Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia civilă nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de pârâţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2014.
În motivarea hotărârii, instanţa de revizuire a reţinut considerentele arătate în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ.:
"O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede acelaşi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac.".
Textul de lege evocat stabileşte că dreptul de a exercita o cale de atac este, în principiu, unic şi se epuizează odată cu exercitarea sa, astfel că nimănui nu îi este permis să recurgă de două ori la aceeaşi cale de atac.
În contextul celor expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că împotriva Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pârâţii A. şi B. au formulat două cereri de revizuire, cu conţinut identic, una fiind depusă la data de 14 ianuarie 2020, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, [instanţă care, prin prisma art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei supreme], iar cealaltă a fost depusă la data de 17 ianuarie 2020, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anterior înregistrării acestei cereri, ca urmare a declinării dispuse de curtea de apel, cererea de revizuire depusă direct la instanţa supremă a fost soluţionată prin Decizia nr. 1209 din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în sensul respingerii cererii de revizuire formulate de revizuenţii B. şi A. împotriva Decizie nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2014.
Prin urmare, în considerarea art. 460 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că aceeaşi cerere de revizuire a fost soluţionată prin decizia menţionată, a aceleiaşi instanţe, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire pendinte.
2. Recursul ce formează obiectul prezentei cauze
Împotriva deciziei menţionate la punctul 1 de mai sus au declarat recurs revizuenţii A. şi B., în temeiul art. 513 alin. (6) coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, rejudecarea cererii de revizuire şi schimbarea, în tot, a Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Arătând că situaţia de fapt cu privire la depunerea celor două cereri de revizuire este corectă, recurenţii-revizuenţi au dezvoltat argumente privind încălcarea autorităţii de lucru judecat raportat la dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. şi au solicitat casarea Deciziei nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, şi schimbarea, în tot, a Deciziei nr. 961 R din 20 decembrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia IV-a civilă. Au solicitat ca, în urma rejudecării cererii de revizuire, să se dispună conexarea acesteia la Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.
II. Procedura de filtrare
În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 18 iulie 2014, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.
Recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi, au fost urmate procedura de pregătire a dosarului şi procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin încheierea din 7 iunie 2021, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.
Raportul a fost comunicat, conform dovezilor de comunicare ataşate la dosar. Recurenţii au depus punct de vedere asupra raportului, înregistrat la dosar la 28 iunie 2021, împreună cu dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform celor reţinute în cuprinsul raportului.
III. Considerentele Înaltei Curţi
Examinând admisibilitatea recursului în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., completul de filtru constată că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Art. 486. - Cererea de recurs
(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: [...]
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; [...]
(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
Susţinerile invocate de recurenţi în cuprinsul cererii de recurs nu îndeplinesc exigenţele art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din C. proc. civ., deoarece motivele de casare invocate, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu au legătură cu considerentele deciziei civile atacate.
Astfel, instanţa de revizuire a respins ca inadmisibilă cererea, reţinând că o cerere de revizuire privind aceeaşi decizie a fost soluţionată printr-o altă decizie a instanţei supreme.
Criticile promovate de recurenţii-revizuenţi în cauza de faţă nu fac nicio referire la aceste considerente ale deciziei atacate, ceea ce echivalează, în sensul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cu lipsa motivelor de nelegalitate. Astfel, recurenţii dezvoltă argumente privind încălcarea autorităţii de lucru judecat, raportat la dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., solicitând, în final, conexarea unor dosare.
Or, controlul judiciar în calea extraordinară de atac a recursului este limitat la verificarea legalităţii decizie recurate. Relevant în acest sens este art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., conform căruia "recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".
Având în vedere că nu au fost formulate critici de nelegalitate care să vizeze considerentele care au stat la baza pronunţării soluţiei de către instanţa de revizuire, rezultă că nu este îndeplinită cerinţa impusă de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., a cărei nerespectare este sancţionată cu nulitatea recursului.
În consecinţă, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru va anula recursul ce formează obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., anulează recursul declarat de A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1860 din 30 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2020.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 septembrie 2021.
GGC - ED