Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 999/2022

Decizia nr. 999

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 12.12.2017 sub nr. x/2017, reclamanta Aşezămintele Brâncoveneşti "Biserica Domniţa Bălaşa a chemat în judecată pe pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase din România, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 7354/29.09.2017, emisă de pârâtă în data de 09.11.2017, în dosarul nr. x/24.01.2006, efectuarea unui raport de expertiză prin care să se identifice suprafaţa de 7416 m.p. de teren din Bucureşti, Splaiul Unirii, fără număr, amplasat între următoarele vecinătăţi: Centrala electrică de termoficare Bucureşti sud; Bd. x, fostul splai Dudescu şi str. x şi să se determine valoarea unui metru pătrat de teren conform grilei notariale din anul 2013.

S-a solicitat obligarea pârâtei să emită decizie de restituire în natură, dacă terenul este liber sau o parte din acesta, şi/sau decizie de compensare prin puncte, în care valoarea terenului să fie stabilită într-un număr de puncte corespunzător valorii ce va fi calculată prin expertiză pe metru pătrat, dacă terenul nu este liber, sau pentru o parte din acesta, în măsura în care este ocupat.

Prin sentinţa civilă nr. 1074/24.05.2018 Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.09.2018.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1831 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal Respinge cererea formulată de reclamanta Aşezămintele Brâncoveneşti "Biserica Domniţa Bălaşa", în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase din România, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel - precizat ulterior ca recurs în raport de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 reclamanta Aşezămintele Brâncoveneşti "Biserica Domniţa Bălaşa", invocându-se nelegalitate şi netemeinicia sentinţei de fond prin care acţiunea reclamantei a fost apreciată ca neîntemeiată şi respinsă ca atare.

Se arată faptul că în mod nelegal prima instanţă nu a ţinut cont de actele depuse de reclamantă în susţinerea calităţii procesuale active din care rezultă calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită a solicita despăgubiri pentru imobilul care a făcut obiectul cererii soluţionate prin Decizia nr. 7354/29.09.2017.

Se arată situaţia istorică privind regimul juridic al Aşezămintelor Brâncoveneşti - Domniţa Bălaşa "Biserica Domniţa Bălaşa" şi se arată că recurenta - reclamantă a avut un drept de folosinţă asupra bunurilor fostului cult religios drept recunoscut şi de regimul comunist şi probat cu actele depuse la dosar.

Se solicită admiterea căii de atac, casarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii şi anulării deciziei prin care i-a fost respinsă cererea de restituire în natură sau de despăgubire după caz în măsura în care terenul nu mai poate fi restituit în natură.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare în care a invocat inadmisibilitatea şi nulitatea căii de atac a apelului şi pe fond s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare şi şi-a precizat calea de atac formulată în sensul că este recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 48881) pct. 8 C. proc. civ.

A depus acte în susţinerea aspectelor invocate în cadrul cererii de recurs, respectiv hotărârii judecătoreşti privind calitatea sa de persoană îndreptăţită conform O.U.G. nr. 94/2000 de a formula cerere de restituire.

Motivat, Curtea în şedinţa publică din 25.01.2022 a respins excepţia nulităţii recursului apreciind că aspectele invocate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 C. proc. civ.

Analizând recursul declarat în raport de susţinerea din recurs şi actele depuse, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condiţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

În aprecierea Curţii sentinţa de fond prin care a fost respinsă acţiunea reclamantei ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect anularea Deciziei nr. 7354/29.09.2017 este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor O.U.G. nr. 942000.

În cauză prima instanţă a verificat îndeplinirea de către reclamanta-intimată în calitate de titular al cererii de restituire în natură sau după caz despăgubire a îndepliniri celor două condiţii cumulative prevăzute de art. 1 O.U.G. nr. 94/2000 respectiv dovada calităţii reclamantei de continuator în drepturi al proprietarului terenului, fostele Aşezămintele Brâncoveneşti Fundaţia "Biserica Domniţa Bălaşa" şi a doua condiţie - în sensul că imobilul care formează obiectul cererii de restituire a aparţinut unui cult religios din România.

Prima instanţă a analizat corect din punct de vedere istoric îndeplinirea celor două condiţii cumulative şi a constatat corect statutul de fundaţie al reclamantei - recurente care a fost recunoscută ca atare în baza O.G. nr. 26/2000.

În această calitate de fundaţie civilă a deţinut-o şi fosta persoană juridică care figurează ca fost proprietar respectiv Aşezămintele Brâncoveneşti. Aceasta a funcţionat ca fundaţie civilă în baza Legii nr. 21/1924, nu în temeiul legii cultelor.

Prin decizia administrativă contestată nu s-a respins cererea de restituire/despăgubire în baza excepţiei lipsei calităţii procesuale active faţă de calitatea pretinsă a reclamantei, ca titular al cererii de continuator al fostelor Aşezămintele Brâncoveneşti .

Pe acest aspect recurenta-reclamantă a depus la dosar Decizia 3538/9.06.2021 a ÎCCJ, secţia contencios administrativ şi fiscal prin care s-a recunoscut calitatea de continuator şi s-a anulat Decizia din 29.09.2017 obligându-se autoritatea să analizeze pe fond cererea formulată de reclamantă.

Aceasta în condiţiile în care autoritatea nu analizase pe fond îndeplinirea condiţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 94/2000.

Această hotărâre definitivă nu este incidentă în prezenta cauză deoarece decizia administrativă analizată sub aspectul legalităţii de prima instanţă, faţă de care s-a pronunţat sentinţa atacată, a verificat pe fond îndeplinirea celor două condiţii cumulative prevăzute de art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 potrivit cărora imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi care au fost preluate abuziv se retrocedează foştilor proprietari pot forma obiectul unei cereri de restituire în natură sau de despăgubire după caz.

În mod corect prima instanţă a constatat legalitatea deciziei nr. 7354/29.09.2017 deoarece din acte nu rezultă că fostele Aşezămintele Brâncoveneşti ar fi fost recunoscut ca fiind un cult religios sau că ar avea vreo legătură cu Biserica Ortodoxă Română.

Faptul că Biserica Ortodoxă Română a avut recunoscut de statul comunist un drept de administrare nu reprezintă deţinerea dreptului de proprietate în sensul O.U.G. nr. 94/2000, de natură a justifica cererea de restituire.

Iar analiza privind îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii a fost legal realizată de prima instanţă, respingerea acţiunii fiind legală în raport de dispoziţiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală soluţia pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Aşezămintele Brâncoveneşti "Biserica Domniţa Bălaşa" împotriva sentinţei civile din 1831 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 raportat la art. 396 alin. (2) din C. proc. civ., astăzi, 21 februarie 2022.