentru suma de 61.500 RON, emise de Primăria com. MMMM., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x/03.06.2014 emisă de SC B. SRL, a fost executat de inculpatul A..

Martorul KK., Primarul com. MMMM., a declarat că în anul 2014, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat comunei suma de 61.500 RON cu destinaţia Strategii de dezvoltare locală.

Martorul a declarat că a încheiat contractul de prestări servicii cu SC B. SRL, înregistrat sub nr. x/03.06.2014, iar ulterior societatea a emis factura şi a predat strategia întocmită în baza contractului.

În continuare, martorul a precizat că îl cunoaşte pe inculpatul A., despre care ştie că este Directorul CCCC., care l-a vizitat la birou şi căruia i-a spus că intenţionează să încheie un contract cu o societate comercială pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală.

Martorul a adăugat că inculpatul nu i-a recomandat în acest sens SC B. SRL, care a fost reprezentată în relaţiile cu Primăria de un alt bărbat şi de o femeie.

Primarul com. MMMM. a mai arătat că până în prezent nu a folosit strategia întocmită de SC B. SRL.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale.

Martorul LL. a declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, că este consilier al Primarului com. MMMM. şi că după ce unitatea administrativ teritorială a primit de la Consiliul Judeţean suma de bani pentru elaborarea strategiei de dezvoltare, prin luna iunie s-a prezentat la sediul Primăriei MMMM. un bărbat care conducea un jeep negru, posibil camionetă, care avea în parbriz o autorizaţie de liberă trecere emisă de Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a adăugat că a doua zi după semnarea contractului, bărbatul respectiv a revenit la sediul Primăriei MMMM. având asupra sa strategia de dezvoltare pe care a predat-o compartimentului achiziţii, împreună cu un proces-verbal.

În cele din urmă, martorul l-a recunoscut pe N., administratorul legal al SC B., ca fiind cel care a reprezentat firma la încheierea şi executarea contractului de prestări servicii.

Relevant este în acest caz că, prin contractul încheiat cu Primăria com. MMMM., SC B. SRL a stabilit preţul prestaţiilor la 61.500 RON, adică exact suma care fusese virată beneficiarului de către Consiliul Judeţean Constanţa.

29. De la Primăria com. NNNN. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/09.05.2014, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare rurală a comunei NNNN., precum şi adresa nr. x/13.05.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, înregistrată la Primăria com. MMMM. sub nr. x/14.05.2014, prin care se comunica faptul că prin H.C.J. nr. 112/12.05.2014 a fost alocată suma de 61.500 RON pentru proiectul privind strategia de dezvoltare locală.

Totodată, de la Primăria com. NNNN. au fost ridicate factura nr. x/06.06.2014 emisă de SC B. SRL către Primăria com. NNNN., pentru suma de 61.500 RON cu TVA, cu explicaţia Servicii consultanţă strategie de dezvoltare locală, precum şi ordinele de plată nr. x/22.07.2014, pentru suma de 24.000 RON şi 673/28.08.2014, pentru suma de 37.500 RON emise de Primăria com. NNNN., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x/06.06.2014, emisă de SC B. SRL, a fost executat de inculpatul A..

Martorul MM., Primarul com. NNNN., a declarat că în anul 2014, în condiţiile în care se ştia că de la bugetul judeţean urmează să fie alocată o sumă de bani pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, a aflat de la martorul NN., consilier local, că de la Consiliul Judeţean se comunicase că în comună se va deplasa o anumită firmă de consultanţă care va întocmi strategia respectivă.

Martorul a mai arătat că din moment ce banii veneau cu dedicaţie, nu s-a opus, astfel încât contractul cu SC B. SRL nu a fost negociat, ci a fost încheiat la preţul fix stabilit de prestator.

De asemenea, martorul a arătat că după acest moment, a încercat să dea o aparenţă de legalitate, obţinând mai multe oferte pentru a da impresia respectării prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

În continuare, martorul a declarat că între Primăria NNNN. şi SC B. SRL nu a existat niciun fel de corespondenţă în vederea întocmirii strategiei de dezvoltare şi a precizat că datele inserate în cuprinsul ei au un caracter general şi că cel mai probabil au fost obţinute de pe site-ul Primăriei.

Martorul a mai precizat că strategia de dezvoltare întocmită de SC B. SRL nu a fost folosită de către primărie.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul a revenit în mod nejustificat asupra declaraţiei anterioare, susţinând că, de fapt, au fost mai multe oferte, că a ales oferta cu preţul cel mai mic, că nu îl cunoaşte pe inculpatul A..

Fiind audiat ulterior în calitate de suspect pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului, MM. şi-a retras mărturia din cursul judecăţii şi a precizat că-şi menţine declaraţia din cursul judecăţii, aceasta corespunzând adevărului.

Martorul NN. a declarat că în primăvara anului 2014 s-a întâlnit cu inculpatul A., Director al CCCC., care l-a întrebat dacă în comună s-a întocmit documentaţia pentru dezvoltarea locală necesară accesării fondurilor europene.

În continuare, martorul a arătat că inculpatul i-a spus că ştie o societate care se ocupă cu întocmirea unor asemenea documentaţii.

Martorul i-a răspuns inculpatului că reprezentanţii firmei respective pot să meargă la Primărie pentru a depune oferta iar ulterior, în vara anului 2014, cei doi s-au întâlnit din nou. Cu această ocazie, inculpatul A. i-a spus că nu a primit banii aferenţi documentaţiei. Martorul a efectuat verificări la primărie şi a aflat că, din eroare, suma respectivă fusese alocată altor proiecte dar că în şedinţa următoare de Consiliu Local s-au făcut cuvenitele rectificări, iar serviciile SC B. SRL au fost plătite.

Şi în acest caz, prin contractul încheiat cu Primăria com. MMMM., SC B. SRL a stabilit preţul prestaţiilor la 61.500 RON, adică exact suma care fusese virată beneficiarului de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul şi-a menţinut această declaraţie în cursul judecăţii.

30. De la Primăria com. OOOO. a fost ridicat contractul de prestări servicii nr. x/04.06.2014, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei 23 august, judeţul Constanţa, 2014 - 2020.

Totodată, de la Primăria com. OOOO. au fost ridicate factura nr. x/20.06.2014, emisă de SC B. SRL către Primăria com. NNNN., pentru suma de 37.200 RON cu TVA, cu explicaţia Servicii consultanţă strategie de dezvoltare locală conf contract nr. x - 04.06.2014, precum şi ordinul de plată din data de 24.07.2014, pentru suma de 37.200 RON, emis de Primăria com. OOOO., prin care a fost achitată factura emisă de SC B. SRL.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul olograf care completează rubricile facturii nr. x/06.06.2014, emisă de SC B. SRL, a fost executat de inculpatul A..

Astfel cum rezultă din anexa nr. 2, prin HCJ nr. 85/17.03.2014, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat Primăriei OOOO. suma de 38.000 RON pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.

Martorul OO., Primarul com. OOOO. a declarat că în anul 2014 a participat la mai multe şedinţe de Consiliu Judeţean în care s-a discutat despre întocmirea strategiilor de dezvoltare locală pentru toate primăriile care erau intrate sau urmau să intre în G.A.L. (grup de acţiune locală), urmând ca fondurile necesare elaborării strategiilor să fie alocate de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul a mai arătat că inculpatul A., despre care ştie că este Directorul CCCC., i-a recomandat pentru întocmirea strategiei societatea comercială B. SRL.

Conform declaraţiilor martorului, inculpatul A. a venit la Primăria com. OOOO. împreună cu reprezentantul SC B. SRL şi a participat la negocierea contractului.

În continuare, martorul a declarat că preţul serviciilor a fost fixat la 37.200 RON din cei 38.000 RON care fuseseră alocaţi de către Consiliul Judeţean Constanţa, iar ulterior inculpatul A. s-a arătat deranjat de faptul că Primăria com. OOOO. a întârziat plata către SC B. SRL.

Martorul şi-a menţinut declaraţia în cursul judecăţii, reluând aspectele învederate în cursul urmăririi penale.

31. De la Primăria com. PPPP. au fost ridicate contractul de prestări servicii nr. x/26.03.2012, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect elaborare documentaţie de finanţare în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru un preţ de 62.673 RON fără TVA, adresa nr. x/13.05.2014 emisă de Consiliul Judeţean Constanţa prin care Primăria era informată că îi fusese repartizată suma de 61.500 RON, pentru plăţi în legătură cu Măsura 313 - Centru de informare şi promovare turistică, precum şi contractul de prestări servicii nr. x, încheiat cu SC B. SRL, având ca obiect servicii de consultanţă în managementul proiectului Înfiinţare centru local de informare şi promovare turistică, în cadrul Măsurii 313 - Încurajarea activităţilor turistice, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Totodată, de la Primăria com. PPPP. au fost ridicate factura nr. x/01.08.2014, pentru suma de 37.200 RON, cu explicaţia servicii consultanţă implementare Proiect centru de informare conf.contract x/19.03.2014, factura nr. x/26.10.2012, pentru suma de 38.130 RON, cu explicaţia servicii consultanţă cf contr. 2012 şi factura nr. x/20.07.2012, pentru suma de 38.130 RON cu explicaţia servicii consultanţă cf contr. x/16.03.2012, emise de SC B. SRL precum şi ordinul de plată nr. x/25.10.2013 emis de Primăria com. FFFF..

De asemenea, au mai fost ridicate şi ordinele de plată nr. x/14.08.2014, y/06.08.2012, z/31.10.2012, w/30.10.2012, t/29.10.2012, s/01.11.2012, q/22.11.2012,.

Conform raportului de constatare criminalistică, scrisul care completează rubricile facturii nr. x/01.08.2014 a fost executat de inculpatul A..

De asemenea, expertul criminalist a mai constatat că semnătura de la rubrica Semnătura şi ştampila furnizorului a facturii nr. x/26.10.2012 a fost executat de inculpatul A..

Martorul PP., Primarul com. PPPP. a declarat că în vara anului 2012, în perioada alegerilor locale, a participat la o prezentare la Căminul Cultural din WWW., legată de realizarea unui drum care să lege mun. Mangalia de com. WWW., iar printre cei care au ţinut prezentarea s-a numărat şi inculpatul A., despre care martorul ştia că fusese consilier judeţean şi Director al CCCC..

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul i-a comunicat martorului că în localităţile de pe traseul turistic arătat, printre care şi comuna PPPP., urmau să se construiască puncte de informare turistică.

În acest sens, inculpatul i-a spus martorului că trebuie să semneze un contract de consultanţă pentru proiectarea centrului de informare turistică, sens în care a şi indicat-o pe martora T., secretarul oraşului ZZZ., care urma să îi trimită un formular de contract.

După ce martorul a primit formularul tipizat al contractului a constatat că preţul era de 61.000 RON, motiv pentru care l-a sunat pe inculpatul A. căruia i-a cerut să îi garanteze că aceşti bani aveau să fie restituiţi primăriei.

Inculpatul l-a asigurat că bugetul local nu urma să fie afectat, deoarece fondurile necesare urmau să fie alocate cu această destinaţie expresă, de către Consiliul Judeţean Constanţa, iar proiectul avea să fie depus la A.F.I.R. Constanţa, care finanţa lucrarea.

În aceste condiţii, martorul a fost de acord să încheie contractul cu SC B. SRL, despre care inculpatul A. îi spusese că îi aparţine şi că are experienţă în domeniu.

Pe parcursul executării contractului, martorul şi-a dat seama că SC B. SRL, fie nu stăpânea materia, fie trăgea intenţionat de timp.

Martorul a mai declarat că i-a reproşat martorei T. faptul că, deşi depusese documentaţia necesară la A.F.I.R., finanţarea nu fusese deschisă, iar ca răspuns martora i-a comunicat că trebuie să mai încheie un contract, de consultanţă pentru management de implementare a proiectului.

Primarul com. PPPP. nu a fost de acord cu această propunere şi a solicitat un punct de vedere vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa care l-a sfătuit să se împace cu inculpatul A., spunându-i că Primăria va obţine de la Consiliul Judeţean fondurile necesare.

Urmare a acestor discuţii, martorul a încheiat şi al doilea contract cu SC B. SRL şi a solicitat acesteia să demareze construcţia punctului de informare turistică.

La insistenţele martorului, în toamna anului 2014 au început săpăturile pentru fundaţie, iar în primăvara anului 2015 a început turnarea fundaţiei.

Deoarece, asupra Primăriei com. PPPP. se făceau presiuni pentru plata lucrărilor de construcţii, martorul a efectuat verificări la A.F.I.R. legate de stadiul finanţării proiectului.

În acest fel, martorul a aflat că de fapt nu exista niciun fel de documentaţie depusă la A.F.I.R., motiv pentru care Consiliul Local PPPP. a reziliat contractul încheiat cu SC B. SRL.

Ca răspuns, inculpatul A. l-a ameninţat pe martor, spunându-i că îl va da în judecată.

Fiind audiat în faza de judecată, martorul a evitat să reia aspectele învederate la urmărirea penală referitoare la neînţelegerile avute cu inculpatul, însă, la întrebările adresate de procuror, a precizat că inculpatul a fost cel care i-a adus la cunoştinţă proiectul pentru crearea traseelor turistice iniţiat de către Consiliul Judeţean şi existenţa fondurilor pentru construcţia punctelor de informare turistică. Totodată, martorul a precizat, faptul că i s-a prezentat o posibilitate de finanţare şi că A. era reprezentantul Consiliului Judeţean şi consilier judeţean, astfel cum credea, au constituit o garanţie în plus.

Faţă de cele arătate anterior, în raport cu datele încheierii contractelor dintre primăriile din judeţ şi SC B. SRL şi datele emiterii facturilor, coroborate cu datele adoptării hotărârilor de consiliu judeţean prin care au fost alocate fonduri unităţilor administrativ teritoriale, dar şi cu preţul prestaţiilor societăţii comerciale, se constată că inculpatul A. cunoştea, atât împrejurarea că fonduri publice aparţinând judeţului Constanţa aveau să fie dirijate către conturile primăriilor din judeţ pentru plata unor servicii de consultanţă, cât şi cuantumul acestor alocaţii de la bugetul judeţean.

În continuare, folosind aceste informaţii, inculpatul A. s-a deplasat la sediul primăriilor la momentul oportun, în preajma datei alocării fondurilor de la Consiliul Judeţean Constanţa şi solicita încheierea contractelor de prestări servicii, a căror contravaloare era egală cu suma virată de la bugetul judeţului Constanţa în acest scop.

De menţionat este faptul că preţul prestaţiilor SC B. SRL era prestabilit la acest nivel de către inculpat şi nu era niciodată negociat de către părţi.

De altfel, aşa cum s-a arătat mai sus, mai mulţi martori au declarat că inculpatul le-a comunicat că banii pretinşi cu titlu de preţ de către SC B. SRL, erau integral alocaţi de la Consiliul Judeţean Constanţa, în scopul încheierii şi executării contractelor cu societatea respectivă, astfel încât bugetele locale nu aveau să fie afectate.

În continuare, trebuie remarcat că unele dintre primăriile care au încheiat contracte cu SC B. SRL nu au folosit în niciun fel strategiile de dezvoltare locală întocmite de prestator, acestea fiind complet inutile.

Astfel cum rezultă din declaraţiile unora dintre martorii audiaţi în faza de urmărire penală, strategiile de dezvoltare locală conţineau multiple erori sau neconcordanţe.

Acest aspect a fost sesizat şi de către auditorii Curţii de Conturi - Camera de Conturi Constanţa care, în urma analizei strategiei de dezvoltare locală a com. HHHH., au constatat că în cuprinsul acesteia mai multe pasaje nu aveau legătură cu realitatea, fiind eronat menţionate vecinătăţile comunei, precum şi obiectivele care ar trebui atinse în dezvoltarea comunei.

În cuprinsul procesului-verbal de constatare încheiat în urma controlului efectuat la Primăria HHHH., s-a arătat că "acest document, denumit Strategie, nu conţine date corecte şi reale despre comuna HHHH., fiind un copy-paste de la un alt document, probabil al comunei KKKK., document ce nu poate fi reţinut ca fiind o prestaţie în condiţii de legalitate şi regularitate, care nu poate fi utilizat pentru programe naţionale sau pentru depunere de proiecte în vederea accesării de fonduri europene".

Din acest motiv, auditorii Curţii de Conturi au constatat că U.A.T. HHHH. a efectuat plăţi nelegale pentru servicii nerecepţionate şi care nu au legătură cu obiectul contractului încheiat cu SC B. SRL.

După cum rezultă din analiza efectuată în faza de urmărire penală, strategiile de dezvoltare locală ridicate de la primăriile din judeţ sunt aproape identice.

Astfel, documentaţiile au aproximativ acelaşi număr de pagini, circa 145 file. Toate au ca introducere un "cuvânt înainte" exprimat de primarul localităţii care este identic, fără excepţie.

La fel se prezintă situaţia şi în cazul rubricii "cuprins" şi "referinţe bibliografice".

O altă trăsătură specifică tuturor "strategiilor de dezvoltare locală" este identitatea primelor 4 capitole, respectiv primele 50 - 90 file, în funcţie de caracterele, fontul şi spaţierea folosite la scriere.

Astfel, prima jumătate a documentaţiei se referă la aspecte generale privind direcţiile de dezvoltare stabilite la nivel naţional, prezentarea Regiunii de dezvoltare Sud-Est şi coordonatele judeţului Constanţa, fără nici trimitere la localitatea ce face obiectul strategiei de dezvoltare pentru următorii 5 - 6 ani.

Datele folosite sunt obţinute din surse publice de informare ce pot fi lesne obţinute prin accesarea unor adrese de internet ce conţin datele căutate.

Aceeaşi situaţie este în cazul capitolelor VI - analiza SWOT, cap. VII - direcţii de dezvoltare a localităţii, VIII - plan de acţiuni pentru atingerea obiectivelor strategiei, cap. IX - surse de finanţare pentru proiecte, cap. X - instituţii responsabile cu accesarea fondurilor europene post-aderare. Autorul a dovedit o impardonabilă ignorare a realităţii din fiecare localitate în parte şi o profundă desconsiderare a lucrării ştiinţifice realizată. Spre exemplu:

Cap. VI - Analiza SWOT - puncte tari: existenţa unui sistem de irigaţii în conservare, numărul cererilor de locuinţă este în creştere, în comună activează un număr important de agenţi economici (pentru toate comunele).

- puncte tari: nod important în reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale (oraşele YYY. şi TTT.).

De asemenea, cu uşurinţă, se remarcă existenţa unor multiple erori flagrante cu privire la realitatea din localităţile supuse analizei pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală. Exemple:

- cap. VI. - Analiza SWOT:

În cadrul punctelor slabe se menţionează: reţea de apă, canalizare, telecomunicaţii şi electricitate în tot oraşul (YYY. şi TTT.), iar la puncte forte este menţionată exact aceeaşi constatare reţea de apă, telecomunicaţii şi electricitate în tot oraşul.

În strategiile ambelor oraşe la puncte slabe se menţionează: sistemul de canalizare este prost dimensionat şi astfel insuficient şi reţeaua de alimentare cu apă este insuficientă şi cu un grad de uzură avansat.

Capitolul V la toate "strategiile de dezvoltare locală" se intitulează situaţia existentă la nivel local şi prezintă pe circa 20 - 40 file, în funcţie de caracterele, fontul şi spaţierea folosite la scriere, aspecte generale despre localitatea ce face obiectul descrierii.

De asemenea, şi în acest caz, informaţiile sunt obţinute din surse deschise, publice, fără să existe date concrete privind situaţia prezentă şi viitoare din localitate şi care să reiasă dintr-un studiu sau anchetă de specialitate.

Dintr-o analiză atentă a datelor inserate se constată, pe de- o parte că acestea sunt în mare parte preluate "copy-paste" în majoritatea strategiilor, iar pe de altă parte, că autorul nu a selectat/triat atent datele, existând multiple situaţii eronate, aberante sau false. Spre exemplu:

- Strategia de dezvoltare locală 2014 - 2020 comuna EEEE., judeţul Constanţa, la capitolul V pct. 4 poluarea apelor subterane la probleme identificate este stipulat emisii de compuşi periculoşi proveniţi de la crematoriile spitalelor, deşi în apropierea com. EEEE. nu există niciun spital şi niciun crematoriu, iar la obiective stabilite sunt stipulate Controlul, diminuarea/eliminarea poluării stratului freatic în zona centrală şi sudică a municipiului Constanţa şi în zona Portului Nou Constanţa prin reducerea şi eliminarea poluării pânzei freatice.

Aceste date se regăsesc integral şi în strategii de dezvoltare locală ale celorlalte localităţi.

Cu toate acestea, deşi în esenţă primăriile din judeţ au primit de la SC B. aceleaşi strategii de dezvoltare, preţurile acestor documentaţii au variat foarte mult, contravaloarea serviciilor fiind cuprinse 15.000 şi 61.500 RON.

Această diferenţă de preţ nu este generată de diferenţele cantitative sau calitative ale serviciile prestate către diferitele primării ori de negocierile dintre prestator şi beneficiar şi de rezultatul acestora, ci exclusiv de cuantumul sumelor alocate primăriilor de Consiliul Judeţean Constanţa ceea ce confirmă faptul că inculpatul A. viza doar fondurile provenind de la bugetul judeţean pe care urmărea însă să le obţină în întregime.

Specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a stabilit, pe baza rulajului contului SC B. SRL, că în perioada 01.01.2012 - 24.03.2015, prin contul bancar deschis la Trezoreria ZZZ. din cadrul Trezoreriei Judeţului Constanţa societatea a încasat, de la mai multe unităţi administrativ teritoriale din judeţul Constanţa, suma totală de 2.026.344,42 RON, provenind din fonduri publice ale Consiliului Judeţean Constanţa, alocate special în acest scop.

În aceeaşi perioadă, în afara plăţilor făcute de primăriile din judeţ, SC B. SRL a mai avut încasări doar de la SC QQ. SRL, în cuantum de 28.850 RON.

Specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a mai stabilit că din sumele încasate la unităţile administrativ teritoriale din judeţul Constanţa şi alţi beneficiari, SC B. SRL a efectuat în perioada 01.01.2012 - 03.04.2015, cheltuieli/plăţi în sumă de 565.747,79 RON pentru achiziţionarea unor bunuri (pomi fructiferi, folie plastic,obiecte de uz casnic) şi servicii (lucrări de construcţii clădiri) în favoarea asociaţilor, cheltuieli care în fapt, nu reprezintă cheltuieli aferente veniturilor realizate din activităţile de consultanţă şi management, iar suma de 1.634,660,13 RON a fost retrasă prin efectuarea mai multor operaţiuni de retragere a numerarului de la ghişeul unităţii bancare, de la bancomat (ATM) sau prin plata cu cardul de cumpărături (POS), astfel: suma de 802.132 RON a fost retrasă de la bancomat (ATM) prin efectuarea a 490 operaţiuni, suma de 691.200 RON a fost retrasă de la ghişeul bancar de către inculpatul A. prin efectuarea a 72 operaţiuni, iar suma de 141.328,13 RON a fost retrasă în numerar prin plata unor cumpărături cu cardul (POS) - prin efectuarea a 166 operaţiuni.

Totodată, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a rezultat că în perioada 01.01.2012 - 03.04.2015, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii de consultanţă şi management care ar fi fost prestate în favoarea unităţilor administrativ teritoriale, operaţiuni care în fapt nu au existat, contravaloarea acestora, decontată din fonduri publice ale judeţului Constanţa, fiind retrasă în numerar de către inculpatul A. sau folosită pentru acoperirea unor cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Conform informaţiilor financiare raportate prin documentele oficiale, situaţiile financiare anuale aferente anilor 2012 şi 2013, asociaţii SC B. SRL, T. şi A., au hotărât ca profitul net realizat în sumă totală de 427.536 RON (110.619 RON - 2012, 316.917 RON - 2013) să rămână la nerepartizat, la dispoziţia societăţii.

Cu toate acestea, veniturile încasate de societate prin contul bancar, în perioada 2012 - 2013, în cuantum de 1.306.141,56 RON, au fost retrase integral în numerar de inculpatul A., de la ghişeul unităţii bancare sau din bancomat ori au fost folosite pentru plata unor cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor, ceea ce demonstrează comportamentul fiscal disimulat al SC B. SRL ZZZ., judeţul Constanţa.

În perioada 01.01.2012 - 31.12.2014, SC B. SRL a raportat că a realizat venituri din activităţi de consultanţă şi management în sumă totală de 1.983.774 RON şi cheltuieli aferente acestora venituri în sumă de 1.249.261 RON.

Pe baza tranzacţiilor comerciale arătate mai sus, SC B. SRL şi-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în sumă de 286.554,00 RON şi a diminuat baza impozabilă la calculul impozitului pe profit cu suma de 1.249.261 RON, reprezentând cheltuieli fără legătură cu activităţile producătoare de venit, pe baza unor documente care conţin date eronate şi necorelate, în sensul că operaţiunile înregistrate în evidenţa fiscală nu se bazează pe datele înregistrate în evidenţa contabilă.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză, specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a mai stabilit că SC B. SRL nu a organizat şi nu a condus contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii în conformitate cu Legea nr. 82/1991, cu privire la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare privind serviciile de consultanţă şi management prestate în favoarea unor unităţi administrativ teritoriale finanţate din fonduri publice, nu a evidenţiat în totalitate, în actele contabile ori în alte documente legale, operaţiunile comerciale efectuate, nu a calculat şi nu a declarat cuantumul obligaţiei fiscale în conformitate cu dispoziţiile art. 79 şi art. 80 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală; a înregistrat, atât în contabilitate, cât şi în evidenţa fiscală, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind efectuarea unor presupuse servicii de consultanţă şi management prestate în favoarea unor unităţi administrativ teritoriale finanţate din fonduri publice, fără a avea la bază documente din care să reiasă efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice, iar operaţiunile înregistrate în evidenţa fiscală şi contabilă nu au la bază documente justificative întocmite conform reglementărilor contabile în vigoare, contrar prescripţiei art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Operaţiunile comerciale derulate în perioada 01.07.2012 - 03.04.2015 de către SC B. SRL sunt operaţiuni ce intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, întrucât îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 126 din Codul fiscal, respectiv: livrările sunt efectuate cu plată; locul de livrare a bunurilor este considerat a fi în România; livrările sunt realizate de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), iar livrările de bunuri sunt rezultatul activităţilor economice prevăzute de art. 127 alin. (2), din acelaşi act normativ.

Conform art. 19 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, "profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile", iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, "în scopul determinării profitului impozabil, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile realizate din orice sursă, într-un an fiscal, potrivit alin. (1), precum şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 21".

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 prevede că "pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare", în timp ce alin. (4) al art. 21 enumeră şi defineşte mai multe categorii de cheltuieli nedeductibile: e)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte".

Astfel cum s-a arătat anterior, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate venituri realizate din servicii prestate către mai multe unităţi administrativ teritoriale din judeţul Constanţa.

Cu toate acestea, baza impozabilă a fost diminuată prin înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli în fapt nedeductibile, fără legătură cu activităţile care au generat veniturile obţinute de societate, ori în folosul asociaţilor şi prin efectuarea de retrageri de numerar de la bancomate sau de la ghişeu, toate acestea în condiţiile în care asociaţii au convenit nerepartizarea profitului, care a rămas la dispoziţia societăţii, fără a fi plătit impozitul datorat pentru dividende.

Astfel cum rezultă din concluziile specialistului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate venituri din activităţi de consultanţă în cuantum de 1.874.461,66 RON, cu TVA colectată aferentă de 405.211,21 RON, în total suma de 2.279.672,87 RON, conform datelor din tabelul cuprins în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.

De asemenea, SC B. SRL a mai înregistrat în contabilitate alături de veniturile din activităţi de consultanţă şi următoarele categorii de venituri impozabile: venituri din subvenţii A.P.I.A. pentru suprafaţa de 24 ha cultivată cu pomi fructiferi şi plante de nutreţ, în sumă de 15.364,34 RON, venituri din producţia stocată şi de imobilizări corporale în sumă de 408.282,68 RON, venituri din alte activităţi nespecificate - 841 RON, venituri financiare - 261,05 RON.

Conform distincţiilor făcute de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din totalul veniturilor facturate pentru servicii de consultanţă, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, de către SC B. SRL în sumă de 2.279.672,87 RON, la valoarea cu TVA, veniturile în sumă de 2.051.145,42 RON, reprezentând 90% din total, au fost facturate către unităţi administrativ teritoriale din judeţul Constanţa finanţate din fonduri publice provenite din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, în timp ce doar 228.527,95 RON, reprezentând 10% din totalul veniturilor din consultanţă, au fost facturate către alţi agenţi economici, societăţi comerciale, asociaţii nonprofit sau entităţi publice din judeţul Constanţa.

Conform documentelor de evidenţă contabilă şi fiscală, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, venituri totale în sumă de 2.297.210,25 RON, cheltuieli aferente deductibile de 1.267,974,06 RON şi un profit brut în sumă de 1.029.236,19 RON, pentru care a calculat, înregistrat şi declarat impozit pe profit de 185.064 RON.

Conform proceselor-verbale ale adunării generale ale asociaţilor, anexate situaţiilor financiare anuale, din profitul net realizat în perioada 01.01.2012 - 31.12.2014, în sumă de 813.331,37 RON, nu au fost distribuite dividende asociaţilor şi pe cale de consecinţă societatea nu a calculat, declarat şi nici nu a plătit impozit pe dividende pentru profitul net raportat prin documentele contabile oficiale.

În luna decembrie 2014, conform deciziei asociatului unic RR., suma de 12.500 RON din profitul net aferent exerciţiului 2013 de 316.917 RON a fost distribuită ca dividende.

Această sumă de 12.500 RON, reprezintă singura distribuită asociaţilor din profitul net aferent perioadei 2012 - 2014, cu titlu de dividende, pentru care societatea a calculat, reţinut la sursă, declarat şi plătit impozitul pe dividende în cotă de 16%, în sumă de 2.000 RON.

La data de 31.03.2015, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate prin contul 231 "Imobilizări în curs de execuţie" şi în conturile de venituri din producţia de imobilizări corporale, cheltuieli cu achiziţionarea diverselor materiale de construcţii din perioada 01.01.2013 - 31.03.2015, în sumă de 325.323,90 RON, detaliată pe următoarele obiective de investiţii: construcţie - 110.187,79 RON, sere - 63.949,23 RON, viţă de vie - 39.500 RON, sistem irigat livada - 66.066,88 RON, sistem irigat solar - 45.620,00 RON.

SC B. SRL a depus şi înregistrat la Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management (D.G.P. - A.M.P.O.P.), din cadrul Ministerului Agriculturii cererea de finanţare nr. x/13.12.2013 şi a încheiat contractul de finanţare nerambursabilă nr. x/29.10.2014 privind obţinerea unei finanţări nerambursabile în sumă de 315.012,75 RON, în cadrul axei prioritare 4 a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013, pentru proiectul "Construire amenajare Eco - turistică P+E, Comuna SSS., judeţul Constanţa", proiect a cărui implementare era sub responsabilitatea SS., având ca reprezentant legal pe preşedintele Consiliului judeţean Constanţa TT..

Totodată, în cursul urmăririi penale nu a fost predat niciun document legal întocmit, autorizaţie de construcţie, proiect tehnic, contract, situaţie de lucrări, deviz de lucru sau alte materiale corespunzătoare, din care să rezulte efectuarea în realitate a unor lucrări de construcţii care ar fi fost executate la obiectivul de investiţii "Amenajare exploatare agricolă, punct de lucru SSS.", fie în regie proprie, fie de către terţi, în baza unui proiect şi a unui deviz autorizat.

De asemenea, cu toate că SC B. SRL a achiziţionat şi înregistrat în contabilitate în baza contractului de vânzare - cumpărare din 20.04.2014 şi a dispoziţiei de plată nr. x/31.07.2014, contra sumei de 45.200 RON un număr de 113 capre (gestante cu iezi) cumpărate de la numitul M., societatea nu a înregistrat în evidenţele contabile şi fiscale niciun fel de venit care ar fi fost obţinut din vânzarea produselor obţinute de la aceste animale.

Din verificarea modului de completare şi întocmire a documentelor de livrare pe baza cărora au fost înregistrate în contabilitate veniturile privind prestarea unor servicii de consultanţă de către SC B. SRL în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, se constată faptul că facturile fiscale au fost emise sub responsabilitatea inculpatului A. şi nu conţin nicio referire la existenţa unui raport de lucru, deviz de lucrări sau alte materiale corespunzătoare din care să rezulte efectuarea în realitatea a serviciilor facturate, ori o referire cu privire la încasarea unui avans în baza contractului, ceea ce arată caracterul nereal al acestor documente fiscale emise de societate doar în scopul încasării unor venituri, în principal, de la unităţi bugetare.

În scopul justificării veniturilor încasate fără prestarea în realitate a serviciilor facturate, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii de consultanţă în elaborarea unor documentaţii de finanţare proiecte europene, în sumă totală de 325.000 RON, care ar fi fost achiziţionate de la SC UU. SRL (180.000 RON) şi SC VV. SRL (75.000 RON), societăţi administrate de aceeaşi persoană, precum şi de la SC WW. SRL (30.000 RON) şi SC XX. SRL (40.000 RON).

De asemenea, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate şi în alte documente legale, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse materialele consumabile sau instalaţii care ar fi fost achiziţionate de la furnizorii de confecţii SC YY. SRL, SC ZZ. SRL şi SC AAA. SRL, societăţi administrate de aceeaşi persoană, având drept consecinţă majorarea artificială a achiziţiilor cu suma de 264.645,64 RON şi deducerea fără drept a taxei pe valoarea adăugată aferentă de 64.513,98 RON.

În scopul justificării veniturilor încasate fără prestarea în realitatea a serviciilor facturate, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate şi în alte documente legale, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale în sumă totală de 589.645,65 RON (325.000 RON + 264.645,64 RON) privind presupuse servicii de consultanţă în elaborarea unor documentaţii de finanţare proiecte europene, precum şi a unor presupuse materialele consumabile şi instalaţii care ar fi fost achiziţionate fără a avea la bază documente justificative legal întocmite din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice şi adevărata sursă de provenienţă a acestor bunuri.

Pe baza acestor documente de achiziţii, SC B. SRL ZZZ., judeţul Constanţa, a diminuat baza impozabilă la calculul impozitului pe profit cu suma de 589.645,65 RON şi a dedus fără drept taxa pe valoarea adăugată în sumă de 142.513,97 RON.

Conform documentelor existente la dosarul cauzei, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, SC B. SRL a efectuat prin conturile bancare deschise la Trezoreria Eforie, BBB. şi CCC. SA, operaţiuni de încasări în sumă de 2.694.923,68 RON şi operaţiuni de plăţi în sumă de 2.687.460,92 RON.

Din veniturile încasate de SC B. ZZZ., judeţul Constanţa, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, suma de 1.634.660,13 RON a fost retrasă în numerar de numitul inculpatul A., astfel: suma de 691.200 RON a fost retrasă de la ghişeul unităţii bancare cu explicaţia "diverse plăţi", suma de 218.250 RON a fost reintrodusă în circuitul economic cu titlu de "creditare societate" de către inculpatul A., suma de 141.328,13 RON a fost utilizată pentru efectuarea unor cumpărături cu cardul nr. 6875 în favoarea inculpatului, suma de 802.132 RON a fost retrasă de la ATM prin utilizarea cardului nr. 6875 de către inculpat.

Din analiza operaţiunilor bancare ale SC B. SRL rezultă că inculpatul a depus la bancă, în numerar, în perioada 04.10.2012 - 06.04.2015, suma de 534.980 RON, cu explicaţia "creditare societate" sau "încasări diverse", neevidenţiate la venituri, conform legii, sumele încasate fiind plătite prin procedura "plată urgentă" în favoarea furnizorilor: SC UU. SRL, SC VV. SRL, SC YY. SRL şi SC ZZ. SRL.

S-a constatat faptul că veniturile încasate de SC B. SRL din presupusele servicii de consultanţă care ar fi fost prestate, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, au fost retrase integral în numerar de inculpatul A. şi utilizate pentru cheltuieli în favoarea asociaţilor sau reintroduse în circuitul economic cu titlu de "creditare societate" sau cu explicaţia "diverse încasări" neevidenţiate la venituri, în condiţiile legii, pentru construcţia unei "amenajări Eco-turistice" în localitatea SSS., judeţul Constanţa, în scopul obţinerii unor finanţări nerambursabile în baza contractului de finanţare nerambursabilă nr. x/29.10.2014.

În concluzie, pentru veniturile înregistrate în contabilitate în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, în sumă de 2.297.210,25 RON, SC B. SRL datora bugetului de stat obligaţii fiscale de natura impozitului pe profit în sumă de 302.548,56 RON, deductibilitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitate fără a avea la bază documente justificative legal întocmite din care să rezulte efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice, nefiind admisă.

Pentru veniturile din servicii de consultanţă înregistrate în contabilitate în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, în cuantum de 2.279.672,87 RON, SC B. SRL datora bugetului consolidat al statului obligaţii fiscale de natura taxei pe valoarea adăugată de plată în sumă de 405.211,21 RON.

Conform documentelor de evidenţă contabilă şi fiscală existente la dosarul cauzei, SC B. SRL a calculat, declarat şi plătit obligaţii fiscale datorate bugetului de stat pentru veniturile înregistrate în contabilitate, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, în sumă totală de 261.929 RON, din care obligaţii de natura impozitului pe profit în sumă de 113.658 RON şi obligaţii de natura taxei pe valoarea adăugată de plată de 148.271 RON.

Specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a concluzionat că în perioada 01.01.2012 - 06.04.2015, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii de consultanţă şi management care ar fi fost prestate în favoarea unităţilor administrativ teritoriale din jud. Constanţa, operaţiuni care în fapt nu au existat, contravaloarea acestora decontată din fonduri publice ale Judeţului Constanţa, fiind retrasă în numerar de administratorul de drept sau de fapt, inculpatul A. sau folosită pentru cheltuielile făcute în favoarea asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii, cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

În continuare, pentru a calcula impozitul pe profit şi taxa pe valoare adăugată pe care SC B. SRL ar fi trebuit să le vireze la bugetul de stat, specialistul D.N.A. a avut la bază valoarea serviciilor facturate, respectiv 2.297.210,25 RON, aşa cum aceasta a fost declarată de societate în baza facturilor de livrare.

Cheltuielile aferente perioadei analizate nu au fost luate în considerare la calculul impozitului pe profit, deoarece nu au fost identificate documentele care să probeze faptul că societatea ar fi achiziţionat aceste servicii de consultanţă sau mărfuri, în condiţiile legii, pe baza de documente justificative legal întocmite din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice şi adevărata sursă de provenienţă a bunurilor achiziţionate fără documente legale.

Taxa pe valoarea adăugată colectată a fost calculată pe baza veniturilor evidenţiate în baza facturilor de livrare. Deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată nu a fost admisă, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare, în condiţiile în care documentele de justificare a deductibilităţii taxei nu conţin şi nu furnizează toate informaţiile cerute de lege, cheltuielile fiind efectuate în favoarea asociaţilor.

Specialistul D.N.A. a calculat astfel un prejudiciu total produs bugetului consolidat al statului în perioada analizată, de către SC B. SRL de 445.831 RON, constituit din impozit pe profit, în sumă de 188.891 RON şi taxa pe valoarea adăugată de plată, în sumă de 256.940 RON.

SC B. SRL a fost înfiinţată în anul 2009, fiind înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. x/13.08.2009, la solicitarea inculpatului A..

Asociaţi în cadrul societăţii au fost T. şi A., fiecare deţinând câte 50% din părţile sociale, cel din urmă fiind şi administratorul societăţii.

La data de 23.06.2010, din societate au ieşit T. şi A., al căror loc a fost luat de DDD., care a devenit asociat unic şi administrator al societăţii.

La data de 15.02.2011, inculpatul A. a redevenit asociat unic şi administrator al SC B. SRL, iar la data de 20.03.2013, acesta a transmis 50% din părţile sociale ale societăţii către T., care a dobândit şi calitatea de administrator.

La data de 27.01.2014, în societate a fost cooptat şi RR., soţul numitei T., care a dobândit 4,76% din părţile sociale ale firmei, al cărei administrator a devenit numitul N..

La data de 06.02.2014, inculpatul A. şi T. au ieşit din societate, toate părţile sociale revenind numitului RR., în timp ce administrator a rămas N..

În prezent, SC B. SRL are trei angajaţi: EEE., angajată la data de 17.05.2013, T., angajată la data de 14.03.2014 şi FFF., angajată la data de 30.01.2015.

Rezultă, aşadar, că în anul 2012 când SC B. SRL a încheiat o parte din contractele analizate mai sus, ea nu avea niciun angajat, iar în anul 2013 când a încheiat restul contractelor cu primăriile din judeţ, avea numai un angajat, respectiv pe EEE., în calitate de contabil şef şi deci fără atribuţii în elaborarea strategiilor de dezvoltare.

Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, inculpatul A. este funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, respectiv inspector clasa I, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Sănătate - Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate.

Începând din anul 2012 şi până în prezent, făptuitorul A. a fost delegat prin dispoziţii ale Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi ordine ale Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în funcţia de Director al CCCC. Constanţa.

Prin adresa nr. x/08.05.2015, Consiliul Judeţean Constanţa a comunicat că inculpatul A. a fost încadrat în aparatul acestei instituţii la data de 09.08.2005, în funcţia de inspector principal.

Începând cu data de 11.03.2009, inculpatul a fost detaşat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în baza unui contract de management care a încetat la data de 01.06.2010, când inculpatul şi-a reluat raporturile de serviciu la Consiliul Judeţean Constanţa.

La data de 01.07.2011, inculpatul a fost promovat în funcţia de inspector superior, iar la data de 30.07.2012 a fost detaşat la CCCC. Constanţa, până la data de 21.01.2013, când detaşarea a încetat, iar inculpatul şi-a reluat activitatea la Consiliul Judeţean Constanţa.

Ulterior, inculpatul a fost din nou detaşat la CCC., începând cu data de 04.02.2013, până la data de 01.01.2014, când a reluat raporturile de serviciu la Consiliul Judeţean Constanţa.

În continuare, inculpatul a fost iarăşi detaşat la CCCC. Constanţa, cu începere de la data de 07.01.2014, delegarea fiind continuată până la momentul reţinerii sale în prezenta cauză.

Prin Dispoziţia nr. 194/08.05.2015, raporturile de serviciu ale inculpatului A. au fost suspendate de drept.

Conform art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, iar conform alin. (4) al aceluiaşi articol, pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul.

În calitate de funcţionar public, făptuitorului A. îi erau interzise activităţile comerciale de natura celor desfăşurate de el în fapt, conform art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 şi art. 49 din Legea nr. 188/1999.

Conform adresei nr. x/30.03.2015, Direcţiile pentru Agricultură judeţene sunt instituţii publice cu personalitate juridică.

Conform art. 163 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Ministerului Agriculturii, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în structura căreia funcţionează Compartimentele de dezvoltare rurală care au la nivel judeţean următoarele atribuţii: k) asigură primirea, înregistrarea şi verificarea strategiilor de dezvoltare locală depuse de G.A.L. - uri (grupuri de acţiune locală) pentru perioadele de programare 2007 - 2013 şi 2014 - 2020; n) sprijină activitatea G.A.L. - urilor din regiune, în perioada de implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 751/2010, Direcţiile pentru agricultură şi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţate integral de la bugetul de stat.

Conform art. 5 din H.G. nr. 751/2010, Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt responsabile cu implementarea la nivel judeţean a strategiei şi a Programului de guvernare în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, îmbunătăţirilor funciare, precum şi în domeniile conexe: conservarea şi managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale.

Pentru realizarea obiectivelor din domeniile de activitate, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti exercită funcţia de autoritate competentă la nivel judeţean prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate.

Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti asigură colectarea, prelucrarea şi raportarea datelor statistice şi operative din domeniul de activitate, în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniu.

Administratorul de drept al SC B. SRL, martorul N. este pădurar, angajat al Ocolului Silvic Hârşova, iar în trecut a candidat din partea GGG. - HHH. la un post de consilier judeţean.

În prezent, martorul N. este membru al Consiliului Local al com. SSS., jud. Constanţa.

Martora T., soţia asociatului unic al SC B. SRL, RR., este funcţionar public, secretar al oraşului ZZZ., de profesie expert jurist.

Cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 27.04.2015, din posesia inculpatului A. a fost ridicat cardul bancar ataşat contului deschis de SC B. SRL la BBB. - Agenţia Delfinariu, situată în apropierea locuinţei inculpatului.

De altfel, astfel cum rezultă din înscrisurile predate de BBB.., singura persoană împuternicită să efectueze operaţiuni asupra conturilor SC B. SRL a fost şi este inculpatul A..

Aceste împrejurări confirmă că inculpatul a rămas administratorul de facto al SC B. SRL şi după numirea în această calitate a martorului N. şi chiar şi după ce inculpatul a ieşit oficial din societate, el fiind singurul care avea dreptul de dispoziţie asupra resurselor băneşti ale firmei.

Apoi, în timpul percheziţiei efectuate la sediul CCCC. Constanţa, inculpatul a apelat-o telefonic pe martora EEE., contabila SC B. SRL, căreia i-a cerut ca în cursul aceleiaşi zile, la ora 12, să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a preda contabilitatea firmei, împrejurare de natură să întărească ideea că inculpatul este cel care şi în prezent conduce activitatea societăţii.

Martorul N. a declarat că la sfârşitul anului 2013, vărul său, inculpatul A., i-a cerut să devină administrator al SC B. SRL, deoarece el ocupa o funcţie publică, respectiv cea de Director al CCCC. a judeţului Constanţa şi nu putea să mai desfăşoare activităţi comerciale.

Martorul a fost de acord cu propunerea şi a mers împreună cu inculpatul la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa unde cel din urmă a îndeplinit toate formalităţile necesare.

N. a mai arătat că anterior momentului în care el a devenit administrator al SC B. SRL, aceasta a concesionat o suprafaţă de teren de la Primăria com. SSS. pe care a fost înfiinţată o livadă de pomi fructiferi şi au fost edificate construcţiile necesare desfăşurării activităţii - saivane pentru animale, magazie de cereale.

Martorul a precizat că de înfiinţarea fermei s-a ocupat inculpatul A. şi a adăugat că nu s-a ocupat niciodată de administrarea în fapt de administrarea fermei.

De asemenea, martorul a mai declarat că nu a efectuat nicio operaţiune bancară pentru SC B. SRL, nu a efectuat acte de comerţ pentru aceasta şi nici nu a reprezentat-o în raporturile cu instituţiile publice. Singura ocazie când martorul a reprezentat SC B. SRL a fost atunci când a solicitat emiterea unui certificat de urbanism.

În continuare, martorul a arătat că nu a întocmit strategii de dezvoltare pentru SC B. SRL, nu a emis facturi fiscale în numele acesteia şi a precizat că nu cunoaşte care este numărul angajaţilor societăţii şi care este pregătirea profesională a acestora.

Martora T. a declarat că este secretarul oraşului ZZZ. din anul 2001, iar în anul 2009 a fost delegată la CCCC. a judeţului Constanţa unde l-a cunoscut pe inculpatul A., hotărând să înfiinţeze împreună SC B. SRL.

După ce delegarea ei la CCC. a încetat, martora a revenit în funcţia de secretar al oraşului ZZZ. şi a cesionat părţile ei sociale inculpatului A..

În anul 2010, după ce inculpatul a revenit în funcţia de la Consiliul Judeţean Constanţa, acesta a cesionat părţile sale sociale unei alte persoane.

Martora şi inculpatul au reintrat în societate în anul 2013, însă, deoarece au decis ca firma să desfăşoare activităţi în domeniul agriculturii, au considerat potrivit ca ea să fie numită administrator.

Ulterior, societatea a concesionat o suprafaţă de teren unde a fost înfiinţată o livadă, cu autorizaţie de plantare emisă de CCC..

În legătură cu acest aspect, trebuie precizat că potrivit relaţiilor comunicate de CCCC. Constanţa, SC B. SRL a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. x/23.09.2013, formulată de T., în calitate de administrator, eliberarea autorizaţiei de plantare de pomi fructiferi.

Această cerere a fost admisă de către CCC., reprezentată de inculpatul A., care a semnat şi autorizaţia de plantare nr. x/2013.

Martora a mai arătat că la începutul anului 2014, toate părţile sociale ale SC B. SRL au fost transmise soţului ei, RR., iar administrator a fost numit martorul N., vărul inculpatului A..

Martora a declarat că ea s-a ocupat preponderent de proiectele de finanţare pentru primării, R.A.J.D.P. Constanţa şi persoane fizice şi a adăugat că de încheierea contractelor pentru întocmirea strategiilor de dezvoltare locală cu primăriile din jud. Constanţa s-a ocupat exclusiv inculpatul A. care întocmea şi facturile pentru serviciile prestate.

Martora a mai arătat că nu cunoaşte motivul pentru care preţul contractelor varia de la caz la caz şi a adăugat că sursele de informare pentru elaborarea strategiilor a fost un ghid elaborat în acest scop, site-urile primăriilor sau alte site-uri de internet (Wikipedia, etc.).

Totodată, martora a precizat că niciun reprezentant al SC B. SRL nu s-a deplasat în teren pentru a culege date în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare şi nici nu au fost solicitate oficial asemenea informaţii de la CCCC. Constanţa.

Martora a mai arătat că nu efectuat nicio operaţiune financiară prin contul bancar al SC B. SRL şi a precizat că cea mai mare parte a sumelor obţinute din contractele încheiate cu primăriile au fost investite în ferma pomicolă de la SSS..

T. a declarat că martorul N. nu are pregătirea necesară pentru a desfăşura activităţile care constituie obiectul de activitate al SC B. SRL.

De asemenea, martora a menţionat că profitul societăţii a fost iniţial împărţit între ea şi inculpatul A. dar că, spre sfârşitul anului 2012, profitul a fost păstrat şi investit în integralitate în ferma pomicolă.

Fiind audiată în cursul judecăţii, martora a confirmat şi contribuţia inculpatului A. la încheierea acestor contracte.

Martora EEE. a declarat că de la 01.04.2013 este angajata SC B. SRL în funcţia de contabil şef, cu un timp parţial de lucru de 2 ore/zi.

Martora a arătat că asociaţii societăţii erau T. şi A., cel din urmă fiind cel care efectua operaţiuni bancare în numele societăţii, situaţie care a continuat şi după ce administrator a devenit N..

Martora a declarat că nu a desfăşurat alte activităţi în afara celor legate de contabilitatea firmei şi că nu a întocmit niciodată strategii de dezvoltare.

Martora FFF. a declarat că în luna ianuarie a anului 2015 a fost angajată în funcţia de consultant, însă, deoarece a fost nemulţumită de salariu, a demisionat în luna martie 2015.

Martora a precizat că în fapt îndeplinea atribuţii de secretară, în sensul că scana şi copia documente, primea mail-uri, înregistra corespondenţa, etc. şi a adăugat că inculpatul A. venea destul de des pentru a discuta cu T. despre activitatea societăţii.

În cursul judecăţii, martora a reluat susţinerea din cursul urmăririi penale, în sensul că inculpatul A. venea la sediul SC B. SRL, însă a precizat, fără a explica contradicţia, că ea nu asista la discuţiile dintre inculpatul A. şi martora T..

Cu ocazia reaudierii sale în cursul urmăririi penale, martorul N. a declarat că în anul 2014, după ce inculpatul A. i-a atribuit calitatea de administrator al SC B. SRL, acesta l-a sunat şi i-a cerut să se deplaseze la un centru de confecţionat ştampile.

Martorul a declarat că inculpatul i-a solicitat să confecţioneze o ştampilă cu specimenul său de semnătură şi a trimis după el un şofer pentru a-l transporta la o unitate de profil.

Martorul a fost de acord cu propunerea şi împreună cu un şofer de-al inculpatului, numit III., s-a deplasat la un centru de confecţionat ştampile unde a executat două mostre de semnătură, în faţa unei angajate a societăţii respective, fără a i se solicita actul de identitate sau actele firmei, pe care care oricum nu le deţinea.

După aceasta, martorul a părăsit centrul, fără a aştepta ştampila, care a fost ridicată de către şoferul inculpatului.

În continuare, martorului i-au fost prezentate mai multe facturi emise de SC B. SRL, iar acesta şi-a recunoscut semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului, însă a precizat că el nu a semnat facturile respective.

Totodată, martorul a solicitat în mod expres să se consemneze că el nu a semnat nicio factură sau contract în numele SC B. SRL, nu s-a deplasat pentru a duce sau ridica asemenea contracte şi facturi, şi nu a ridicat şi nici nu a primit vreo sumă de bani de la societate, ca salariu sau ca altă formă de remuneraţie, în calitate de administrator.

În cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut cele declarate în cursul urmăririi penale.

Martorul III. a declarat că este angajat ca şofer la Regia Autonomă de Drumuri şi Poduri Judeţeană Constanţa dar că în fapt este şoferul inculpatului A..

În acest context, martorul a aflat că inculpatul deţine o fermă în com. SSS. dar care aparţine SC B., care este tot a inculpatului.

Martorul a mai arătat că s-a deplasat de mai multe ori la ferma inculpatului, pentru a ajuta la treburile administrative şi a precizat că a fost trimis de către acesta la mai multe primării din judeţ pentru a duce diferite documente de la SC B. SRL.

Martorul a declarat că la primării se ştia despre sosirea sa astfel încât nu trebuia să dea explicaţii cu privire la scopul prezenţei sale acolo.

De asemenea, martorul a declarat că a aflat din presă că N. ar fi administrator al SC B. SRL, deşi el cunoştea că această funcţie ar fi fost deţinută de către inculpat.

Martorul a precizat că mai multe documente care emanau de la SC B. SRL purtau semnătura martorului N. dar că inculpatul deţinea o ştampilă cu impresiunea semnăturii respective.

Martorul a mai arătat că inculpatul l-a trimis de mai multe ori la un centru de confecţionat ştampile situat pe str. x unde a confecţionat mai multe ştampile, printre ele fiind posibil să fie şi cea cu impresiunea semnăturii martorului N..

În continuare, martorul a declarat că l-a văzut de mai multe ori pe inculpat aplicând ştampila cu semnătura martorului N. pe mai multe facturi.

Fiind audiat în cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale, precizând acest lucru în mod repetat şi când i-au fost semnalate contradicţii între susţinerile din cursul urmăririi penale şi cele din cursul judecăţii, martorul subliniind că cele declarate la urmărirea penală corespund adevărului.

Martorul JJJ., angajat ca şofer la CCCC. a judeţului Constanţa a declarat că îl cunoaşte pe N. despre care ştie că locuieşte în com. SSS. şi că se ocupa de ferma din localitate a inculpatului A..

Martorul a mai arătat că l-a văzut pe inculpat aplicând o ştampilă cu impresiunea semnăturii lui N. pe o factură şi a adăugat că inculpatul l-a trimis de mai multe ori la primării din judeţ unde lăsa documente care proveneau de la SC B. SRL.

Fiind audiat şi în cursul judecăţii, cu excepţia unei singure susţineri, (că i-ar fi spus martorului N. că ştampila folosită de inculpat ar fi avut specimenul acestuia de semnătură) martorul şi-a menţinut declaraţia din cursul urmăririi penale. Câtă vreme martorul a precizat la începutul declaraţiei sale din cursul judecăţii că a citit declaraţia dată în cursul urmăririi penale, martorul fiind audiat în prezenţa avocatului care a şi semnat declaraţia, declaraţie pe care martorul, personal, a făcut menţiunea "Am citit cele consemnate care corespund realităţii" şi câtă vreme nu a oferit o explicaţie pentru motivarea revenirii asupra susţinerii consemnate în faza de urmărire penală, pe care ulterior a negat-o, nu poate fi primită revenirea martorului asupra acestei susţineri.

În plus, în declaraţia luată în cursul urmăririi penale la data de 14.05.2015, se insistă asupra acestui aspect, martorul precizând foarte clar că i-a spus martorului N. că l-a văzut pe inculpatul A. folosind ştampila cu specimenul său de semnătură, menţionând în mod expres că nu i-a spus martorului N. că l-ar fi văzut pe şoferul "III." făcând acest lucru. Este exclusă, aşadar, orice scăpare a martorului în declaraţie ori a organului de urmărire penală la consemnarea declaraţiei, aspectul vizând indicarea persoanei căreia îi aparţinea specimenul de semnătură de pe ştampila folosită de inculpat fiind lămurit în respectiva depoziţie.

Declaraţia martorului JJJ. referitoare la persoana căreia îi aparţine specimenul de semnătură de pe ştampila folosită este confirmată şi de martorul III. care, în depoziţia din data de 14.05.2015, a susţinut că l-a văzut de mai multe ori pe inculpat aplicând ştampila cu amprenta lui N. pe facturi şi ordine de plată.

Şi acest martor a adăugat că inculpatul l-a trimis de mai multe ori la primării din judeţ unde lăsa documente care proveneau de la SC B. SRL.

Acelaşi martor a declarat şi faptul că a fost trimis de inculpat la un centru de confecţionat ştampile de pe str. x pentru a confecţiona 6-7 ştampile cu diverse amprente care se refereau la proiecte sau fonduri europene şi posibil Program Operaţional Pescuit, martorul susţinând că a reţinut combinaţia P.O.P. şi câteva cifre, ştampile pe care, ulterior, i le-a dus inculpatului la birou.

De menţionat este şi faptul că inculpatul A. deţinea la domiciliu şi utiliza un autoturism de teren marca x, aparţinând Consiliului Judeţean Constanţa, ceea ce confirmă poziţia sa influentă în cadrul acestei instituţii care i-a încredinţat un autovehicul de valoare mare.

La percheziţia efectuată la asupra sediului Direcţiei pentru Agricultură a jud. Constanţa, au fost verificate registrele de corespondenţă ale instituţiei, stabilindu-se că această instituţie nu a purtat niciun fel de corespondenţă cu SC B. SRL.

Totodată, din analiza registrelor de corespondenţă ale Direcţiei pentru Agricultură a jud. Constanţa a rezultat, pe de-o parte că primăriile din judeţ au comunicat instituţiei informaţii privind suprafeţele de teren agricol deţinute, culturile înfiinţate, numărul animalelor deţinute, iar pe de altă parte că anumite persoane juridice de drept privat au solicitat Direcţiei date privind ramurile agriculturii practicate în judeţ, necesare activităţii proprii.

Aceste menţiuni din registrele direcţiei coroborează declaraţiile unora dintre martori care au arătat că au comunicat instituţiei date privind culturile agricole şi animalele existente pe raza diverselor unităţi administrativ teritoriale şi confirmă împrejurarea că la dispoziţia inculpatului se aflau informaţii de natura celor inserate de SC B. SRL în cuprinsul strategiilor.

Apoi, examinarea registrelor a condus şi la concluzia că SC B. SRL nu a solicitat şi nici nu a obţinut în mod legal, de la CCCC. Constanţa, datele pe care le-a inserat în cuprinsul strategiilor.

De la sediul SC B. SRL au fost ridicate înscrisuri care confirmă ipoteza că aceasta a înregistrat în contabilitate cheltuieli nereale pentru a diminua baza impozabilă.

Din cuprinsul aceloraşi înscrisuri rezultă că SC B. SRL era reprezentată de către A..

Mai trebuie precizat că SC B. SRL a înregistrat în contabilitate mai multe facturi, aparent emise de SC XX. SRL, fiecare dintre ele în valoare de 4960 RON, cu scopul eludării interdicţiei plăţilor în numerar de peste 5.000 RON, impusă de art. 5 lit. c) din O.G. nr. 15/1996.

La percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa martorului N. au fost găsite 17 facturi care dovedesc faptul că SC B. SRL a cumpărat în perioada 14.06.2013 - 29.12.2014, mai multe cantităţi de cherestea, de la SC KKK. SRL, împreună cu chitanţele care atestă plata preţului.

O parte dintre aceste facturi au menţionat la rubrica "numele delegatului", numele şi prenumele A., în timp ce altele RR..

Tot în locuinţa martorului N. au fost găsite 12 cartuşe de vânătoare calibrul 12 care au fost predate Serviciului Arme Explozibili şi Substanţe Periculoase din cadrul I.P.J. Constanţa.

La percheziţia domiciliară efectuată asupra imobilului edificat fără autorizaţie pe sola A189 din intravilanul com. SSS., concesionată de SC B. SRL au fost identificate două panouri inscripţionate "Programul operaţional pentru pescuit 2007 - 2013, Guvernul României, SC B. SRL, amenajare ecoturistică P+1, com. SSS., jud. Constanţa, realizat în 2015 cu sprijinul Uniunii Europene şi al Guvernului României".

Cu privire la acest aspect, trebuie menţionat că astfel cum rezultă din relaţiile comunicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul căruia inculpatul are funcţia de director al Direcţiei Judeţene, este Autoritatea de Management în Programul operaţional pentru pescuit.

La ferma aparţinând SC B. SRL au fost găsite şi două colete care conţineau piese pentru instalaţii de irigaţie, ambele expediate pe numele inculpatului A..

O parte din sumele de bani obţinute de SC B. SRL din executarea contractelor de prestări servicii încheiate cu primăriile din judeţul Constanţa au fost investite în înfiinţarea unei livezi şi a unei ferme în com. SSS., jud. Constanţa.

Astfel, societatea comercială a concesionat, în baza contractului nr. x/2013 suprafaţa de 25,3 ha situat pe raza comunei SSS., jud. Constanţa.

La data de 09.09.2013, SC B. SRL a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. x cu Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, având ca obiect 7.735 pomi fructiferi, utilizaţi pentru înfiinţarea unei livezi pe terenul concesionat, la un preţ de 131.495 RON.

La încheierea acestui contract, SC B. SRL a fost reprezentată de către inculpatul A., care a semnat înscrisul în calitate de administrator.

Pomii achiziţionaţi în temeiul contractului au fost livraţi SC B. SRL, conform avizelor de însoţire a mărfii.

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa a predat facturile emise către SC B. SRL, cu numerele: x/30.09.2013 pentru suma de 20.000 RON, 3251/26.09.2013, pentru suma de 20.000 RON, x/12.09.2013, pentru suma de 1364 RON x/12.09.2013, pentru suma de 20.000 RON, 3252/27.09.2013, pentru suma de 20.000 RON, 3149/23.12.2013, pentru suma de 31.501,74 RON, 3140/13.12.2013, în cuantum de 99.996 RON.

Inculpatul A. a fost cel care a semnat de primire şi facturile nr. x/23.12.2013, y/30.09.2013, x/12.09.2013, x/12.09.2013, precum şi avizele de însoţire a mărfii, recepţionând pomii fructiferi în numele SC B. SRL.

Totodată, inculpatul a efectuat şi plăţile în executarea acestui contract, în numele SC B. SRL.

Pe terenul concesionat, în imediata vecinătate a livezii, amplasată în intravilanul com. SSS., sola A189, a fost edificată şi o construcţie fără autorizaţie, pentru care a fost însă emis de către Primăria com. SSS. certificatul de urbanism nr. x/10.11.2014.

Prin Hotărârea nr. 70/10.12.2013, Consiliul Local al com. SSS. a aprobat şi un Plan Urbanistic Zonal "Intrare în intravilan din extravilan pentru construire amenajare eco-turistică P+1E" pentru o suprafaţă de 5.000 m.p. în vederea construirii unei amenajări eco-turistice cu regim de înălţime P+1E şi regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic zonal beneficiar SC B. SRL.

În vederea aprobării PUZ ului, SC B. SRL a depus la Primăria com. SSS. şi planurile construcţiei care urma să fie ridicată.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 27.04.2015, s-a constatat că imobilul edificat fără autorizaţie pe terenul concesionat de SC B. SRL, sola A189 reprezintă o clădire P+1E, cu destinaţia de casă de locuit, nefinalizată, construită din BCA, învelită cu tablă.

Pe acelaşi teren se mai afla construită şi o fermă compusă dintr-un depozit - magazie pentru cereale, o cameră pentru depozitarea laptelui, un grajd şi un saivan care adăposteau ovine, cabaline şi păsări de curte.

Astfel cum rezultă din planşa fotografică întocmită cu ocazia percheziţiei, construcţia cu destinaţia casă de locuit nu era tencuită şi nu avea montate uşi sau ferestre.

Cu privire la fermă şi la casa în construcţie, martorul N. şi LLL., persoană însărcinată cu paza, au arătat că ele aparţin SC B. SRL dar că ele sunt deţinute şi administrate în fapt de către inculpatul A. care finanţează întreaga activitate a fermei şi care trece frecvent pentru a supraveghea şi coordona activităţile.

În drept:

Fapta inculpatului A., care în perioada 21.12.2010 - 01.08.2014 a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia de inspector superior în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi cea de Director Executiv al CCCC. a judeţului Constanţa pe care le deţinea în perioada respectivă şi a încheiat tranzacţii financiare utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiilor publice arătate, toate în administrarea activităţii SC B. SRL pe care inculpatul o înfiinţase, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 - efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., privind forma continuată a infracţiunii.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii în modalitatea prevăzută de prima teză a art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, a constat în efectuarea mai multor operaţiuni financiare ca acte de comerţ.

Jurisprudenţa a statuat că în lipsa unei definiţii legale, noţiunea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, trebuie interpretată în conformitate cu legislaţia civilă şi comercială şi având în vedere sensul uzual al termenilor.

Astfel, instanţa supremă a stabilit că prin operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, în accepţiunea art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, se înţelege desfăşurarea oricărei activităţi apreciate ca act de comerţ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa penală nr. 234/2011).

Astfel cum rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, inculpatul A. a încheiat contracte comerciale în numele SC B. SRL, a formulat oferte în numele acesteia, a completat şi semnat documente financiar contabile, a încasat sume de bani de la beneficiarii serviciilor prestate de SC B. SRL, a coordonat şi condus în mod nemijlocit activitatea comercială a firmei, a efectuat plăţi în numele acesteia şi a retras sume de bani în numerar din conturile ei.

Toate aceste activităţi reprezintă operaţiuni financiare ca acte de comerţ, conform art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul A. a efectuat demersurile pregătitoare pentru ca SC B. SRL să încaseze sumele care aveau să fie virate de primăriile din judeţ, întocmind oferte de servicii şi încheind contracte de prestări servicii cu instituţiile respective.

Ulterior, în temeiul acestor contracte, a emis facturi şi a contactat apoi reprezentanţii unităţilor administrativ teritorial cărora le-a solicitat plata sumelor facturate, iar după ce în contul SC B. SRL au fost virate fondurile a efectuat plăţi şi respectiv retrageri.

Plăţile respective au fost făcute către furnizori ai agentului economic administrat în drept şi apoi în fapt de către inculpat pentru produse necesare înfiinţării unei livezi şi a unei firme, care au constituit un alt obiect al activităţilor comerciale desfăşurate.

La rândul lor, retragerile efectuate de către inculpat au avut ca obiect sumele de bani încasate de agentul economic în urma activităţilor comerciale desfăşurate.

Prin urmare, nu se poate aprecia altfel decât, în sensul că operaţiunile financiare efectuate de către inculpatul A. au avut caracterul unor acte de comerţ, fiind în mod direct şi indisolubil legate de activitatea comercială desfăşurată de agentul economic SC B. SRL, vizând chiar desfăşurarea activităţilor respective (prin plăţile efectuate faţă de partenerii comerciali) ori realizarea scopului pentru care a fost înfiinţat (obţinerea de profit, în cazul retragerilor de numerar).

Mai mult, în acest sens trebuie să se reţină şi perioada lungă de timp în care inculpatul a efectuat operaţiunile financiare respective, împrejurare care este de natură să excludă caracterul de acte izolate, accidentale ale acestora şi să confirme faptul că inculpatul transformase conducerea activităţii SC B. SRL în activitate curentă.

Această din urmă concluzie confirmă că administrarea activităţii agentului economic constituia o veritabilă îndeletnicire a inculpatului, paralelă cu cea desfăşurată în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi CCCC. a judeţului Constanţa, acesta comportându-se ca un comerciant.

Deoarece la momentul efectuării operaţiunilor descrise mai sus, inculpatul A. avea calitatea de funcţionar public, fiind inspector superior în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, detaşat în funcţia de Director Executiv al CCCC. a judeţului Constanţa, lui îi erau interzise activităţile comerciale.

Această interdicţie decurgea din prevederile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. c), art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 şi art. 49 din Legea nr. 188/1999.

În ceea ce priveşte legătura dintre funcţiile publice deţinute de inculpat şi operaţiunile financiare efectuate, trebuie precizat că, pe de-o parte inculpatul avea calitatea de inspector în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa care era ordonatorul de credite pentru sumele necesare întocmirii strategiilor de dezvoltare locală, virate în conturile primăriilor din jud. Constanţa.

Pe de altă parte, inculpatul exercita funcţia de Director Executiv al CCCC. a judeţului Constanţa, serviciu deconcentrat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care avea sarcina de a exercita în teritoriu atribuţiile organului administraţiei publice centrale. Totodată, funcţia deţinută în cadrul Direcţiei Agricole îi permitea accesul la o parte din informaţiile necesare întocmirii strategiilor de dezvoltare.

În ceea ce priveşte modalitatea infracţiunii prevăzută de teza a II-a a art. 12 lit. a), elementul material al infracţiunii a constat în efectuarea de către inculpatul A. de tranzacţii financiare.

Ca şi în cazul operaţiunilor financiare, noţiunea de tranzacţie nu are o definiţie legală, motiv pentru care se va recurge la înţelesul uzual al termenului.

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române prin "tranzacţie" se înţelege "convenţie între două sau mai multe părţi, prin care se transmit anumite drepturi, se face un schimb comercial etc." iar prin "financiar" se înţelege "care ţine de organizarea finanţelor, privitor la finanţe, la circulaţia banilor, a creditului etc."

Prin urmare, prin noţiunea de tranzacţie financiară trebuie să se înţeleagă o convenţie prin care se transmit bani, credite, ori se asigură circulaţia acestora, iar din probele administrate rezultă că inculpatul A. a încheiat asemenea tranzacţii comerciale.

În continuare, în încheierea acestor tranzacţii, inculpatul a folosit informaţii obţinute în virtutea funcţiei de inspector în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, fiind, aşadar, îndeplinită şi condiţia esenţială prevăzută de textul incriminator. Conform celor arătate mai sus, inculpatul cunoştea cuantumul fondurilor aveau să fie alocate de instituţia în cadrul căreia lucra, fiecărei primării pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, emiţând facturi pentru exact sumele respective.

De asemenea, tot în virtutea funcţiei sale inculpatul afla şi data la care aveau să fie virate sumele de la Consiliul Judeţean Constanţa al cărui angajat era şi în preajma acelei date, factura serviciilor prestate primăriilor, pentru a asigura obţinerea fondurilor publice.

Instanţa a subliniat că, ceea ce se urmăreşte de legiuitor prin incriminarea acestor fapte este exact menţinerea persoanelor cu funcţii publice dincolo de orice suspiciune care ar putea avea drept consecinţe deturnarea funcţiei şi exercitarea sa în alte scopuri, comerciale, de obţinere de profituri din activităţi care, prin natura lor sunt aducătoare de profit.

Aşadar, o persoană învestită cu atributul funcţiei publice ca a inculpatului este incompatibilă de a exercita aceste acte.

Urmarea imediată a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului a constat într-o stare de pericol pentru relaţiile sociale care constituie obiectul juridic special al infracţiunii, legate de corectitudinea care ar trebui să caracterizeze funcţia publică pentru care legea a impus incompatibilităţi cu activităţile comerciale.

Legătura de cauzalitate dintre faptele reţinute în sarcina inculpatului şi rezultatul socialmente periculos al acestora, rezultă din chiar materialitatea celor dintâi.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul A. a acţionat cu intenţie directă, calificată prin scop, urmărind, atât producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale, cât şi obţinerea pentru sine şi pentru persoana juridică a cărei activitate o conducea, de foloase materiale necuvenite.

Fapta inculpatului A. care în perioada 01.01.2012 - 03.04.2015, în calitate de administrator de drept şi ulterior de fapt al SC B. SRL, a înregistrat în contabilitatea acesteia operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale, diminuând astfel baza impozabilă, cu efectul prejudicierii bugetului de stat cu suma de 445.831 RON, reprezentând impozit pe profit (188.891 RON) şi taxă pe valoare adăugată (256.940 RON), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatei SC B. SRL care în perioada 01.01.2012 - 03.04.2015, a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale, diminuând astfel baza impozabilă, cu efectul prejudicierii bugetului de stat cu suma de 445.831 RON, reprezentând impozit pe profit (188.891 RON) şi taxă pe valoare adăugată (256.940 RON), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Se impune a fi menţionat faptul că, expertiza contabilă efectuată în cauză nu schimbă situaţia operaţiunilor şi cheltuielilor vizând întocmirea celor 31 de strategii de dezvoltare rurală în discuţie reţinută în baza raportului de constatare tehnico-ştiinţifică financiar-contabilă efectuată în cursul urmăririi penale.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii a constat într-o acţiune de consemnare în documentele contabile ale SC B. SRL, a unor operaţiuni fictive şi a unor cheltuieli nereale.

Astfel cum s-a arătat la punctul 1 al rechizitoriului, inculpaţii A. şi SC B. SRL au înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive privind presupuse servicii de consultanţă prestate în beneficiul mai multor unităţi administrativ teritoriale din judeţul Constanţa, nesusţinute de documente justificative, dar şi cheltuieli nereale, fără legătură cu activităţile generatoare de venituri ale societăţii comerciale.

Astfel de cheltuieli, fără legătură cu presupusa activitate de consultanţă, au fost înregistrate în contabilitatea SC B. SRL drept cheltuieli deductibile, deşi nu aveau un asemenea caracter, conform distincţiilor efectuate anterior, cu ocazia analizării situaţiei de fapt.

Pe această cale, a fost diminuată în mod nelegal baza impozabilă, cu efectul plăţii unui impozit pe profit şi a unei taxe pe valoare adăugată, în cuantum mai mic decât ar fi trebuit, raportat la veniturile societăţii.

Urmarea imediată a constat, iniţial, într-o stare de pericol legată de diminuarea sau neplata obligaţiilor fiscale către stat.

Ulterior această stare de pericol s-a şi concretizat, materializându-se într-un prejudiciu în cuantum de 445.831 RON provocat bugetului de stat.

Între această urmare imediată şi fapta imputată în sarcina inculpatului a existat o legătură de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut urmarea socialmente periculoasă a faptei şi a urmărit producerea acesteia.

În cauză, este îndeplinită şi condiţia scopului în vederea căruia au fost înregistrate cheltuielile nereale, respectiv neîndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Astfel, consemnarea acestor cheltuieli s-a făcut nu în condiţiile efectuării unor operaţiuni sau plăţi reale, ci exclusiv cu scopul creşterii pasivului patrimonial al societăţii, diminuării profitului impozabil şi deci a impozitului pe profit datorat bugetului de stat.

În legătură cu această infracţiune s-a mai precizat că, aşa cum rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală, singura persoană care a administrat efectiv SC B. SRL în perioada 2012 - prezent a fost inculpatul A., numirea martorului N. în această funcţie fiind una pur fictivă.

Astfel, martorul nu a îndeplinit niciun act specific calităţii de administrator, nu a reprezentat societatea în raporturile comerciale, nu a încheiat contracte, nu a întocmit documente financiar contabile, nu a încasat sume de bani în numele societăţii şi nu a avut, nici măcar teoretic, posibilitatea de a dispune de resursele acesteia.

Mai mult, toate semnăturile atribuite martorului N., legate de activitatea SC B. SRL au fost în realitate executate de către inculpatul A., prin folosirea unei ştampile cu impresiunea semnăturii martorului.

Pentru aceste motive, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 este stabilită răspunderea penală a administratorului de drept, iar ulterior de fapt, din perioada în care au fost comise faptele incriminate, respectiv inculpatul A..

În apărare, inculpatul a susţinut, în esenţă, că nu există fapta de evaziune fiscală, întrucât strategiile de dezvoltare au fost întocmite, pretinsul caracter neprofesional al acestora, neputând fi asimilat inexistenţei lucrărilor, astfel încât nu se poate reţine caracterul fictiv al operaţiunilor şi al cheltuielilor şi, totodată, că, efectuarea unor cheltuieli nedeductibile nu poate conduce la existenţa infracţiunii de evaziune fiscală.

Apărarea inculpatului a fost înlăturată de instanţă pentru următoarele considerente:

În raportul de constatare tehnico-ştiinţifică contabilă s-au constatat următoarele:

- facturile fiscale au fost emise sub responsabilitatea inculpatului A. şi nu conţin nicio referire la existenţa unui raport de lucru, deviz de lucrări sau alte materiale corespunzătoare din care să rezulte efectuarea în realitate a serviciilor facturate, ori o referire cu privire la încasarea unui avans în baza contractului, ceea ce arată caracterul nereal al acestor documente fiscale emise de societate doar în scopul încasării unor venituri de la unităţi bugetare;

- în scopul justificării veniturilor încasate fără prestarea în realitate a serviciilor facturate, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii de consultanţă în elaborarea unor documentaţii de finanţare proiecte europene, în sumă totală de 325.000 RON, care ar fi fost achiziţionate de la SC UU. SRL (180.000 RON) şi SC VV. SRL (75.000 RON), societăţi administrate de aceeaşi persoană, precum şi de la SC WW. SRL (30.000 RON) şi SC XX. SRL (40.000 RON);

- SC B. SRL a înregistrat în contabilitate şi în alte documente legale, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse materialele consumabile sau instalaţii care ar fi fost achiziţionate de la furnizorii de confecţii SC YY. SRL, SC ZZ. SRL şi SC AAA. SRL, societăţi administrate de aceeaşi persoană, având drept consecinţă majorarea artificială a achiziţiilor cu suma de 264.645,64 RON şi deducerea fără drept a taxei pe valoarea adăugată aferentă.

Aşadar, în scopul justificării veniturilor încasate fără prestarea în realitate a serviciilor facturate, SC B. SRL a înregistrat în contabilitate şi în alte documente legale, în perioada 01.01.2012 - 31.03.2015, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale în sumă totală de 589.645,65 RON (325.000 RON + 264.645,64 RON) privind presupuse servicii de consultanţă în elaborarea unor documentaţii de finanţare proiecte europene, precum şi a unor presupuse materialele consumabile şi instalaţii care ar fi fost achiziţionate fără a avea la bază documente justificative legal întocmite din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice şi adevărata sursă de provenienţă a acestor bunuri.

Deşi strategiile pentru dezvoltare locală, întocmite de SC B. SRL au existat ca şi lucrări în format scris, în realitate acestea au realizat cu un minim de cheltuieli, în niciun caz la valoarea celor evidenţiate în actele contabile în care s-au înregistrat operaţiunile şi cheltuielile efectuate în vederea achiziţionării de materiale pretins necesare întocmirii acestora, în scopul diminuării bazei impozabile, tocmai datorită faptului că inculpatul, prin natura funcţiei sale în cadrul CCCC. a judeţului Constanţa avea acces facil la informaţiile necesare elaborării lor, lucrările au fost de slabă calitate, dovadă fiind şi întocmirea şi predarea în termene foarte scurte, realizate prin procedeul copy-paste, nu au fost efectuate deplasări şi verificări în teren, ceea ce se reflectă tocmai concluzia exprimată în raportul de constatare-tehnico-ştiinţifică potrivit căreia nu au existat documente care să evidenţieze cheltuielile aferente veniturilor provenite din întocmirea respectivelor strategii, în timp ce toate cheltuielile reale efectuate de către SC B. SRL au fost făcute strict în favoarea asociaţilor, aşadar fără legătură cu activitatea producătoare de venit.

În concluzie, deşi în contabilitatea SC B. SRL au fost înregistrate ca operaţiuni şi cheltuieli privind servicii de consultanţă în elaborarea unor documentaţii de finanţare proiecte europene, în sumă totală de 325.000 RON, în realitate, operaţiunile şi cheltuielile, astfel cum au fost evidenţiate nu au existat, toate cheltuielile fiind făcute în favoarea asociaţilor, ele nefiind generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii.

Fapta inculpatului A. care, în anul 2013, împreună cu SC B. SRL a investit o parte din sumele provenite din săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, pentru concesionarea unui teren în comuna SSS., jud. Constanţa, înfiinţarea unei livezi şi edificarea unei construcţii pe terenul respectiv, ascunzând, astfel originea ilicită a sumelor respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2019, actuala reglementare fiind mai favorabilă, atât din perspectiva condiţiilor de incriminare, însă şi din perspectiva regimului sancţionator.

Fapta inculpatei SC B. SRL care, în anul 2013, împreună cu inculpatul A., a investit o parte din sumele provenite din săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, pentru concesionarea unui teren în comuna SSS., jud. Constanţa, înfiinţarea unei livezi şi edificarea unei construcţii pe terenul respectiv, ascunzând, astfel originea ilicită a sumelor respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2019, actuala reglementare fiind mai favorabilă, atât din perspectiva condiţiilor de incriminare însă şi din perspectiva regimului sancţionator.

În cauză este îndeplinită condiţia situaţiei premisă a existenţei unui bun care provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Acest bun, produs al infracţiunilor predicat, a fost reprezentat de sumele de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii a constat în acţiuni de schimbare a sumelor de bani obţinute ca urmare a săvârşirii infracţiunilor analizate cu bunuri care aveau o provenienţă licită şi care au fost ulterior deţinute legal de SC B. SRL.

Această acţiune de schimbare s-a realizat prin intermediul încheierii unor contracte civile sau comerciale, de concesiune şi respectiv vânzare cumpărare.

Pe calea investiţiilor şi plăţilor făcute cu fonduri provenite în săvârşirea de infracţiuni, inculpaţii A. şi SC B. SRL au investit banii murdari, cu provenienţă ilicită, în dobândirea unor unor bunuri curate, cu origine legală.

Mai mult, bunurile licite în care au fost schimbate fondurile provenite din infracţiuni au fost afectate activităţii SC B. SRL, fiind susceptibile să producă ele însele, în viitor, venituri licite.

Urmarea imediată a infracţiunii a constat, pe de o parte, în ascunderea originii ilicite a sumelor de bani investite de către inculpaţi în bunuri sau drepturi cu origine şi aparenţă legală, iar pe de altă parte, într-o atingere adusă relaţiilor sociale patrimoniale a căror normală desfăşurare presupune ca originea ilicită a bunurilor sau sumelor de bani provenite din infracţiuni să nu fie disimulată, în scopul împiedicării autorităţilor să le identifice şi să asigure infractorilor controlul profiturilor obţinute.

Între fapta reţinută în sarcina inculpatului şi urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate.

Instanţa a reamintit faptul că, în ceea ce priveşte infracţiunea pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată în prezenta cauză, prev. de lit. a) a art. 29 din Legea nr. 656/2002 [în reglementarea actuală reţinută de către instanţă - art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2019], subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi şi subiect activ al infracţiunii din care provin bunurile.

Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au acţionat cu intenţie directă, în sensul că au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi au urmărit producerea acestuia.

Astfel, inculpaţii au cunoscut împrejurarea că sumele de bani pe care le-au schimbat în bunuri licite, prin intermediul încheierii mai multor contracte, proveneau din săvârşirea unor infracţiuni, condiţii în care au acţionat cu scopul disimulării realităţii cu privire la originea sumelor.

În apărare, inculpaţii au susţinut în esenţă că, atât timp cât nu există infracţiunea de evaziune fiscală, nu poate exista nici fapta de spălare a banilor.

Or, astfel, cum a evidenţiat, inculpaţii au săvârşit fapta de evaziune fiscală, inculpatul A. fiind şi autorul infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.

Fapta inculpatului A., care la data de 06.02.2014 a transmis, în mod fictiv, părţile sociale deţinute la SC B. SRL către RR., deşi ulterior acestui moment a continuat să beneficieze de activitatea societăţii şi a continuat să efectueze operaţiuni comerciale în numele acesteia, cu scopul îngreunării urmăririi penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii a constat într-o acţiune prin care inculpatul A. a cesionat părţile sociale ale SC B. SRL către numitul RR..

Această cesiune a avut un caracter fictiv dat de împrejurarea că ea nu a corespuns realităţii în sensul că SC B. SRL a continuat să aparţină inculpatului A., care a beneficiat de veniturile obţinute din activităţile comerciale ale firmei, mult după ce părţile sociale au fost transmise.

Astfel, din sumele obţinute din activitatea SC B. SRL inculpatul şi-a însuşit o parte importantă, retrasă în numerar sau de la bancomate, ori a efectuat plăţi pentru cheltuieli efectuate în interes propriu, toate acestea, după ce RR. devenise asociat unic al firmei.

Apoi, operaţiunea de cesiune nu a corespuns realităţii, ci a avut un caracter pur formal, în condiţiile în care actele specifice administrării societăţii comerciale au fost în continuare efectuate de către inculpatul A. şi după momentul cesiunii.

Inculpatul a continuat să încheie contracte în numele societăţii, să emită facturi, să încaseze preţul prestaţiilor şi să dispună de aceste fonduri şi după ce oficial nu mai avea nici calitatea de asociat şi nici pe cea de administrator al SC B. SRL.

Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru relaţiile sociale legate de corectitudinea şi realitatea care ar trebui să caracterizeze operaţiunile de cesionare a părţilor sociale ale unei societăţi comerciale.

Legătura de cauzalitate între faptele imputate în sarcina inculpatului şi urmarea imediată produsă rezultă ex re.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei lor şi a urmărit producerea acestuia.

În cauză este, de altfel, îndeplinit şi scopul prevăzut de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, inculpatul cesionând părţile sociale ale SC B. SRL după ce comisese mai multe infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru a evita tragerea lor la răspundere penală sub acest aspect.

De altfel, din probele administrate în cauză şi în principal din declaraţia martorului N., rezultă nu doar caracterul fictiv al cesiunii dar şi că motivul real al acestei operaţiuni l-a reprezentat incompatibilitatea dintre calitatea de funcţionar public a inculpatului A. şi efectuarea unor activităţi comerciale.

Deoarece inculpaţii A. şi SC B. SRL au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în privinţa lor sunt aplicabile prevederile art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni.

Inculpatul A. a fost trimis în judecată în prezenta cauză şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., reţinându-se de către procuror că, în perioada 21.12.2010- 01.08.2014, pentru a determina reprezentanţii a 22 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Constanţa (comunele Ciocârlia, QQQ., RRR., ŞŞŞ., Ovidiu, ŢŢŢ., SSS., WWW., YYY., BBBB., DDDD., GGGG., HHHH., IIII., KKKK., NNNN., RRRR., 23 august, UUU., JJJJ., FFFF. şi PPPP.) să încheie contractele de prestări servicii cu SC B. SRL şi pentru a plăti acestei societăţi, contravaloarea unor servicii inutile şi nesolicitate de ele, a folosit influenţa şi de autoritatea care decurgeau din calitatea de funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi din cea de Director al CCCC. a Judeţean Constanţa, inculpatul îndeplinind condiţiile necesare pentru a fi subiect activ al acestei infracţiuni, în sensul că la momentul săvârşirii faptelor îndeplinea o funcţie de conducere (director executiv) în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial (CCCC. a judeţului Constanţa).

Sub aspectul laturii obiective, procurorul a apreciat că, elementul material al infracţiunii a constat în acţiuni prin care, în raporturile cu primarii mai multor localităţi din judeţul Constanţa, inculpatul A. şi-a folosit influenţa care decurgea din funcţiile publice deţinute în cadrul CCCC. a judeţului Constanţa şi în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.

Instanţa a reţinut că, mai mulţi martori audiaţi în cauză au declarat în mod expres că au contractat cu SC B. SRL, deoarece aceasta era reprezentată de către inculpat şi nu au dorit să aibă relaţii proaste cu CCCC. a judeţului Constanţa şi Consiliul Judeţean.

Pe de altă parte, martorii au declarat că ştiau despre inculpat că este şeful direcţiei, ori că lucra sau lucrase la Consiliul Judeţean şi că era membru al partidului de la guvernare şi un apropiat al Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi că iniţiativa încheierii contractelor a aparţinut fără excepţie inculpatului care s-a deplasat personal la sediul primăriilor din judeţ pentru a încheia contractele.

Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 o constituie fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Contrar opiniei apărării, inculpatul A. are calitate de subiect activ al infracţiunii, având o funcţie de conducere - director executiv - în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial - CCCC. a judeţului Constanţa.

De asemenea, contrar opiniei apărării care a susţinut că foloasele obţinute de inculpat nu pot fi considerate necuvenite, întrucât strategiile de dezvoltare au fost întocmite şi livrate primăriilor din judeţ, instanţa reţine că foloasele obţinute de către inculpat sunt "necuvenite " în înţelesul art. 13 din Legea nr. 78/2000 tocmai pentru faptul că provin din activităţi interzise de lege pentru inculpatul- funcţionar public.

Însă în cauză se impune pronunţarea soluţiei de achitare a inculpatului A. sub aspectul infracţiunii prev. de art. 13.

Instanţa a subliniat că, simpla existenţă a funcţiei şi, totodată, a unei influenţe date de prerogativele acesteia, cât şi obţinerea unor foloase necuvenite nu sunt suficiente pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât existenţa unei influenţe sau autorităţi nu poate fi echivalată cu folosirea, cu direcţionarea influenţei sau autorităţii în vederea obţinerii unui scop, fiind, aşadar necesară pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii "exhibarea unor elemente faptice".

Or, dovedirea exercitării acţiunii de folosire a influenţei inculpatului în determinarea luării hotărârii primarilor de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală şi încheierea contractelor cu SC B. SRL derivată din prezenţa sau calitatea persoanei despre care crede că ar putea avea influenţă, în lipsa unei manifestări concrete din partea celui dintâi.

S-a menţionat că, în opinia instanţei cunoaşterea funcţiilor deţinute de inculpat în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi în cadrul CCCC. şi informaţia oferită de acesta primarilor/viceprimarilor, în sensul, că banii se vor vira de la Consiliul Judeţean, în lipsa oricăror alte acţiuni rezultate din materialul probator, nu constituie o manifestare a unor elemente faptice care să circumscrie latura obiectivă a infracţiunii în discuţie.

Mai mult, singura calitate care întruneşte condiţiile impuse de art. 13 din Legea nr. 78/2000 este, astfel cum s-a reţinut şi în actul de sesizare a instanţei, cea de Director Executiv al CCCC. a Judeţului Constanţa.

Or, din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat că numai notorietatea acestei funcţii, iar nu alte asigurări date de inculpat, acţiuni ale acestuia în legătură strictă cu această funcţii au contribuit la luarea hotărârii de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală de către SC B. SRL şi încheierea contractelor cu această societate.

Din probele administrate a rezultat că, hotărârea de a accepta întocmirea strategiilor de dezvoltare rurală de către SC B. SRL şi încheierea contractelor cu această societate a avut la bază ideea că nu este nevoie să avanseze bani pentru elaborarea acestora, idee bazată pe informaţia furnizată de inculpat în sensul că banii vor fi viraţi de către consiliul judeţean precum şi pe cunoaşterea de către aceştia a calităţii inculpatului de membru I., de persoană care lucrează în cadrul consiliului judeţean.

B. Prin Decizia nr. 537/P/2021 pronunţată în data de 14 iunie 2021, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori, şi de familie a dispus următoarele:

I. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpaţii A. şi S.C B. SRL, împotriva Sentinţei penale nr. 43 pronunţată în data de 23.01.2019 în dosarul penal nr. x/2015 al Tribunalului Constanţa, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată, iar în urma rejudecării a dispus:

a) În baza art. 396 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, cu aplic. art. 5 din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

b) În baza art. 396 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata S.C B. SRL ZZZ., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat-o pe inculpata S.C B. SRL ZZZ., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

A menţinut pedeapsa stabilită inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (31 de acte materiale) de 3 ani închisoare şi pedeapsa de 1 an stabilită pentru săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990.

În baza art. 38 alin. (1) lit. a) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (31 de acte materiale) cu pedeapsa de 1 an închisoare, stabilită pentru săvârşirea infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990 şi a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită (4 luni închisoare), urmând ca inculpatul A. să execute, în final, pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

Pedeapsa urma a se executa în regim de detenţie, conform art. 60 din C. pen.

În baza art. 397 din C. proc. pen. în referire la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.R.G.F.P. Galaţi - A.J.F.P. Constanţa în contradictoriu cu inculpaţii A. şi SC B. SRL ZZZ..

În baza art. 397 alin. (5) din C. proc. pen. în referire la art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanţa nr. x/P/2015 din data de 8.05.2015 a D.N.A. Serviciul Teritorial Constanţa asupra bunurilor aparţinând inculpatului A. care va înceta de drept dacă partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.R.G.F.P. Galaţi - A.J.F.P. Constanţa nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

A înlăturat obligarea inculpatei S.C B. SRL ZZZ. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., dar şi a dispoziţiilor contrare prezentei decizii şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei primei instanţe, în măsura în care nu contravin acesteia.

II. În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa împotriva Sentinţei penale nr. 43 pronunţată în data de 23.01.2019 în dosarul penal nr. x/2015 al Tribunalului Constanţa, ca nefondat.

Pentru a hotărî în acest sens, Curtea de Apel Constanţa a reţinut, printre altele, următoarele:

În ceea ce priveşte solicitarea de achitare formulată de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea 78/2000, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată.

Prin actul de inculpare s-a reţinut în sarcina inculpatului A. faptul că, în perioada 21.12.2010 - 01.08.2014, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia de inspector superior în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi cea de Director Executiv al CCCC. a judeţului Constanţa pe care le deţinea în perioada respectivă şi a încheiat tranzacţii financiare utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiilor publice arătate, toate în administrarea activităţii SC B. SRL pe care inculpatul o înfiinţase, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 - efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale - cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., privind forma continuată a infracţiunii(31 de acte materiale).

Potrivit art. 12 din Legea nr. 78/2000: "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sal;".

Prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 488 din 14 iunie 2019, Curtea Constituţională a arătat cu privire la înţelesul noţiunii de "operaţiuni financiare, ca acte de comerţ", "Curtea a constatat că, dimpotrivă, formularea, deşi generică, nu conţine nicio doză de imprevizibilitate, înglobând toate elementele necesare pentru identificarea existenţei infracţiunii într-o speţă sau alta, iar destinatarul normei penale de incriminare, chiar dacă nu este circumstanţiat, are posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea ei şi îşi poate adapta conduita în mod corespunzător.

18. Astfel, potrivit art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă este săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fapta care constă în efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană. Prin urmare, pentru ca efectuarea de operaţiuni financiare să constituie elementul material al laturii obiective, legea impune realizarea a două condiţii/cerinţe esenţiale, şi anume, operaţiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerţ, iar operaţiunile financiare, ca acte de comerţ, să fie incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană.

19. Prohibirea unor asemenea operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, are ca finalitate atât asigurarea respectării principiilor economiei de piaţă şi a libertăţii economice, cât şi protejarea demnităţii persoanelor care ocupă anumite funcţii/atribuţii/însărcinări publice, scopul incriminării infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la cinstea, onestitatea persoanelor care, datorită funcţiei, atribuţiei sau însărcinării primite, trebuie să se abţină de la efectuarea de astfel de operaţiuni.

20. Curtea a reţinut că efectuarea de operaţiuni financiare înseamnă realizarea unor tranzacţii referitoare la bani şi credite şi vizează desfăşurarea oricărei activităţi care presupune o plată, o circulaţie a banilor sau a creditelor.

21. Totodată, având în vedere exigenţele prevăzute în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293/3.05.2007, din multitudinea de intermedieri şi tranzacţii financiare prevăzute, numai cele care se circumscriu activităţilor şi domeniilor limitativ enumerate în art. 1 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pot intra în categoria operaţiunilor financiare avute în vedere de legiuitor la incriminarea faptelor prevăzute de art. 12 lit. a) din aceeaşi lege şi acestea vizează "operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale.

22. De asemenea, legea cere ca operaţiunea financiară să fie efectuată ca act de comerţ, deci să constituie un act de speculă sau o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor, făcută în mod organizat. De aceea, retragerile de numerar şi operaţiunile de emitere a ordinelor de plată, chiar dacă sunt operaţiuni financiare, nu constituie, în acelaşi timp, şi acte de comerţ.

23. Astfel, potrivit art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696/30.09.2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 60/2012, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, sintagma "contract comercial" sau "contracte comerciale" se înlocuieşte cu sintagma "contract civil" sau, după caz, "contracte sau acte de comerţ" se înlocuieşte cu termenul "contracte". De asemenea, Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, aduce clarificări terminologice. Astfel, potrivit art. 8, "(1) Noţiunea de «profesionist» prevăzută la art. 3 din C. civ. include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ.. (2) În toate actele normative în vigoare, expresiile «acte de comerţ», respectiv «fapte de comerţ» se înlocuiesc cu expresia «activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii»".

24. Înlocuirea expresiilor clasice de "acte de comerţ" şi, respectiv, "fapte de comerţ" are meritul de a stabili conţinutul juridic actual al noilor noţiuni care vizează sensul economic al noţiunii de comerţ, adică acela de interpunere în schimbul şi circulaţia mărfurilor. Aceasta înseamnă că, în accepţiunea actuală a legiuitorului, actele de comerţ, respectiv activitatea comercială, sunt alcătuite din operaţiunile ce privesc activităţile de producţie, comerţ sau prestări de servicii.

25. De asemenea, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, noţiunea de profesionist include şi calitatea de comerciant. Aceasta înseamnă că legiuitorul a introdus un sistem subiectiv de reglementare a raporturilor comerciale. În plus, faţă de conţinutul normativ al art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, legiuitorul, în completarea sistemului subiectiv de reglementare prin raportarea normelor juridice la calitatea de profesionist comerciant, a avut în vedere normele referitoare la activităţile de producţie, prestări servicii şi comerţ, adică un sistem obiectiv de reglementare.

26. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 3 din C. civ., "(1) Dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil.

(2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.

(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ".

27. Prin urmare, întrucât legiuitorul a prevăzut expres care este înţelesul sintagmei "acte de comerţ", critica autorului este neîntemeiată.

28. De asemenea, o altă condiţie pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 este aceea a scopului pentru care se efectuează operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, şi anume acela de a obţine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fără a avea relevanţă dacă scopul a fost sau nu atins.

29. Prin urmare, prin ea însăşi, simpla efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ nu determină existenţa elementului material al infracţiunii, efectuarea de operaţiuni financiare având, aşadar, relevanţă penală şi putând constitui elementul material al infracţiunii numai dacă este săvârşită ca act de comerţ, dacă operaţiunile financiare sunt incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană şi dacă sunt săvârşite în scopul determinat de legiuitor".

Din actele şi lucrările dosarului, s-a constatat că, inculpatul A. este funcţionar public în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, respectiv inspector clasa I, grad profesional superior în cadrul Compartimentului Sănătate - Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate.

Începând din anul 2012 şi până în prezent, inculpatul A. a fost delegat prin dispoziţii ale Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi ordine ale Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în funcţia de Director al CCCC. Constanţa.

Prin adresa nr. x/08.05.2015, Consiliul Judeţean Constanţa a comunicat că inculpatul A. a fost încadrat în aparatul acestei instituţii la data de 09.08.2005, în funcţia de inspector principal.

Începând cu data de 11.03.2009, inculpatul a fost detaşat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în baza unui contract de management care a încetat la data de 01.06.2010, când inculpatul şi-a reluat raporturile de serviciu la Consiliul Judeţean Constanţa.

La data de 01.07.2011, inculpatul a fost promovat în funcţia de inspector superior, iar la data de 30.07.2012 a fost detaşat la CCCC. Constanţa, până la data de 21.01.2013, când detaşarea a încetat, iar inculpatul şi-a reluat activitatea la Consiliul Judeţean Constanţa.

Ulterior, inculpatul a fost din nou detaşat la CCC., începând cu data de 04.02.2013, până la data de 01.01.2014, când a reluat raporturile de serviciu la Consiliul Judeţean Constanţa.

În continuare, inculpatul a fost iarăşi detaşat la CCCC. Constanţa, cu începere de la data de 07.01.2014, delegarea fiind continuată până la momentul reţinerii sale în prezenta cauză.

Prin Dispoziţia nr. 194/08.05.2015, raporturile de serviciu ale inculpatului A. au fost suspendate de drept.

În calitate de funcţionar public, făptuitorului A. îi erau interzise activităţile comerciale de natura celor desfăşurate de el în fapt, conform art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. c) şi art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 şi art. 49 din Legea nr. 188/1999.

Conform adresei nr. x/30.03.2015, Direcţiile pentru Agricultură judeţene sunt instituţii publice cu personalitate juridică.

Conform art. 163 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Ministerului Agriculturii, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în structura căreia funcţionează Compartimentele de dezvoltare rurală care au la nivel judeţean următoarele atribuţii: k) asigură primirea, înregistrarea şi verificarea strategiilor de dezvoltare locală depuse de G.A.L. - uri (grupuri de acţiune locală) pentru perioadele de programare 2007 - 2013 şi 2014 - 2020; n) sprijină activitatea G.A.L. - urilor din regiune, în perioada de implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Fără a mai evidenţia situaţia de fapt, amplu redată de către instanţa de fond, prin consemnarea detaliată a declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, situaţie de fapt pe care Curtea, sub acest aspect, şi-a însuşit-o, s-a constatat că, din declaraţiile martorilor C., E., F., G., H., K., L., M., O., P., Q., R., S., U., MMM., X., Y., Z., AA., CC., NNN., FF., GG., HH., II., JJ., KK., MM., OO., PP., primari sau reprezentanţi legali ai celor 31 de primării din judeţul Constanţa a reieşit că inculpatul A., despre care cunoşteau că este director al CCCC. Constanţa, fost membru al Consiliului Judeţean Constanţa s-a prezentat la sediile primăriilor şi a comunicat faptul că la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa s-a decis ca fiecare primărie să întocmească o strategie de dezvoltare locală, fapt pentru care inculpatul A. le-a comunicat că această strategie poate fi efectuată de societatea sa SC B. SRL ZZZ.. Martorii au fost de acord, deoarece inculpatul A. le-a comunicat că banii vor veni de la Consiliul Judeţean Constanţa, aspect agreat în marea majoritate de către aceştia, în condiţiile în care bugetele lor locale nu permiteau plata unor asemenea sume.

Elocvente sunt în acest sens, cu titlu de exemplu, declaraţiile martorilor M. şi P..

Astfel, martorul M. a declarat că la sediul Primăriei com. SSS., s-a prezentat inculpatul A., despre care martorul ştia că era Directorul CCCC. şi care i-a propus ca firma pe care o reprezenta, SC B. SRL, să întocmească strategia de dezvoltare a comunei, urmând ca serviciul să fie plătit de către primărie cu fondurile care urmau să fie virate de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul P., Primarul oraşului TTT., a declarat că persoana care a reprezentat SC B. SRL a fost inculpatul A., pe care îl cunoştea de mai multă vreme şi care era Directorul CCCC.. Martorul a precizat că imediat ce fondurile de la Consiliul Judeţean Constanţa au ajuns în conturile Primăriei oraşului TTT., la sediul acestei instituţii s-a prezentat inculpatul A. care i-a comunicat că firma sa se ocupă în tot judeţul de întocmirea strategiilor de dezvoltare locală şi că şi el trebuia să procedeze la fel ca toate primăriile.

Prin urmare, este evident că inculpatul A., dat fiind funcţia deţinută, Director al CCCC. Constanţa, detaşat de la Consiliul Judeţean Constanţa, cunoştea şi momentul la care urmau să vină banii, iar din înscrisurile existente la dosar, Curtea a constatat că facturile fiscale emise de către SC B. SRL, toate semnate de către inculpatul A. către cele 31 de primării din judeţul Constanţa cuprind exact sumele primite de către acestea de la Consiliul Judeţean Constanţa, sume acordate în scopul întocmirii strategiilor de dezvoltare locale.

Aşadar, în raport cu datele încheierii contractelor dintre primăriile din judeţ şi SC B. SRL şi datele emiterii facturilor, coroborate cu datele adoptării hotărârilor de consiliu judeţean prin care au fost alocate fonduri unităţilor administrativ teritoriale, dar şi cu preţul prestaţiilor societăţii comerciale, s-a constatat că inculpatul A. cunoştea, atât împrejurarea că fonduri publice aparţinând judeţului Constanţa aveau să fie dirijate către conturile primăriilor din judeţ pentru plata unor servicii de consultanţă, cât şi cuantumul acestor alocaţii de la bugetul judeţean.

În continuare, folosind aceste informaţii, inculpatul A. s-a deplasat la sediul primăriilor la momentul oportun, în preajma datei alocării fondurilor de la Consiliul Judeţean Constanţa, şi a solicitat încheierea contractelor de prestări servicii, a căror contravaloare era egală cu suma virată de la bugetul judeţului Constanţa în acest scop.

S-a menţionat că preţul prestaţiilor SC B. SRL era prestabilit la acest nivel de către inculpat şi nu era niciodată negociat de către părţi.

De altfel, aşa cum s-a arătat mai sus, mai mulţi martori au declarat că inculpatul le-a comunicat că banii pretinşi cu titlu de preţ de către SC B. SRL, erau integral alocaţi de la Consiliul Judeţean Constanţa, în scopul încheierii şi executării contractelor cu societatea respectivă, astfel încât bugetele locale nu aveau să fie afectate.

S-a remarcat că unele dintre primăriile care au încheiat contracte cu SC B. SRL nu au folosit în niciun fel strategiile de dezvoltare locală întocmite de prestator, acestea fiind complet inutile.

Referitor la calitatea acestor strategii întocmite, Curtea a constatat că acestea sunt de o calitate îndoielnică, de cele mai multe ori asemănătoare, cu mari neconcordanţe în ceea ce priveşte situaţia particulară a fiecărei primării în parte.

Acest aspect a fost sesizat şi de către auditorii Curţii de Conturi - Camera de Conturi Constanţa care, în urma analizei strategiei de dezvoltare locală a com. HHHH., au constatat că în cuprinsul acesteia mai multe pasaje nu aveau legătură cu realitatea, fiind eronat menţionate vecinătăţile comunei, precum şi obiectivele care ar trebui atinse în dezvoltarea comunei.

În cuprinsul procesului-verbal de constatare încheiat în urma controlului efectuat la Primăria HHHH., s-a arătat că "acest document, denumit Strategie, nu conţine date corecte şi reale despre comuna HHHH., fiind un copy-paste de la un alt document, probabil al comunei KKKK., document ce nu poate fi reţinut ca fiind o prestaţie în condiţii de legalitate şi regularitate, care nu poate fi utilizat pentru programe naţionale sau pentru depunere de proiecte în vederea accesării de fonduri europene".

Din acest motiv, auditorii Curţii de Conturi au constatat că U.A.T. HHHH. a efectuat plăţi nelegale pentru servicii nerecepţionate şi care nu au legătură cu obiectul contractului încheiat cu SC B. SRL.

După cum rezultă din analiza efectuată în faza de urmărire penală, strategiile de dezvoltare locală ridicate de la primăriile din judeţ sunt aproape identice.

Astfel, documentaţiile au aproximativ acelaşi număr de pagini, circa 145 file. Toate au ca introducere un "cuvânt înainte" exprimat de primarul localităţii care este identic, fără excepţie.

La fel se prezintă situaţia şi în cazul rubricii "cuprins" şi "referinţe bibliografice".

O altă trăsătură specifică tuturor "strategiilor de dezvoltare locală" este identitatea primelor 4 capitole, respectiv primele 50 - 90 file, în funcţie de caracterele, fontul şi spaţierea folosite la scriere.

Astfel, prima jumătate a documentaţiei se referă la aspecte generale privind direcţiile de dezvoltare stabilite la nivel naţional, prezentarea Regiunii de dezvoltare Sud-Est şi coordonatele judeţului Constanţa, fără nici trimitere la localitatea ce face obiectul strategiei de dezvoltare pentru următorii 5 - 6 ani.

Datele folosite au fost obţinute din surse publice de informare ce pot fi lesne obţinute prin accesarea unor adrese de internet ce conţin datele căutate.

Aceeaşi situaţie este în cazul capitolelor VI - analiza SWOT, cap. VII - direcţii de dezvoltare a localităţii, VIII - plan de acţiuni pentru atingerea obiectivelor strategiei, cap. IX - surse de finanţare pentru proiecte, cap. X - instituţii responsabile cu accesarea fondurilor europene post-aderare. Autorul a dovedit o impardonabilă ignorare a realităţii din fiecare localitate în parte şi o profundă desconsiderare a lucrării ştiinţifice realizată. Spre exemplu:

Cap. VI - Analiza SWOT - puncte tari: existenţa unui sistem de irigaţii în conservare, numărul cererilor de locuinţă este în creştere, în comună activează un număr important de agenţi economici (pentru toate comunele).

- puncte tari: nod important în reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale (oraşele YYY. şi TTT.).

De asemenea, cu uşurinţă, se remarcă existenţa unor multiple erori flagrante cu privire la realitatea din localităţile supuse analizei pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală. Exemple:

- cap. VI. - Analiza SWOT:

În cadrul punctelor slabe se menţionează: reţea de apă, canalizare, telecomunicaţii şi electricitate în tot oraşul (YYY. şi TTT.), iar la puncte forte este menţionată exact aceeaşi constatare reţea de apă, telecomunicaţii şi electricitate în tot oraşul.

În strategiile ambelor oraşe la puncte slabe se menţionează: sistemul de canalizare este prost dimensionat şi astfel insuficient şi reţeaua de alimentare cu apă este insuficientă şi cu un grad de uzură avansat.

Capitolul V la toate "strategiile de dezvoltare locală" se intitulează situaţia existentă la nivel local şi prezintă pe circa 20 - 40 file, în funcţie de caracterele, fontul şi spaţierea folosite la scriere, aspecte generale despre localitatea ce face obiectul descrierii.

De asemenea, şi în acest caz, informaţiile sunt obţinute din surse deschise, publice, fără să existe date concrete privind situaţia prezentă şi viitoare din localitate şi care să reiasă dintr-un studiu sau anchetă de specialitate.

Dintr-o analiză atentă a datelor inserate se constată, pe de o parte, că acestea sunt în mare parte preluate "copy-paste" în majoritatea strategiilor, iar pe de altă parte, că autorul nu a selectat/triat atent datele, existând multiple situaţii eronate, aberante sau false. Spre exemplu:

- Strategia de dezvoltare locală 2014 - 2020 comuna EEEE., judeţul Constanţa, la capitolul V pct. 4 poluarea apelor subterane la probleme identificate este stipulat emisii de compuşi periculoşi proveniţi de la crematoriile spitalelor, deşi în apropierea com. EEEE. nu există niciun spital şi niciun crematoriu, iar la obiective stabilite sunt stipulate Controlul, diminuarea/eliminarea poluării stratului freatic în zona centrală şi sudică a municipiului Constanţa şi în zona Portului Nou Constanţa prin reducerea şi eliminarea poluării pânzei freatice.

Aceste date se regăsesc integral şi în strategii de dezvoltare locală ale celorlalte localităţi.

Cu toate acestea, deşi, în esenţă, primăriile din judeţ au primit de la SC B. aceleaşi strategii de dezvoltare, preţurile acestor documentaţii au variat foarte mult, contravaloarea serviciilor fiind cuprinse 15.000 şi 61.500 RON.

Această diferenţă de preţ nu este generată de diferenţele cantitative sau calitative ale serviciilor prestate către diferitele primării ori de negocierile dintre prestator şi beneficiar şi de rezultatul acestora, ci exclusiv de cuantumul sumelor alocate primăriilor de Consiliul Judeţean Constanţa ceea ce confirmă faptul că inculpatul A. viza doar fondurile provenind de la bugetul judeţean pe care urmărea însă să le obţină în întregime.

Prin urmare, în acord cu instanţa de fond, Curtea a constatat că inculpatul A. a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, în condiţiile în care acestea erau incompatibile cu funcţia deţinută, aceea de Director al CCCC. Constanţa şi au fost săvârşite în scopul determinat de legiuitor, respectiv în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Sub acest aspect, Curtea a constatat că, atât în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în faza de urmărire penală, cât şi în raportul de expertiză contabilă efectuat în faza de cercetare judecătorească în fond, dosar Tribunalul Constanţa, fila x se reţine că inculpatul A., prin intermediul SC B. a încasat de la primării, ca preţ al strategiilor de dezvoltare locală suma totală de 2.026.344,42 RON şi mai avea de primit suma de 30.000 de RON de la Primăria HHHH., sumă care a fost retrasă parţial de inculpatul A. sau a fost folosită de către asociaţi pentru plata unor cheltuieli, în realitate suma a fost folosită pentru înfiinţarea fermei din localitatea SSS. ce aparţine inculpatului A., astfel cum reiese din probele administrate în cauză.

Referitor la raportul de evaluare întocmit de A.N.I.-Inspecţia de Integritate sub nr. x/14.07.2016, dosar Tribunalul Constanţa, Curtea a constatat că obiectul acestei verificări a constituit-o nerespectarea dispoziţiilor art. 18 din Legea 176/2010, respectiv dacă inculpatul A. împreună cu familia sa a realizat o avere care depăşeşte veniturile realizate în mod legal, obiect diferit faţă de obiectul prezentei cauze care este de efectuarea de către inculpatul A. de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, aspect care excedează obiectului de activitate al Agenţiei Naţionale de Integritate şi pentru care, astfel cum s-a evidenţiat anterior, sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale acestei infracţiuni.

Referitor la solicitarea de achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, se constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, în mod corect a reţinut instanţa de fond, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta inculpatului A., care la data de 06.02.2014, a transmis în mod fictiv părţile sociale deţinute la SC B. SRL către RR., deşi ulterior acestui moment a continuat să beneficieze de activitatea a societăţii şi a continuat să efectueze operaţiuni comerciale în numele acesteia, cu scopul îngreunării urmăririi penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990.

Din actele aflate la dosar, Curtea a reţinut că, SC B. SRL a fost înfiinţată în anul 2009, fiind înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. x/13.08.2009, la solicitarea inculpatului A..

Asociaţi în cadrul societăţii au fost T. şi A., fiecare deţinând câte 50% din părţile sociale, cel din urmă fiind şi administratorul societăţii.

La data de 23.06.2010, din societate au ieşit T. şi A., al căror loc a fost luat de DDD., care a devenit asociat unic şi administrator al societăţii.

La data de 15.02.2011, inculpatul A. a redevenit asociat unic şi administrator al SC B. SRL, iar la data de 20.03.2013, acesta a transmis 50% din părţile sociale ale societăţii către T., care a dobândit şi calitatea de administrator.

La data de 27.01.2014, în societate a fost cooptat şi RR., soţul numitei T., care a dobândit 4,76% din părţile sociale ale firmei, al cărei administrator a devenit numitul N..

La data de 06.02.2014, inculpatul A. şi T. au ieşit din societate, toate părţile sociale revenind numitului RR., în timp ce administrator a rămas N..

Martora T., soţia asociatului unic al SC B. SRL, RR., este funcţionar public, secretar al oraşului ZZZ., de profesie expert jurist.

Cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 27.04.2015, din posesia inculpatului A. a fost ridicat cardul bancar ataşat contului deschis de SC B. SRL la BBB. - Agenţia Delfinariu, situată în apropierea locuinţei inculpatului.

De altfel, astfel cum rezultă din înscrisurile predate de BBB., singura persoană împuternicită să efectueze operaţiuni asupra conturilor SC B. SRL a fost şi este inculpatul A..

Aceste împrejurări confirmă că inculpatul a rămas administratorul de facto al SC B. SRL şi după numirea în această calitate a martorului N. şi chiar şi după ce inculpatul a ieşit oficial din societate, el fiind singurul care avea dreptul de dispoziţie asupra resurselor băneşti ale firmei.

Apoi, în timpul percheziţiei efectuate la sediul CCCC. Constanţa, inculpatul a apelat-o telefonic pe martora EEE., contabila SC B. SRL, căreia i-a cerut ca în cursul aceleiaşi zile, la ora 12, să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a preda contabilitatea firmei, împrejurare de natură să întărească ideea că inculpatul este cel care şi în prezent conduce activitatea societăţii.

Martorul N. a declarat că la sfârşitul anului 2013, vărul său, inculpatul A., i-a cerut să devină administrator al SC B. SRL, deoarece el ocupa o funcţie publică, respectiv cea de Director al CCCC. a judeţului Constanţa şi nu putea să mai desfăşoare activităţi comerciale.

Martorul a fost de acord cu propunerea şi a mers împreună cu inculpatul la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa unde cel din urmă a îndeplinit toate formalităţile necesare.

N. a mai arătat că anterior momentului în care el a devenit administrator al SC B. SRL, aceasta a concesionat o suprafaţă de teren de la Primăria com. SSS. pe care a fost înfiinţată o livadă de pomi fructiferi şi au fost edificate construcţiile necesare desfăşurării activităţii - saivane pentru animale, magazie de cereale.

Martorul a precizat că de înfiinţarea firmei s-a ocupat inculpatul A. şi a adăugat că nu s-a ocupat niciodată de administrarea în fapt de administrarea fermei.

De asemenea, martorul a mai declarat că nu a efectuat nicio operaţiune bancară pentru SC B. SRL, nu a efectuat acte de comerţ pentru aceasta şi nici nu a reprezentat-o în raporturile cu instituţiile publice. Singura ocazie când martorul a reprezentat SC B. SRL a fost atunci când a solicitat emiterea unui certificat de urbanism.

În continuare, martorul a arătat că nu a întocmit strategii de dezvoltare pentru SC B. SRL, nu a emis facturi fiscale în numele acesteia şi a precizat că nu cunoaşte care este numărul angajaţilor societăţii şi care este pregătirea profesională a acestora.

Martora T. a declarat că este secretarul oraşului ZZZ. din anul 2001, iar în anul 2009 a fost delegată la CCCC. a judeţului Constanţa unde l-a cunoscut pe inculpatul A., hotărând să înfiinţeze împreună SC B. SRL.

După ce delegarea ei la CCC. a încetat, martora a revenit în funcţia de secretar al oraşului ZZZ. şi a cesionat părţile ei sociale inculpatului A..

În anul 2010, după ce inculpatul a revenit în funcţia de la Consiliul Judeţean Constanţa, acesta a cesionat părţile sale sociale unei alte persoane.

Martora şi inculpatul au reintrat în societate în anul 2013, însă, deoarece au decis ca firma să desfăşoare activităţi în domeniul agriculturii, au considerat potrivit ca ea să fie numită administrator.

Ulterior, societatea a concesionat o suprafaţă de teren unde a fost înfiinţată o livadă, cu autorizaţie de plantare emisă de CCC..

În legătură cu acest aspect, s-a precizat că potrivit relaţiilor comunicate de CCCC. Constanţa, SC B. SRL a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. x/23.09.2013, formulată de T., în calitate de administrator, eliberarea autorizaţiei de plantare de pomi fructiferi.

Această cerere a fost admisă de către CCC., reprezentată de inculpatul A., care a semnat şi autorizaţia de plantare nr. x/2013.

Martora a mai arătat că la începutul anului 2014, toate părţile sociale ale SC B. SRL au fost transmise soţului ei, RR., iar administrator a fost numit martorul N., vărul inculpatului A..

Martora a mai arătat că nu a efectuat nicio operaţiune financiară prin contul bancar al SC B. SRL şi a precizat că cea mai mare parte a sumelor obţinute din contractele încheiate cu primăriile au fost investite în ferma pomicolă de la SSS..

T. a declarat că martorul N. nu are pregătirea necesară pentru a desfăşura activităţile care constituie obiectul de activitate al SC B. SRL.

De asemenea, martora a menţionat că profitul societăţii a fost iniţial împărţit între ea şi inculpatul A. dar că, spre sfârşitul anului 2012, profitul a fost păstrat şi investit în integralitate în ferma pomicolă.

Fiind audiată în cursul judecăţii, martora a confirmat şi contribuţia inculpatului A. la încheierea acestor contracte.

Martora EEE. a declarat că de la 01.04.2013 este angajata SC B. SRL în funcţia de contabil şef, cu un timp parţial de lucru de 2 ore/zi.

Martora a arătat că asociaţii societăţii erau T. şi A., cel din urmă fiind cel care efectua operaţiuni bancare în numele societăţii, situaţie care a continuat şi după ce administrator a devenit N..

Martora a declarat că nu a desfăşurat alte activităţi în afara celor legate de contabilitatea firmei şi că nu a întocmit niciodată strategii de dezvoltare.

Cu ocazia reaudierii sale în cursul urmăririi penale, martorul N. a declarat că în anul 2014, după ce inculpatul A. i-a atribuit calitatea de administrator al SC B. SRL, acesta l-a sunat şi i-a cerut să se deplaseze la un centru de confecţionat ştampile.

Martorul a declarat că inculpatul i-a solicitat să confecţioneze o ştampilă cu specimenul său de semnătură şi a trimis după el un şofer pentru a-l transporta la o unitate de profil.

Martorul a fost de acord cu propunerea şi împreună cu un şofer de-al inculpatului, numit III., s-a deplasat la un centru de confecţionat ştampile unde a executat două mostre de semnătură, în faţa unei angajate a societăţii respective, fără a i se solicita actul de identitate sau actele firmei, pe care care oricum nu le deţinea.

După aceasta, martorul a părăsit centrul, fără a aştepta ştampila, care a fost ridicată de către şoferul inculpatului.

În continuare, martorului i-au fost prezentate mai multe facturi emise de SC B. SRL iar acesta şi-a recunoscut semnătura executată la rubrica semnătura şi ştampila furnizorului, însă a precizat că el nu a semnat facturile respective.

Totodată, martorul a solicitat în mod expres să se consemneze că el nu a semnat nicio factură sau contract în numele SC B. SRL, nu s-a deplasat pentru a duce sau ridica asemenea contracte şi facturi şi nu a ridicat şi nici nu a primit vreo sumă de bani de la societate, ca salariu sau ca altă formă de remuneraţie, în calitate de administrator.

În cursul judecăţii, martorul şi-a menţinut cele declarate în cursul urmăririi penale.

Aşadar, din probele administrate în cauză, a rezultat fără echivoc faptul că inculpatul A. este singura persoană care a administrat efectiv SC B. SRL în perioada 2012 - prezent, iar numirea martorului N. în această funcţie fiind una pur fictivă.

Astfel, martorul nu a îndeplinit niciun act specific calităţii de administrator, nu a reprezentat societatea în raporturile comerciale, nu a încheiat contracte, nu a întocmit documente financiar contabile, nu a încasat sume de bani în numele societăţii şi nu a avut, nici măcar teoretic, posibilitatea de a dispune de resursele acesteia.

Sub aspectul individualizării judiciare a cuantumului pedepselor stabilite în sarcina inculpatului A., Curtea a constatat, prin prisma criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 74 din C. pen., că în mod corect instanţa de fond a apreciat că pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen..(31 de acte materiale), aşadar cu puţin peste jumătatea limitelor de pedeapsă(pedeapsa prevăzută de lege fiind de la 1 an la 5 ani închisoare), dar şi pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 2801 din Legea 31/1990 închisoare corespunde scopului preventiv-educativ al pedepsei, întrucât prin evaluarea gravităţii infracţiunilor comise şi a periculozităţii infractorului, trebuie să se determine gradul de răspundere penală a inculpatului, în raport, cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.

Ori, raportat la calitatea pe care acesta a deţinut-o, respectiv de Director al CCCC. Constanţa, calitate în care s-a prezentat la sediile primăriile şi a comunicat faptul că la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa s-a decis ca fiecare primărie să întocmească o strategie de dezvoltare locală, fapt pentru care inculpatul A. le-a comunicat că această strategie poate fi efectuată de societatea sa SC B. SRL ZZZ., iar martorii au fost de acord, deoarece inculpatul A. le-a comunicat că banii vor veni de la Consiliul Judeţean Constanţa, în condiţiile în care bugetele lor locale nu permiteau plata unor asemenea sume, scopul urmărit şi anume acela de a obţine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, iar apoi, a cesionat fictiv părţile sociale ale societăţii prin intermediul căreia s-au obţinut sumele de bani către o altă persoană, deşi în realitate de administrarea societăţii se ocupa inculpatul A., Curtea a constatat că se impune menţinerea cuantumului stabilit de către instanţa de fond, dar şi modalitatea de individualizare, respectiv cu executare în regim privativ de libertate, întrucât pentru înlăturarea consecinţelor negative ale infracţiunii este necesar să se reacţioneze din partea societăţii şi să se aplice măsuri de constrângere de o anumită gravitate celor care săvârşesc asemenea fapte asimilate infracţiunilor de corupţie pentru prevenirea săvârşirii de noi fapte penale şi pentru restabilirea ordinii sociale.

C. Împotriva Deciziei penale nr. 537/P din 14 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a declarat recurs în casaţie inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 01 septembrie 2021, când s-a stabilit termen la data de 16 septembrie 2021, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

În cuprinsul motivelor de recurs în casaţie, recurentul inculpat A. a invocat cazul de de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În motivarea cererii, referitor la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 recurentul inculpat a arătat că, elementul material constă atât în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, cât şi încheierea de tranzacţii financiare, atunci când persoana care deţine funcţia foloseşte informaţiile obţinute în cadrul exercitării ei, săvârşirea infracţiunii impunând şi existenţa unui scop special-obţinerea pentru sine sau pentru alte de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În acest context, a susţinut că motivarea menţinerii soluţiei de condamnare a inculpatului constă în reluarea argumentelor menţionate în cuprinsul actului de sesizare.

În continuare, a susţinut că activitatea de consultanţă pe care a desfăşurat-o nu a avut nicio legătură cu atribuţiile exercitate în calitatea sa de director executiv în cadrul CCCC. Constanţa, aşa cum rezultă din fişa postului, dar şi din denunţul martorului C..

A mai susţinut că atribuţiile în legătură cu strategiile de dezvoltare locală depuse de Grupurile de Acţiune Locală reţinute în actul de sesizare al instanţei şi în hotărârile instanţelor nu au legătură cu fapta pentru care a fost deferit justiţiei, simpla accesare a informaţiilor publice.

De asemenea, că informaţiile care au stat la baza activităţii de consultanţă efectuate prin SC B. SRL nu au fost obţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu pe care le avea, ci au provenit din acte normative publicate în Monitorul Oficial sau pe site-uri oficiale, iar cu privire la necesitatea şi utilitatea strategiilor de dezvoltare locală a învederat că martorii audiaţi în cauză au confirmat importanţa acestora şi faptul că nu au fost accesate de unele unităţi administrativ teritoriale din motive ce nu ţin de SC B. SRL.

A mai susţinut că situaţia faptică este diferită de cea reţinută de instanţe, sumele de bani fiind obţinute urmare încheierii contractelor de consultanţă în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală, fiind evidentă confuzia făcută de instanţa de apel între efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de care o îndeplineşte o persoană şi încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei îndeplinite, încheierea acelor contracte de prestări servicii, de consultanţă, neavând caracterul unor tranzacţii financiare.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 2801 din Legea societăţilor nr. 31/1990 a susţinut că fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi condamnarea este doar prezumată, probatoriul administrat confirmând că transmiterea părţilor sociale nu a fost fictivă, nefiind dovedit nici scopul pe care inculpatul l-ar fi urmărit.

A arătat că cesionarea părţilor sociale a fost reală fiind determinată de detaşarea inculpatului la Direcţia Agricolă a Judeţului Constanţa şi pentru a preîntâmpina un eventual conflict de interese, aspect confirmat şi de declaraţiile unor martori audiaţi.

Concluzionând, a susţinut că faptele reţinute în sarcina sa nu intră sub incidenţa legii penale, fiind aplicabile dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă din data de 16 septembrie 2021, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

D. Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie declarat de inculpatul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, aşadar, că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanţa de fond şi, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să poată fi invocate şi, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Aceste consideraţii sunt valabile şi cu privire la cazul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării "dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" şi care se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare ori când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Dată fiind natura juridică a recursului în casaţie, de cale de atac exclusiv de drept, acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Prin urmare, instanţa de casaţie analizează doar dacă situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de curtea de apel, corespunde infracţiunii pentru care s-a pronunţat hotărârea de condamnare.

Potrivit art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, sunt incriminate următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană (teza I) ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale (teza a II-a).

În acest sens, Înalta Curte reţine că, în propria sa analiză, Curtea a explicat în considerentele hotărârii, în baza situaţiei de fapt reţinută de prima instanţă, motivele pentru care fapta reţinută în sarcina inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Curtea a reţinut argumentele prezentate în cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 252 din 23 aprilie 2019, care a evidenţiat că pentru ca efectuarea de operaţiuni financiare să constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, legea impune realizarea a două condiţii/cerinţe esenţiale, şi anume, operaţiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerţ, iar operaţiunile financiare, ca acte de comerţ, să fie incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană. Totodată, s-a menţionat că efectuarea de operaţiuni financiare au relevanţă penală şi pot constitui elementul material al infracţiunii numai dacă este săvârşită ca act de comerţ, dacă operaţiunile financiare sunt incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană şi dacă sunt săvârşite în scopul determinat de legiuitor.

În cazul infracţiunii prevăzute în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, incompatibilitatea decurge din modul de exercitare a unui anumit act exterior funcţiei, în afara îndatoririlor de serviciu şi urmăreşte un scop patrimonial care nu trebuie, însă, efectiv realizat pentru ca fapta să fie infracţiune. Or, elementele care trebuiau probate sunt, în principal, existenţa unui act de comerţ incompatibil cu funcţia din cauza unui act încheiat în afara serviciului.

De altfel, sensul cuvântului incompatibilitate este următorul: starea de nepotrivire între două funcţii, profesii sau sarcini, care face ca o persoană să nu le poată exercita ori ocupa în acelaşi timp.

Or, curtea de apel a constatat în baza probatoriului administrat că inculpatul A., despre care martorii cunoşteau că este director al CCCC. Constanţa, fost membru al Consiliului Judeţean Constanţa s-a prezentat la sediile primăriile şi a comunicat faptul că la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa s-a decis ca fiecare primărie să întocmească o strategie de dezvoltare locală, fapt pentru care inculpatul A. le-a comunicat că această strategie poate fi efectuată de societatea sa SC B. SRL ZZZ.. Martorii au fost de acord, deoarece inculpatul A. le-a comunicat că banii vor veni de la Consiliul Judeţean Constanţa, aspect agreat în marea majoritate de către aceştia, în condiţiile în care bugetele lor locale nu permiteau plata unor asemenea sume.

Totodată, instanţa de apel a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul A., dat fiind funcţia deţinută, Director al CCCC. Constanţa, detaşat de la Consiliul Judeţean Constanţa, cunoştea şi momentul la care urmau să vină banii, iar din înscrisurile existente la dosar, Curtea a constatat că facturile fiscale emise de către SC B. SRL, toate semnate de către inculpatul A. către cele 31 de primării din judeţul Constanţa cuprind exact sumele primite de către acestea de la Judeţean scopul întocmirii strategiilor de dezvoltare.

Aşadar, în raport, cu datele încheierii contractelor dintre primăriile din judeţ şi SC B. SRL şi datele emiterii facturilor, coroborate cu datele adoptării hotărârilor de consiliu judeţean prin care au fost alocate fonduri unităţilor administrativ teritoriale, dar şi cu preţul prestaţiilor societăţii comerciale, se constată că inculpatul A. cunoştea, atât împrejurarea că fonduri publice aparţinând judeţului Constanţa aveau să fie dirijate către conturile primăriilor din judeţ pentru plata unor servicii de consultanţă, cât şi cuantumul acestor alocaţii de la bugetul judeţean.

Referitor la raportul de evaluare întocmit de A.N.I. - Inspecţia de Integritate sub nr. x/14.07.2016, dosar Tribunalul Constanţa, curtea de apel a constatat că obiectul acestei verificări a constituit- o nerespectarea dispoziţiilor art. 18 din Legea 176/2010, respectiv dacă inculpatul A. împreună cu familia sa a realizat o avere care depăşeşte veniturile realizate în mod legal, obiect diferit faţă de obiectul prezentei cauze care este de efectuarea de către inculpatul A. de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, aspect care exced obiectului de activitate al Agenţie Naţionale de Integritate şi pentru care, astfel cum s-a evidenţiat anterior, sunt îndeplinite elementele de tipicitate ale acestei infracţiuni.

Prin urmare, Curtea de Apel Constanţa, în acord cu prima instanţă, a constatat că inculpatul A. a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, în condiţiile în care acestea erau incompatibile cu funcţia deţinută, aceea de Director al CCCC. Constanţa şi au fost săvârşite în scopul determinat de legiuitor, respectiv în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Înalta Curte menţionează că ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea că situaţia de incompatibilitate cu funcţia deţinută apare din cauza unui act încheiat în afara serviciului, neprezentând relevanţă critica recurentului inculpat care a susţinut că activitatea de consultanţă pe care a desfăşurat-o nu a avut nicio legătură cu atribuţiile exercitate în calitatea sa de director executiv în cadrul CCCC. Constanţa, aşa cum rezultă din fişa postului, întrucât în cazul infracţiunii prevăzute în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 actul incriminat se realizează în afara cadrului funcţiei, atribuţiei sau însărcinării, nefiind condiţionată de încălcarea atribuţiile exercitate şi prevăzute în fişa postului.

Referitor la caracterul necuvenit al sumelor obţinute pentru a se reţine infracţiunea prev. de art. art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, acesta rezultă tocmai din derularea de operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia astfel că faptele reţinute în sarcina inculpatului A. întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunii.

În ceea ce priveşte celelalte critici invocate, acestea se referă la situaţia de fapt care nu poate face obiectul recursului în casaţie, Înalta Curte însuşindu-şi situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel, fără să poată să intervină asupra acesteia, în raport cu natura natura căii extraordinare de atac exercitate în cauză.

Prevederile art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., nu permit o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi, pe această cale, stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 2801 din Legea nr. 31/1990, în fapt, s-a reţinut că fapta inculpatului A., care la data de 06.02.2014, a transmis în mod fictiv părţile sociale deţinute la SC B. SRL către RR., deşi ulterior acestui moment a continuat să beneficieze de activitatea societăţii şi a continuat să efectueze operaţiuni comerciale în numele acesteia, cu scopul îngreunării urmăririi penale, şi că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală.

Pentru a se dovedi întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de transmitere fictivă a participaţiilor, trebuia să se probeze că transmiterea nu a fost reală.

Or, în cauza, din probele administrate a reieşit că tranzacţia nu a fost una reală, inculpatul fiind administratorul în fapt al SC B. SRL şi după numirea în această calitate a martorului N. şi chiar şi după ce inculpatul a ieşit oficial din societate, el fiind singurul care avea dreptul de dispoziţie asupra resurselor băneşti ale firmei, astfel că nu se poate considera că nu sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de transmitere fictivă a participaţiilor.

Prin urmare, având în vedere condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., comisă prin intermediul SC B. SRL, şi considerentele din decizia apelată în care s-a arătat pe larg că cesionarea a fost fictivă, în scopul arătat mai sus, nu se poate primi argumentul inculpatului că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Înalta Curte constată că prin criticile aduse hotărârii definitive, recurentul nu a evidenţiat elemente de nelegalitate, ci a solicitat o reinterpretare a probelor, prin prisma unor critici comune cu cele formulate cu titlu de apărări în fond şi cu titlu de motive de apel.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază ca fiind nefondată solicitarea de achitare a inculpatului inculpatul A., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 537/P/2021 din data de 14 iunie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 537/P/2021 din data de 14 iunie 2021 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 14 octombrie 2021.

GGC - GV