Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin decizia penală nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 13.01.2021 a Tribunalului Suceava pronunţată în dosarul nr. x/2020.
În esenţă, pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că prin încheierea din data de 13.01.2021 a Tribunalului Suceava, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Suceava şi trimiterea acesteia la preşedintele secţiei penale pentru a dispune potrivit competenţelor legale ce îi revin. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva încheierii din 13 ianuarie 2021 a Tribunalului Suceava a formulat contestaţie petentul A..
Constatând că A. a formulat contestaţie împotriva unei încheieri interlocutorii pronunţate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020, încheiere care nu poate fi atacată pe cale separată ci numai odată cu sentinţa care soluţionează fondul cauzei, Curtea a respins ca inadmisibilă calea de atac.
II. Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestaţie, solicitând admiterea ei şi rejudecarea fondului cauzei.
Prin decizia penală nr. 297 din data de 06 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, secţia Penală a reţinut, în esenţă, că obiectul prezentei căi de atac îl constituie decizia penale nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, o altă contestaţie formulată de contestatorul A. împotriva unei încheierii din data de 13 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2020.
Făcând un scurt istoric al cauzei, s-a reţinut că în speţă, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva unei încheieri interlocutorii, pronunţată la data de 13 ianuarie 2021 de Tribunalul Suceava, prin care s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Suceava şi trimiterea acesteia la preşedintele secţiei penale pentru a dispune potrivit competenţelor legale ce îi revin. Încheierile interlocutorii sunt acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.
S-a constatat că decizia nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva încheierii din data de 13 ianuarie 2021, ce face obiectul prezentei contestaţii, a fost pronunţată în temeiul art. în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. şi este definitivă.
Înalta Curte, secţia penală a subliniat că în procesul penal, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate în condiţiile strict prevăzute de normele de procedură.
Prin urmare, secţia penală a instanţei supreme a reţinut că, în condiţiile în care contestatorului nu îi este recunoscută calea de atac împotriva deciziei penale nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, întrucât este o hotărâre nesupusă niciunei căi de atac, rezultă că această contestaţie este inadmisibilă.
III. Împotriva deciziei penale nr. 297 din data de 06 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători la data de 27 aprilie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovată de contestatorul A., constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva principiului legalitaţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţia României, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
În aceste condiţii, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare şi cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale " Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispoziţiilor art. 8 din aceeaşi lege "Hotărârile pronunţate în primă instanţă după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor şi condiţiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă".
În prezenta cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat cu recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 297 din data de 06 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată împotriva deciziei penale nr. 53 din data de 19 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
Or, decizia penală prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de către A., are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Prin urmare, se constată că, în cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementarea C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalităţii, respectiv a principiului unicităţii căilor de atac şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 297 din data de 06 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei penale nr. 297 din data de 06 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.