Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară sub nr. x/2018, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de pârâta procuror A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004.
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară sub nr. x/2019, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de pârâta procuror A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004. La termenul din data de 27 noiembrie 2019, s-a dispus conexarea dosarului nr. x/2019 la dosarul nr. x/2018.
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei sub nr. x/2020, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de pârâta procuror A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza I şi t) teza I din Legea nr. 303/2004.
În motivarea acestei ultime acţiuni, s-a reţinut că pârâta procuror a refuzat explicit soluţionarea unor dosare şi lucrări repartizate de conducerea parchetului, refuz materializat în cuprinsul referatelor pe care le-a întocmit având ca obiect repartizarea/redistribuirea acestora, arătând că i-au fost repartizate în perioada în care se afla în concediu de odihnă şi în concediu medical. De asemenea, pârâta procuror nu a dispus nicio măsură cu privire la solicitarea confirmării continuării urmăririi penale în două dosare penale în termenul de 3 zile prevăzut de art. 305 alin. (3) teza finală Cod procedură penală. La termenul din 22 iulie 2020, s-a dispus conexarea dosarului nr. x/2020 la dosarul nr. x/2018.
Prin Hotărârea nr. 13P din 18 noiembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018, secţia pentru procurori în materie disciplinară a dispus admiterea excepţiei nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/2018 din data de 23 noiembrie 2018.
S-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f),h), k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004.
S-a respins excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x din 18 iunie 2019 dată în lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, ca neîntemeiată.
S-au disjuns acţiunile disciplinare conexate (lucrările Inspecţiei Judiciare nr. x şi nr. y) privind pe A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), k) teza a II-a, m) şi t) teza I din Legea nr. 303/2004.
Acţiunile disciplinare conexate (nr. x şi nr. y) au fost înregistrate sub nr. x/2020.
În acest dosar, la termenul din 7 aprilie 2021, pârâta, prin avocat, a invocat nulitatea absolută a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare din cauza conexată nr. x/2020 (nr. lucrare y, la care au fost conexate lucrările nr. w şi nr. z), în susţinerea excepţiei fiind invocată nerespectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării.
Instanţa disciplinară a concluzionat că repartizarea lucrărilor (conexate) nr. y, nr. w şi nr. z, care au făcut obiectul acţiunii disciplinare, s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea 317/2004 rep. şi de art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a acestora.
2. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr. 6P a secţiei pentru procurori în materie disciplinară din data de 17 iunie 2021 s-a dispus admiterea excepţiei nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x din 16 martie 2020 emisă în lucrarea nr. y din data de 26 martie 2020 şi s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei procuror A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza I şi lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
În susţinerea excepţiei nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare din cauza conexată nr. 3/P/2020 (nr. lucrare y, la care au fost conexate lucrările nr. w şi nr. z), a fost invocată nerespectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării.
Instanţa disciplinară a concluzionat că repartizarea lucrărilor (conexate) nr. y, nr. w şi nr. z, care au făcut obiectul acţiunii disciplinare, s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea 317/2004 rep. şi de art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a acestora.
Un prim aspect reţinut de instanţa disciplinară a fost acela că deşi lucrările nr. w şi nr. z vizau acelaşi magistrat, ba chiar cea purtând nr. w avea acelaşi obiect cu sesizarea din lucrarea nr. y (redirecţionată Inspecţiei Judiciare de către procurorul general al Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 zile după înregistrarea lucrării nr. y), acestea au primit număr nou şi nu au fost ataşate la lucrarea nr. y, contrar dispoziţiilor art. 66 alin. (3)-(9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Judiciare (secţiunea dedicată activităţii de repartizare a documentelor primite la Inspecţia Judiciară).
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că deşi referatul prevăzut la alin. (3) al art. 66 a fost întocmit în fiecare lucrare, nici cel din lucrarea nr. w şi nici cel din lucrarea nr. z nu conţineau menţiuni referitoare la lucrarea nr. y, având însă ataşate câte o copie a sesizării din această ultimă lucrare. În condiţiile acestea, instanţa disciplinară a reţinut încălcarea prevederilor art. 66 alin. (6) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Al doilea aspect reţinut de instanţa disciplinară a fost acela că, deşi Inspecţia Judiciară a comunicat copii ale primelor pagini ale lucrărilor nr. y, nr. w şi nr. zzz, nu a fost comunicată şi data primirii la Inspecţia Judiciară a acestor lucrări, precum şi dovezile aferente.
Instanţa disciplinară a considerat insuficiente informaţiile relevate de ştampila care confirma primirea lucrărilor de inspecţie la datele de 01 noiembrie 2019 (lucrarea nr. y), 12 noiembrie 2019 (lucrarea nr. w) şi 29 noiembrie 2019 (lucrarea nr. zzz), în lipsa dovezilor primirii acestor lucrări la datele menţionate în ştampilă.
În aceste condiţii, instanţa disciplinară s-a considerat a fi în imposibilitate de a stabili data certă a primirii lucrărilor la Inspecţia Judiciară pentru a putea verifica dacă datele aplicate pe ştampilă constituie şi datele primirii efective a lucrărilor la Inspecţia Judiciară.
Al treilea aspect reţinut de instanţa disciplinară a fost acela că, şi în ipoteza în care data certă a lucrărilor ar fi cea înscrisă în ştampilele aplicate pe prima pagină a lucrărilor nr. y, nr. w şi nr. z, au existat nereguli în procesul de repartizare aleatorie.
În argumentare, au fost prezentate regulile după care, în opinia secţiei, trebuia realizată repartizarea aleatorie a celor trei lucrări şi, prin extindere şi a lucrărilor al căror număr a fost atribuit mai înaintea celor verificate, la date imediat anterioare la care au fost repartizate lucrările nr. y, nr. w şi nr. z, respectiv, la aceeaşi dată, concluzionând că normele legale şi regulamentare au fost aplicate diferit la fiecare repartizare.
Referitor la lucrarea nr. y, secţia a reţinut că modificarea succesivă a ordinii de repartizare a lucrării nr. s cu care a debutat sesiunea de repartizare din ziua de 05 noiembrie 2019 s-a realizat fără a fi respectate dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi ca urmare, repartizarea lucrării cu numărul următor (nr. y) inspectorului judiciar B. a fost viciată. Totodată, secţia a reţinut că invocarea art. 2 din Ordinul nr. 17/2019 al Inspectorului şef privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă a fost greşită, întrucât ordinul se referă la modificarea ordinii de repartizare a unei lucrări determinată de existenţa unei situaţii de incompatibilitate, aceasta neavând aplicabilitate în situaţia dată.
În ceea ce priveşte lucrarea nr. w, secţia a reţinut că modificarea ordinii de repartizare a lucrării nr. xx cu care a debutat sesiunea de repartizare din ziua de 14 noiembrie 2019, s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, întrucât, în raport de modalitatea de repartizare a ultimei lucrări din ziua anterioară, lucrarea nr. xx se cuvenea a fi repartizată unui inspector care ocupa poziţia 1 în echipa cu nr. 3 şi nu inspectorului care ocupa poziţia nr. 3 în echipa nr. 4.
Procedându-se în alt mod decât cel considerat a fi corect de către instanţa disciplinară, a fost modificată ordinea de repartizare a tuturor lucrărilor din ziua respectivă, inclusiv a celei înregistrate sub nr. w.
Făcând referire la lucrarea nr. z, secţia a reţinut că pentru modificarea ordinii de repartizare a primei lucrări cu care a debutat sesiunea de repartizări din data de 03 decembrie 2019, Inspecţia Judiciară nu a făcut dovada existenţei unei situaţii de incompatibilitate în care s-ar fi aflat inspectorul judiciar C., situaţie care a determinat modificarea ordinii de repartizare a primei lucrări din ziua de 03 decembrie 2019.
Admiţând totuşi că modificarea ordinii de repartizare a avut loc în mod corect şi prima lucrare ce trebuia repartizată la data de 03 decembrie 2019 (nr. v) a revenit inspectorului judiciar C., instanţa disciplinară a reţinut că următoarea lucrare (nr. t) revenea inspectorului din poziţia 1 a echipei nr. 1 şi nu inspectorului judiciar din poziţia 1 a echipei nr. 4 iar lucrarea nr. z, trebuia repartizată inspectorului judiciar din poziţia 1 a echipei nr. 2 şi nu inspectorului judiciar din poziţia 2 a echipei nr. 2.
Având în vedere cele de mai sus, în analiza excepţiei nulităţii absolute a acţiunii disciplinare exercitată în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. y (dosar conexat nr. x/2020), din perspectiva respectării principiului repartizării aleatorii a lucrărilor, secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că instanţa disciplinară este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea procedurii de repartizare aleatorie a acestuia. Nulitatea procedurii de repartizare aleatorie a atras nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
Secţia a constatat că această nulitate nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă (conform art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.). Cerinţele legale extrinseci actului de procedură (rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispoziţii legale şi regulamentare ce au fost indicate în cuprinsul hotărârii, iar potrivit dispoziţiilor art. 175 alin. (2) C. proc. civ., în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. O astfel de dovadă, consideră secţia, nu a fost făcută.
Pe cale de consecinţă, analizând atât actele dosarului, cât şi răspunsul Inspecţiei Judiciare privind modalitatea de repartizare a celor trei lucrări, secţia a constatat că repartizarea lucrărilor nr. y, nr. w şi nr. z, ce fac obiectul acţiunii disciplinare, s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi de art. 73 şi 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a acestora.
Este evident că, dacă ar fi fost respectate dispoziţiile legale şi infralegale referitoare la primirea, înregistrarea şi repartizarea lucrărilor la Inspecţia Judiciară, procesul de repartizare aleatorie a lucrărilor ar fi generat modificări în ordinea de repartizare a lucrărilor din datele de 05 noiembrie 2019, 14 noiembrie 2019 şi 3 decembrie 2019, când au fost repartizate şi lucrările ce au stat la baza exercitării acţiunii disciplinare din cauză.
În aceste condiţii, secţia a constatat întemeiată excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, având ca obiect săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza I şi t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a constatării nulităţii procedurii de repartizare aleatorie a lucrărilor nr. y, nr. w şi nr. z, şi prin urmare, a constatat nulitatea acţiunii disciplinare din dosarul conexat nr. x/2020
3. Recursul exercitat împotriva hotărârii secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii
Împotriva hotărârii disciplinare, Inspecţia Judiciară a formulat recurs.
Prin recursul declarat, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea Hotărârii nr. 6P a secţiei pentru procurori în materie disciplinară pronunţată la data de 17 iunie 2021 în dosarul nr. x/2020 cu trimiterea cauzei la instanţa disciplinară, în vederea rejudecării.
Recurenta Inspecţia Judiciară a apreciat că, în cauză, este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. De asemenea, şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 51 alin. (3) raportat la art. 49 alin. (7) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu referire la art. 70 alin. (2) raportat la art. 62 alin. (2) şi (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 1073 din 03 decembrie 2018, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 1044 din 10 decembrie 2018.
O primă critică a hotărârii instanţei disciplinare se referă la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 66 alin. (6) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Inspecţia Judiciară arată că lucrările nr. y, nr. w şi nr. z au fost înregistrate separat, respectiv la datele de 01 noiembrie 2019, 12 noiembrie 2019 şi 29 noiembrie 2019 şi repartizate la 05 noiembrie 2019, 14 noiembrie 2019 şi 03 decembrie 2019 şi apoi au fost conexate la lucrarea iniţială, respectiv nr. y. Consideră că nu a fost afectată procedura repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie. De asemenea, în susţinere, arată că, prin înregistrarea separată a ultimelor două sesizări urmată de conexarea la lucrarea iniţială ori prin înregistrarea lor ca reveniri şi ataşarea la lucrarea iniţială nu s-au produs rezultate diferite.
Cu privire la imposibilitatea stabilirii datei certe a primirii celor trei lucrări la Inspecţia Judiciară, se precizează că în evidenţele Inspecţiei Judiciare, respectiv în registrul R1, se înscriu următoarele informaţii: numărul de înregistrate al sesizărilor, data primirii documentului la registratura Inspecţiei Judiciare, modalitatea de primire, expeditorul şi numărul adresei alocat de către instituţia emitentă.
Astfel, a reieşit că lucrarea nr. y a fost primită la Inspecţia Judiciară la data de 1 noiembrie 2019, prin poşta specială, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara şi a avut nr. de înregistrare 16780, lucrarea nr. w a fost primită la Inspecţia Judiciară la data de 12 noiembrie 2019, prin poştă, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a avut nr. de înregistrare 17408 iar lucrarea nr. z a fost primită la Inspecţia Judiciară la data de 29 noiembrie 2019, prin poşta specială, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, prin procuror D. şi a avut nr. de înregistrare 16780.
Numerele de înregistrare aferente celor trei lucrări sunt evidenţiate şi pe prima filă a sesizărilor, alături de data primirii acestora, care este dovedită prin ştampila de primire a lucrărilor la Inspecţia Judiciară.
În plus, potrivit dovezilor aferente datei primirii la Inspecţia Judiciară a lucrărilor y, w şi z, respectiv borderourile de primire a corespondenţei, unde la rubrica nr. de înregistrare al corespondenţei şi nr. anexelor este trecut nr. de înregistrare al adresei, alocat de către instituţia emitentă, din care rezultă că:
- nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara aparţine lucrării nr. y şi a fost primită la data de 01 noiembrie 2019 (conform borderoului nr. 1, seria x din data de 01 noiembrie 2019),
- nr. x/20149 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aparţine lucrării nr. w şi a fost primită la data de 12 noiembrie 2019 (conform borderoului nr. 1, seria x din data de 12 noiembrie 2019)
- nr. y/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara aparţine lucrării z şi a fost primită la data de 29 noiembrie 2019 (conform borderoului nr. 1, seria x din data de 29 noiembrie 2019).
Prin urmare, arată că data primirii la Inspecţia Judiciară a sesizărilor, care este evidenţiată prin ştampila de primire a documentelor existentă pe prima filă a sesizărilor, este aceeaşi cu data înscrisă în borderourile de primire a corespondenţei.
În ceea ce priveşte repartizarea lucrărilor, recurenta susţine că aceasta s-a făcut în mod corect, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare.
Astfel, lucrarea nr. y, se arată că la data de 05 noiembrie 2019 au fost primite spre repartizare la Direcţia de Inspecţie pentru procurori dosarele cu nr. s, nr. y, nr. u, care urmau a fi repartizate în ordinea crescătoare a numerelor.
Ultima lucrare repartizată cu ocazia sesiunii de repartizare anterioare (04 noiembrie 2019) a fost lucrarea cu nr. yy şi a revenit inspectorului judiciar E. (echipa nr. 2, poziţia 2), astfel cum este evidenţiat în procesul-verbal de repartizare din dosar.
Lucrarea cu nr. s (prima lucrare repartizată în data de 05 noiembrie 2019) a fost repartizată următoarei echipe, respectiv echipa cu nr. 4, inspectorului judiciar B., deoarece inspectorul judiciar F. care urma la rând, aflat în echipa nr. 3, poziţia 2 se afla în concediu de odihnă, conform listei anexate procesului-verbal de repartizare.
Ordinea de repartizare a lucrării cu nr. s a fost modificată, întrucât inspectorul judiciar F. se afla în concediu de odihnă astfel că lucrarea cu nr. s, potrivit art. 2 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari, a fost repartizată inspectorului judiciar B., care, potrivit listei alfabetice, era următorul inspector judiciar care urma la rând în ziua respectivă. Lucrarea cu nr. y a fost repartizată inspectorului judiciar B. (echipa nr. 4, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept, având în vedere faptul că lucrarea anterioară cu nr. s, a fost repartizată acesteia potrivit art. 2 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari.
Lucrarea cu nr. u a fost repartizată inspectorului judiciar G. (echipa nr. 5, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept.
La data de 14 noiembrie 2019 au fost primite spre repartizare la Direcţia de Inspecţie pentru procurori dosarele cu nr. xx,ww, zz, w, care urmau a fi repartizate în ordinea crescătoare a numerelor.
Ultima lucrare repartizată cu ocazia sesiunii de repartizare anterioare (13 noiembrie 2019) a fost lucrarea cu nr. q şi a revenit inspectorului judiciar H. (echipa nr. 1, poziţia 1), astfel cum este evidenţiat în procesul-verbal de repartizare din dosar.
Ordinea de repartizare a lucrării cu nr. q a fost modificată, întrucât inspectorul judiciar I. (echipa nr. 3, poziţia 3) se afla într-o situaţie de blocare (conform notei de blocare anexate procesului-verbal de repartizare din 14 noiembrie 2019), astfel că lucrarea cu nr. x, potrivit art. 2 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari, a fost repartizată inspectorului judiciar H., care, conform listei alfabetice, era următorul inspector judiciar care venea la rând în ziua respectivă.
Prin urmare, la data de 14 noiembrie 2019, repartizarea a început cu echipa nr. 4, poziţia 3, ţinându-se cont de ultimul inspector judiciar care ar fi trebuit să primească lucrări în data de 13 noiembrie 2019, respectiv inspectorul I. (echipa nr. 3, poziţia 3, respectând poziţia nr. 3, conform repartizării ciclice).
Lucrarea cu nr. xx a fost repartizată inspectorului judiciar J. (echipa nr. 4, poziţia 3), lucrare care i-a revenit de drept.
În cazul repartizării lucrării nr. ww, a fost modificată ordinea de repartizare, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, respectiv incompatibilitatea inspectorului, constatată la repartizare (art. 72 alin. (2) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, conform căruia inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat; în acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu).
Astfel, inspectorul judiciar C. (echipa nr. 5, poziţia 3), căruia trebuia să-i revină lucrarea nr. ww a funcţionat la parchetul de la care provenea magistratul vizat în dosarul nr. ww, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art. 74 alin. (2), lucrarea s-a repartizat inspectorului care ocupa următoarea poziţie în cadrul echipei, respectiv inspectorului judiciar Ioana Cornel (echipa nr. 5, poziţia 1), care, la rândul lui, se afla tot în situaţie de incompatibilitate (acesta funcţionând anterior numirii în funcţia de inspector judiciar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
Prin urmare, potrivit normei menţionate mai sus, lucrarea nr. ww s-a repartizat inspectorului care ocupa următoarea poziţie în cadrul echipei, respectiv inspectorului judiciar G. (echipa nr. 5, poziţia 2).
Lucrarea cu nr. zz a fost repartizată inspectorului judiciar H. (echipa nr. 1, poziţia 1), lucrare care i-a revenit de drept.
Lucrarea cu nr. w a fost repartizată inspectorului judiciar K. (echipa nr. 2, poziţia 1), lucrare care i-a revenit de drept.
Lucrarea nr. z a fost primită la data de 03 decembrie 2019 spre repartizare la Direcţia de Inspecţie pentru procurori împreună cu dosarele cu nr. v, t, ss, tt, uu, vv. Acestea urmau a se repartiza în ordinea crescătoare a numerelor.
Ultima lucrare repartizată cu ocazia sesiunii de repartizare anterioare (02 decembrie 2019) a fost lucrarea cu nr. qq şi a revenit inspectorului judiciar L. (echipa nr. 4, poziţia 1), astfel cum este evidenţiat în procesul-verbal de repartizare din dosar.
La data de 02 decembrie 2019, conform procesului-verbal de repartizare, în cazul repartizării lucrării nr. x a fost modificată ordinea de repartizare, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, respectiv situaţia de incompatibilitate a inspectorului, constatată la repartizare (potrivit art. 72 alin. (2) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat; în acest caz, dosarul s-a repartizat altui inspector judiciar, în mod aleatoriu).
Astfel, inspectorul judiciar C. (echipa nr. 5, poziţia 3), căruia trebuia să-i revină lucrarea nr. yyy, a funcţionat la parchetul de la care provenea magistratul vizat în dosarul nr. yyy, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria laşi.
Potrivit art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare, lucrarea nr. yyy a fost repartizată inspectorului care ocupa următoarea poziţie în cadrul echipei, respectiv inspectorului judiciar Ioana Cornel (echipa nr. 5, poziţia 1).
Ulterior, conform art. 1 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciar şi potrivit procesului-verbal de repartizare din 03 decembrie 2019, s-a efectuat echilibrarea volumului între cei doi inspectori judiciari, astfel că, lucrarea nr. v, care trebuia să-i revină inspectorului judiciar Ioana Cornel, s-a repartizat inspectorului judiciar care s-a aflat anterior în stare de incompatibilitate, respectiv C..
Respectând poziţia nr. 1 conform repartizării ciclice, următorul inspector care urma la rând era inspectorul judiciar M., dar, echipa nr. 6 a fost înlăturată de la repartizare, deoarece ambii inspectori din echipă (inspectorul M. şi inspectorul N.) se aflau într-o situaţie de blocare, conform anexelor procesului-verbal de repartizare din ziua respectivă.
Lucrarea cu nr. t a revenit inspectorului judiciar L., deoarece inspectorul judiciar O. care venea la rând, aflat în echipa nr. 1, poziţia 2 (respectând poziţia nr. 2, conform repartizării ciclice), se afla într-o situaţie de blocare, conform referatului de blocare anexat procesului-verbal de repartizare din 03 decembrie 2019.
Ordinea de repartizare a lucrării cu nr. t a fost modificată, întrucât inspectorul judiciar O. care urma la rând, aflat în echipa nr. 1, poziţia 2, se afla într-o situaţie de blocare, astfel că lucrarea cu nr. t, potrivit art. 2 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 a fost repartizată inspectorului judiciar L., care, conform listei alfabetice, era următorul inspector judiciar care venea la rând în ziua respectivă (ultima lucrare repartizată conform listei alfabetice în data de 02 decembrie 2019 a fost lucrarea nr. sss, care a revenit inspectorului judiciar E. şi prin urmare în data de 03 decembrie 2019, lista alfabetică începea cu inspectorul judiciar L.).
Lucrarea cu nr. z a fost repartizată inspectorului judiciar E. (echipa nr. 2, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept.
Lucrarea cu nr. ss a fost repartizată inspectorului judiciar F. (echipa nr. 3, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept.
La data de 02 decembrie 2019, conform procesului-verbal de repartizare, în cazul repartizării lucrării nr. x a fost modificată ordinea de repartizare, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, respectiv incompatibilitatea inspectorului constatată la repartizare. Or, potrivit art. 72 alin. (2) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat; în acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu.
Astfel, inspectorul judiciar P. (echipa nr. 3, poziţia 1), căruia trebuia să-i revină lucrarea nr. www a funcţionat la parchetul de la care provenea magistratul vizat în dosarul nr. www, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Teritorială Bacău.
Potrivit art. 74 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, lucrarea a fost repartizată inspectorului care ocupa următoarea poziţie în cadrul echipei, respectiv inspectorului judiciar F. (echipa nr. 3, poziţia 2), care, la rândul său, se afla tot în situaţie de incompatibilitate (acesta funcţionând anterior numirii în funcţia de inspector judiciar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie-Structura Teritorială Piteşti).
În aceste condiţii, potrivit normei legale arătate anterior, lucrarea a fost repartizată inspectorului care ocupa următoarea poziţie în cadrul echipei, respectiv inspectorului judiciar I. (echipa nr. 3, poziţia 3), care, însă, se afla într-o situaţie de blocare, fiind desemnat directorul Direcţiei de Inspecţie pentru procurori, începând cu data de 1 noiembrie 2019, potrivit Ordinului Inspectorului-şef nr. 151/2019.
Astfel, lucrarea a fost repartizată echipei următoare, respectiv echipa nr. 4, inspectorului judiciar B. (echipa nr. 4, poziţia 2), dat fiind faptul că, inspectorul L. (echipa nr. 4, poziţia 1) se afla tot în situaţie de incompatibilitate (acesta funcţionând anterior numirii în funcţia de inspector judiciar, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
Ulterior, conform art. 1 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, nr. 17/2019 din 29 ianuarie 2019, privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari, potrivit procesului-verbal de repartizare din 03 decembrie 2019, s-a efectuat echilibrarea volumului între cei doi inspectori judiciari, astfel că, lucrarea nr. tt, care trebuia să-i revină inspectorului judiciar B., a fost repartizată inspectorului judiciar care s-a aflat anterior în stare de incompatibilitate, respectiv P..
Lucrarea cu nr. uu a fost repartizată inspectorului judiciar G. (echipa nr. 5, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept.
Lucrarea cu nr. vv a fost repartizată inspectorului judiciar Q. (echipa nr. 1, poziţia 3), având în vedere faptul că, echipa nr. 6 a fost înlăturată de la repartizare, deoarece ambii inspectori din echipă (inspectorul M. şi inspectorul N.) se aflau într-o situaţie de blocare, conform anexelor procesului-verbal de repartizare din ziua respectivă.
Astfel, prin toate precizările de mai sus din cererea de recurs, recurenta Inspecţia judiciară arată că procesul de repartizare a lucrărilor de inspecţie nu a fost realizat în mod discreţionar şi că repartizarea aleatorie a fost conformă dispoziţiilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi prevederilor Ordinului 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă a inspectorilor judiciari.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători:
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, respectiv dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi art. 73 din Legea nr. 317/2004, respectiv art. 73-74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători consideră recursul fondat, pentru argumentele ce vor fi arătate în continuare.
Se reţine că pentru anul 2019, în procedura repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie erau avute în vedere: Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul Inspectorului şef nr. 134/2018, Ordinul Inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari, procesul-verbal de repartizare, lista alfabetică a inspectorilor judiciari (conform art. 2 din Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019), situaţia zilnică pe direcţii de specialitate a inspectorilor judiciari, orice alte referate de blocare a inspectorilor judiciari care efectuează controale, verificări prealabile directe, cercetări disciplinare ori care se află în orice altă situaţie excepţională, precum şl ordinele Inspectorului-şef pentru asigurarea continuităţii conducerii direcţiilor de inspecţie şi pentru delegarea unui inspector judiciar în funcţia de inspector-şef adjunct.
Un prim aspect reţinut de instanţa disciplinară referitor la admiterea excepţiei nulităţii absolute a fost acela că lucrările la care se face referire în hotărâre nu au fost atribuite aceluiaşi inspector judiciar. Astfel, secţia pentru procurori în materie disciplinară reţine că, deşi lucrările nr. w şi nr. z vizau acelaşi magistrat, ba chiar cea purtând nr. w avea acelaşi obiect cu sesizarea din lucrarea nr. y (redirecţionată Inspecţiei Judiciare de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 zile după înregistrarea lucrării nr. y), acestea au primit număr nou şi nu au fost ataşate la lucrarea nr. y, contrar dispoziţiilor art. 66 alin. (3)-(9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Judiciare (secţiunea dedicată activităţii de repartizare a documentelor primite la Inspecţia Judiciară).
Înalta Curte constată că, deşi lucrările nr. y, nr. w şi nr. z au fost înregistrate separat la datele de 01 noiembrie 2019, 12 noiembrie 2019 şi 29 noiembrie 2019 şi repartizate la 05 noiembrie 2019, 14 noiembrie 2019 şi 03 decembrie 2019, lucrările ulterioare au fost conexate la lucrarea iniţială, respectiv y şi nu a fost afectată procedura repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie şi nici procedura de efectuare a cercetării disciplinare. Înalta Curte apreciază că în această situaţie nu s-a produs nicio vătămare. Prin înregistrarea separată a ultimelor două sesizări urmată de conexare la lucrarea iniţială ori prin înregistrarea lor ca reveniri şi ataşare la lucrarea iniţială, nu s-au produs rezultate diferite şi, în mod corect, sesizările ulterioare care au acelaşi obiect sau cele care vizează acelaşi magistrat s-au conexat la prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară iar lucrarea de inspecţie se soluţionează de inspectorul desemnat pentru prima dintre lucrările conexate.
O altă critică a Hotărârii nr. 6P din data de 17 iunie 2021 a secţiei pentru procurori în materie disciplinară este cea referitoare la imposibilitatea stabilirii datei certe a primirii celor trei lucrări arătate mai sus la Inspecţia Judiciară. Instanţa disciplinară a apreciat ca fiind insuficiente informaţiile relevate de ştampila care confirma primirea lucrărilor de inspecţie la datele de 01 noiembrie 2019 (lucrarea nr. y), 12 noiembrie 2019 (lucrarea nr. w) şi 29 noiembrie 2019 (lucrarea nr. zzz), în lipsa dovezilor primirii acestor lucrări la datele menţionate în ştampilă. În condiţiile arătate, instanţa disciplinară s-a considerat că nu putea verifica dacă datele aplicate pe ştampilă constituie şi datele primirii efective a lucrărilor la Inspecţia Judiciară.
Înalta Curte va respinge ca nefondat argumentul reţinut de secţie prin care aceasta arată că a considerat că a fost în imposibilitate de a stabili care este data certă a primirii lucrărilor la Inspecţia Judiciară pentru a se putea verifica dacă data aplicată pe ştampilă este şi data primirii efective a lucrărilor la Inspecţia Judiciară. Aceasta întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare "Documentele transmise Inspecţiei Judiciare prin orice mijloc de comunicare sau depuse personal se primesc la registratura acesteia, unde li se dă dată certă şi se înregistrează în registrul documentelor primite".
Înalta Curte reţine că argumentul referitor la imposibilitatea stabilirii datei certe a primirii celor trei lucrări la Inspecţia Judiciară nu poate fi primit, deoarece data înregistrării este evidenţiată prin ştampila de primire a documentelor existentă pe prima filă a sesizărilor şi care este aceeaşi cu data înscrisă în borderourile de primire a corespondenţei, respectiv 01 noiembrie 2019 pentru lucrarea y (repartizată la 05 noiembrie 2019), 12 noiembrie 2019 pentru lucrarea w (repartizată la 14 noiembrie 2019) şi 29 noiembrie 2019 pentru lucrarea z (repartizată la 03 decembrie 2019).
Un alt motiv pentru care s-a dispus admiterea excepţiei nulităţii absolute a rezoluţiei disciplinare date în lucrarea nr. y din 26 martie 2020 se referă la faptul că Secţia a constatat nereguli în procesul de repartizare aleatorie.
Înalta Curte reţine că în cauză a fost admisă excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/16 martie 2020 dată în lucrarea nr. y la data de 26 martie 2020 la care au fost conexate lucrările nr. w şi nr. z, prin urmare trebuie analizată procedura de repartizare a acestor trei lucrări.
În cauză, în limitele învestirii atât a instanţei disciplinare, cât şi a Completului de 5 judecători, în raport cu excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare invocate de pârâtă, pot forma obiectul verificării numai aspectele vizând repartizarea aleatorie a lucrării înregistrate la Inspecţia Judiciară sub nr. y şi numai prin prisma aspectelor de nelegalitate invocate în susţinerea excepţiei.
A realiza o analiză a modului în care a fost efectuată procedura de repartizare aleatorie în alte lucrări decât cea care formează obiectul prezentei cauze reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform cărora "Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor".
Se reţine că art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 dispune în sensul că "Modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii."
Principiul repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare este reglementat, la nivel infralegislativ, prin dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare nr. 134/2018, ale Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, ale Procedurii operaţionale privind repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie (Ediţia I, 11 februarie 2019, Revizia 0 - ataşată la filele x ale dosarului nr. x/2021) şi ale Ordinului privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari nr. 17 din 29 ianuarie 2019 .
Raţiunea instituirii principiului repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare, similar repartizării aleatorii a dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti, rezidă în preocuparea de a înlătura orice posibilitate reprobabilă de direcţionare a cauzelor către anumite persoane în considerarea unor interese incompatibile cu scopul procedurii disciplinare.
Astfel, pornind de la situaţiile prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. a)-g din Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. a)1) a2) şi d) din Legea 317/2004, la data de 29 ianuarie 2019, inspectorul-şef a emis Ordinul nr. 17 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă, prin care, la art. 2 a stabilit ca, în cazul în care lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard, pentru care, în prima etapă a repartizării a fost stabilită o echipă de inspecţie din care unul sau doi inspectori se află într-una din situaţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) - g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei judiciare, să se aplice în mod corespunzător, dispoziţiile art. 78 alin. (3) din acelaşi regulament, în sensul ca inspectorii să fie desemnaţi aleatoriu dintre ceilalţi inspectori de la direcţia de inspecţie corespunzătoare.
Recurenta precizează că Ordinul nr. 17/2019 nu se abate şi nici nu adaugă la o normă de rang superior ci, prin art. 2, aplică o modalitate alternativă prevăzută în Regulament, pentru situaţiile în care, din motive obiective (altele decât cele vizând incompatibilitatea constatată la repartizare la care se referă art. 1 din Ordin), o lucrare nu a putut fi repartizată inspectorului care urma la repartizare, potrivit ordinii.
Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 73 şi art. 74 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare ("Regulamentul"), care dispun:
"Art. 73 - Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă.".
"Art. 74 - (1) Modificarea ordinii de repartizare are loc în următoarele situaţii: a) în caz de incompatibilitate a inspectorului, constatată la repartizare;
b) când inspectorul efectuează concediul legal de odihnă sau se află în concediu medical; c) când, în baza ordinului de serviciu al inspectorului-şef, inspectorul participă la efectuarea unui control sau se află într-o altă localitate pentru efectuarea de verificări ori a cercetării disciplinare; d) când inspectorul participă la pregătirea profesională obligatorie ori la o altă formă de pregătire profesională, inclusiv în calitate de formator, cu acordul inspectorului-şef; e) când a fost blocată repartizarea faţă de unul sau mai mulţi inspectori; f) pentru perioada în care inspectorul este desemnat să îndeplinească atribuţiile directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători ori Direcţiei de inspecţie pentru procurori; g) în alte cazuri temeinic justificate.(...)".
Aşadar, în ceea ce priveşte procedura de repartizare, Înalta Curte reţine că în conformitate cu art. 73 din Ordinul privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare se prevede că într-o prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora iar, conform alin. (2), în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Teza a doua a acestui articol prevede că desemnarea inspectorului se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă.
În aplicarea prevederilor enunţate mai sus, se constată că lucrarea care face obiectul recursului de faţă, respectiv lucrarea cu nr. y a fost repartizată în data de 5 noiembrie 2019 inspectorului judiciar B. (echipa nr. 4, poziţia 2), lucrare care i-a revenit de drept, respectând ordinea de repartizare pe echipe. Echipa nr. 4 urma la repartizarea lucrărilor, conform art. 73 lit. a) - în prima etapă, lucrarea se repartizează unei echipe de inspecţie. Mai departe, lucrarea se repartizează unui inspector din acea echipă de inspecţie şi în conformitate cu prevederile art. 73 lit. b) teza a doua - Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă. Rezultă că, repartizarea se face pe coloane; în cauză, pe coloana inspectorului de la poziţia nr. 2. Se reţine şi că, în conformitate cu prevederile Regulamentului, în cazul în care acest inspector se află într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 74 din Regulament, lucrarea să va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziţie în cadrul echipei.
Se observă, de asemenea, că inspectorul judiciar B. a primit în aceeaşi zi două lucrări (nr. s şi nr. y).
Se reţine, aşa cum arată şi secţia pentru procurori în materie disciplinară în ceea ce priveşte repartizarea lucrărilor din data de 5 noiembrie 2019, că ultima repartizare a dosarelor, anterior acestei date, a avut loc la 4 noiembrie 2019, când ultima lucrare (cu nr. yy) a fost repartizată inspectorului judiciar E. (echipa nr. 2 poziţia 2).
Înalta Curte constată că prima lucrare din data de 5 noiembrie 2019, respectiv lucrarea cu nr. s (ce revenea echipei nr. 3) a fost repartizată echipei cu nr. 4, respectiv inspectorului judiciar B.. Faţă de acest aspect, chiar şi în situaţia în care repartizarea lucrării cu nr. s s-a făcut în mod greşit, procedura de repartizare a acestei lucrări nu face obiectul cauzei prezente şi nu va fi analizată.
Având în vedere cele anterior arătate, în mod corect, lucrarea cu nr. y a fost repartizată inspectorului judiciar B. (echipa nr. 4, poziţia 2), fiind inspectorul judiciar care urma la rând.
Procedura clară instituită prin dispoziţiile Regulamentului nu justifică aplicarea, în detrimentul acesteia, a unor criterii paralele prevăzute în cadrul Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului şef, susţinerile recurentei în acest sens neputând fi primite.
Aşa cum se arată şi în hotărârea instanţei disciplinare, aceasta este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea procedurii de repartizare aleatorie a acestuia. De asemenea, potrivit art. 174 alin. (1) C. proc. civ. nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. De asemenea, nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
Cum în cauză a rezultat că a fost respectată procedura de repartizare a lucrării, pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că este neîntemeiată excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/16 martie 2020 emisă în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. y, invocată de pârâta A., în dosarul nr. x/2020, din perspectiva respectării principiului repartizării aleatorii a lucrărilor.
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară, va casa încheierea atacată şi va trimite cauza secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea continuării judecării acţiunii disciplinare, în dosarul nr. x/2020.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 6P din 17 iunie 2021, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2020.
Casează hotărârea atacată.
Respinge excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/16 martie 2020 dată în lucrarea nr. y la data de 26 martie 2020.
Trimite cauza secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecăţii în dosarul x/2020
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2021.