Şedinţa publică din data de 16 februarie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2021, reclamanta Comişel Constanţa a chemat în judecată pârâţii Parlamentul României - Camera Deputaţilor, Secretarul General al Camerei Deputaţilor şi Parlamentul României - Senatul, Secretarul General al Senatului, solicitând instanţei să dispună anularea Ordinului de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limita de vârstă şi obligarea intimatelor la plata indemnizaţiei începând cu luna martie 2021 la zi.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2. 1 Prin sentinţa civilă nr. 2584/2021 din 10 septembrie 2021 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj invocată de pârâtul Parlamentul României - Camera Deputaţilor prin Secretariatul General al Camerei Deputaţilor şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a reţinut, în esenţă, că ordinul emis de Secretarul general al Camerei Deputaţilor are natura unui act administrativ cu caracter individual în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel că prezentul litigiu intră în sfera contenciosului administrativ.
2. 2 Prin sentinţa civilă nr. 382/2021 din 26 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a fost înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului.
În motivarea acestei soluţii, curtea de apel a reţinut că, deşi este emis de o autoritate publică, ordinul contestat nu este emis în regim de putere publică, pentru a putea fi calificat ca fiind act administrativ ce poate fi atacate la instanţa de contencios administrativ.
Cererea reclamantei are ca temei şi scop ocrotirea unui drept de asigurări sociale, iar norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.
A concluzionat instanţa de apel că, întrucât natura indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat reclamanta este cea a unui drept de asigurări sociale, verificarea legalităţii şi temeiniciei ordinului prin care s-a dispus încetarea plăţii acestei indemnizaţii nu poate intra decât în sfera de competenţă a instanţei de drept comun cu competenţă în soluţionarea litigiilor având ca obiect asigurările sociale.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Instanţa a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Comişel Constanţa în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României - Camera Deputaţilor, Secretarul General al Camerei Deputaţilor şi Parlamentul României - Senatul, Secretarul General al Senatului, a solicitat anularea Ordinului de încetare a plăţii indemnizaţiei pentru limita de vârstă şi obligarea acestora la plata indemnizaţiei începând cu luna martie 2021 la zi.
Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa în funcţie de interpretarea dată naturii indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006.
Înalta Curte reţine că demersul judiciar ce formează obiectul prezentului litigiu vizează anularea Ordinului nr. 478/5.03.2021 emis de Secretarul General al Camerei Deputaţilor, prin care reclamantei i s-a comunicat că la data de 27.02.2021 încetează plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Calitatea emitentului ordinului de încetarea la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă nu este de natură a atrage de plano competenţa instanţei de contencios administrativ, întrucât o astfel de competenţă specială intervine doar în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de legiuitor.
Totodată, se observă că norma specială reglementată de Legea nr. 96/2006 nu face trimitere la legea contenciosului administrativ.
Înalta Curte constată că litigiul de faţă este unul de asigurări sociale, întrucât reclamanta a supus controlului instanţei de judecată modalitatea în care emitentul ordinului a aplicat prevederile referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Caracterul de drept de asigurări sociale al indemnizaţiei pentru limită de vârstă rezultă şi din dispoziţiile art. 3 alin. (5) din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 1/2016 de aprobare a Normelor Metodologice privind acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor republicată care prevăd că: "Deputaţii şi senatorii care au valorificat perioadele de mandat la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, republicată cu modificările şi completările ulterioare, nu pot valorifica aceleaşi perioade de mandat şi pentru a solicita indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 republicată".
Drept urmare, perioadele de mandat de parlamentar fie se valorificau la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie pentru stabilirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006.
Faptul că legiuitorul a recunoscut deputaţilor şi senatorilor posibilitatea de a valorifica perioadele de mandate fie la stabilirea pensiei de serviciu conform Legii nr. 7/2006, fie la stabilirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 96/2006 conduce la concluzia că indemnizaţia pentru limită de vârstă are caracterul unui drept de asigurări sociale.
Raportat la obiectul cauzei, respectiv dreptul de pensie ale reclamantei, şi în lipsa unor reglementări speciale, competenţa de soluţionare a cauzei este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Faptul că actul contestat a fost emis de o autoritate publică nu atrage incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, deoarece acesta nu a fost emis în regim de putere publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar raportat la natura raportului juridic dedus controlului, numai instanţele prin intermediul cărora se realizează jurisdicţia asigurărilor sociale pot aprecia asupra legalităţii actului dedus judecăţii.
Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel" şi prevederile art. 95 din C. proc. civ., litigiul va fi soluţionat în primă instanţă de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Comişel Constanţa în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României - Senatul, Secretarul General al Senatului şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor, Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2022.