Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
l. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia civilă nr. 1675 din 21 septembrie 2021, pronunţată în dosarul x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a constatat perimat recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1425A din 29 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs recurentul A., înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2021.
În cererea sa, recurentul arată că îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate a deciziei recurate, recurentul face anumite aserţiuni cu privire la persoana sa şi cu privire la justiţie.
II. Considerentele Înaltei Curţi - Completul de 5 judecători
În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate îndeplinirea cerinţei motivării căii de atac, deoarece nerespectarea acestei condiţii imperative atrage sancţiunea nulităţii, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei a cărei hotărâre este atacată, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului, în condiţiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Înalta Curte reţine că, prin cererea de recurs, recurentul A. a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Se constată însă că acesta a fost invocat doar formal, fără a se aduce critici concrete, care se pot încadra în acest motiv de nelegalitate.
În speţă, se observă că susţinerile invocate de recurent în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerinţelor prevăzute de dispoziţiile procedurale citate, întrucât criticile din memoriul de recurs, nearticulate în raport de soluţia şi considerentele pentru care a fost pronunţată Decizia nr. 1675 din 21 septembrie 2021, nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, din moment ce nu au legătură cu cauza şi nu pot fi încadrate în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, se apreciază că susţinerile din cererea de recurs nu răspund cerinţelor prevăzute de dispoziţiile citate, întrucât nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. în condiţiile în care acestea cuprind, pe de o parte, enumerarea unor norme din dreptul intern şi internaţional a căror legătură cu cauza nu este demonstrată ci doar declarată, iar, pe de altă parte, simple aserţiuni cu privire la persoana recurentului sau cu privire la justiţie.
Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din codul menţionat şi va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 1675 din 21 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul x/2020
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2022.
GGC - ED