Ședințe de judecată: Noiembrie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 2171/2021

Decizia nr. 2171

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la 3 februarie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiei nr. x/08.01.2020 emise de Societatea de Executori Judecătoreşti B. în dosarul de executare nr. 343/E/2020, a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierii nr. 6531/2019 de încuviinţare a executării silite pronunţate la 12.11.2019 de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019, solicitând anularea somaţiei, a executării silite înseşi, precum şi a încheierii atacate, întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Petentul a menţionat că titlurile executorii în baza cărora a fost încuviinţată executarea silită sunt reprezentate de sentinţa civilă nr. 37/2008, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiaşi instanţe, încheierea din 11.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 şi sentinţa civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

La 6 februarie 2020, contestatorul a depus cerere modificatoare, arătând că înţelege să formuleze contestaţie la executare şi împotriva somaţiilor emise la 16.01.2020 de Societatea de Executori Judecătoreşti B. în dosarul de executare nr. 343/08.01.2020, a executării silite înseşi, precum şi a încheierilor de încuviinţare a executării silite nr. 13 din 08.01.2020 şi nr. 70 din 13.01.2020, pronunţate de Judecătoria Oradea în dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2020, în contradictoriu cu intimaţii-creditori C., D., E. şi F., în temeiul aceloraşi titluri executorii.

2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 6429 din 27 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a constatat că, în cadrul dosarului de executare nr. 343/E/2019 al Societăţii de Executori Judecătoreşti B., executarea silită se desfăşoară împotriva debitorului Ministerul Finanţelor Publice, alături de debitorii Ministerul Justiţiei, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 37/2008, pronunţată de această instanţă în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiaşi instanţe, încheierea din 11.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 şi sentinţa civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

Instanţa a constatat că, faţă de pluralitatea de debitori, executorul judecătoresc a înţeles să învestească Judecătoria Oradea cu o cerere de încuviinţare a executării silite pentru toţi debitorii (unii dintre ei cu sediul în Oradea, iar alţii cu sediul în Bucureşti, sector 5), prin raportare la dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, a reţinut că prin încheierea nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019 a fost încuviinţată executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2020 împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, în baza titlurilor executorii menţionate.

Faţă de aceste considerente şi de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a apreciat că aparţine Judecătoriei Oradea competenţa de soluţionare a cauzei, ca instanţă de executare.

3. Hotărârea Judecătoriei Oradea

Prin sentinţa civilă nr. 3484 din 30 iunie 2021, Judecătoria Oradea a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata pricinii şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Oradea a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., că legiuitorul a stabilit o competenţă teritorială exclusivă pentru soluţionarea contestaţiei la executare în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia se află sediul debitorului. A menţionat că singurul criteriu legal pentru stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare este domiciliul/sediul debitorului de la momentul sesizării organului de executare.

De asemenea, a apreciat că, din dispoziţiile legale nu reiese existenţa vreunui principiu potrivit căruia, prin încuviinţarea executării silite, respectiva instanţă "şi-a câştigat competenţa" de soluţionare şi a celorlalte cereri şi contestaţii formulate ulterior, pe parcursul executării silite.

Constatând că, în speţă, contestatorul (debitor) este Ministerul Finanţelor Publice, care are sediul în Bucureşti, aflat în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a apreciat că în mod corect a fost depusă contestaţia la executare la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, întrucât aceasta este instanţa competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cauza.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă din perspectiva dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul cauzei care a generat ivirea conflictului negativ de competenţă este reprezentat de cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la 3 februarie 2020, completată la 6 februarie 2020, prin care contestatorul Ministerul Finanţelor Publice a formulat, în contradictoriu cu intimaţii A., C., E., F. şi D., contestaţie la executare împotriva somaţiei nr. x/08.01.2020 emise de Societatea de Executori Judecătoreşti B. în dosarul de executare nr. 343/E/2020, a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierilor de încuviinţare a executării silite nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, nr. 13 din 8 ianuarie 2020 şi nr. 70 din 13 ianuarie 2020, pronunţate de Judecătoria Oradea în dosarele nr. x/2019, nr. y/2020 şi nr. 37/271/2020.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare."

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ., ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Conform art. 651 alin. (3) din acelaşi act normativ, "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (nepublicată), a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speţă, Judecătoria Oradea, prin încheierile nr. 6531 din 12 noiembrie 2019, nr. 13 din 8 ianuarie 2020 şi nr. 70 din 13 ianuarie 2020, pronunţate în dosarele nr. x/2019, nr. y/2020 şi nr. 37/271/2020, a admis cererile formulate de Societatea de Executori Judecătoreşti B., privindu-i pe creditorii A., C., E., F. şi D., şi pe debitorii Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea şi a încuviinţat executarea silită în baza titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 37/2008, pronunţată de această instanţă în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 943/2010 a aceleiaşi instanţe, încheierea din 11.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 şi sentinţa civilă nr. 6520/2014 din 15.12.2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2049/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2014.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare iniţiată de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte constată că Judecătoria Oradea este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2021.