Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021
asupra conflictului de faţă constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş, la 6 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Şoş Aurelian Gabriel, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată, şi pe cale de consecinţă, angajarea răspunderii delictuale a acestuia, în sensul obligării la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapta sa ilicită, în sumă de 10.000 euro, convertită în RON la cursul BNR leu-euro, de la data promovării acţiunii, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Judecătoria Târgu Mureş, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 4222 din 19 noiembrie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Buftea.
În motivare, a reţinut, în raport de obiectul cauzei, aplicabilitatea prevederilor art. 107 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul.
De asemenea, a avut în vedere şi prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., care stipulează: "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât, prin întâmpinare, sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţei şi pot pune concluzii.’’Aceste dispoziţii au fost respectate, întrucât pârâtul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale prin întâmpinare.
Ţinând seama de domiciliul pârâtului rezultat din susţinerile acestuia, coroborate cu menţiunile din cartea de identitate - comuna Corbeanca, sat Ostratu, judeţul Ilfov, a stabilit competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Buftea.
La rândul său, Judecătoria Buftea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 2709/01.03.2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În speţă, instanţa a apreciat că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost conturat de reclamant - răspundere civilă delictuală prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune morale ca urmare a faptei ilicite săvârşite de acesta, respectiv adresarea de cuvinte de natură a aduce grave atingeri onoarei şi demnităţii sale, operează o competenţă teritorială alternativă, dată de prevederile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., conform cărora în afară de instanţele prevăzute de art. 107-112 C. proc. civ., este competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cereri privind obligaţii izvorând dintr-o asemenea faptă.
Astfel, pentru fixarea competenţei, erau incidente şi dispoziţiile art. 113 pct. 9 C. proc. civ., iar nu doar cele ale art. 107 alin. (1) din acelaşi cod.
Reţinând că fapta ilicită a fost săvârşită în localitatea Coroisânmartin, aflată în circumscripţia Judecătoriei Târgu-Mureş, precum şi dreptul de opţiune al reclamantului, conferit prin art. 116 C. proc. civ., de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, a apreciat competentă Judecătoria Târgu-Mureş.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării litigiului revine Judecătoriei Târgu-Mureş, pentru considerentele ce succed:
Prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul a învestit Judecătoria Târgu-Mureş cu o acţiune în răspundere civilă delictuală, solicitând obligarea pârâtului la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapta sa ilicită, reprezentată de adresarea unor cuvinte de natură să aducă atingere demnităţii şi onoarei sale.
Fiind vorba de o competenţă teritorială, regula generală consacrată de art. 107 C. proc. civ., conform căreia cererea se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul, devine alternativă cu dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 9 din acelaşi cod, care stipulează că, în materia răspunderii civile delictuale, competenţa aparţine instanţei "în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul…".
Întrucât fapta ilicită a fost săvârşită în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Târgu Mureş, în localitatea Coroisânmartin, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze pricina conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.
Totodată, în speţă, sunt incidente şi dispoziţiile art. 116 C. proc. civ. în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voinţă în sens procesual de a înregistra pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş acţiunea având ca obiect acordarea despăgubirilor morale cauzate prin fapta ilicită a pârâtului, reclamantul a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.
Pentru considerentele înfăţişate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2021.