Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 54 din 20 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinţei civile nr. 1157/22.03.2019, pronunţate de Judecătoria Piatra-Neamţ şi a Deciziei civile nr. 157/AC/18.05.2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa de revizuire a reţinut considerentele ce vor fi redate în continuare.
Prin cererea dedusă judecăţii, revizuentul A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., retractarea Sentinţei civile nr. 1157/22.03.2019 a Judecătoriei Piatra Neamţ şi a Deciziei civile nr. 157/AC/18.05.2020 a Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în Dosarul nr. x/2018, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a considerentelor şi dispozitivului Deciziei civile nr. 376/31.03.2016 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, cât şi a Deciziei civile nr. 418/08.05.2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, pronunţate în Dosarul nr. x/2011.
Dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prevăd că termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Hotărârile atacate sunt definitive, potrivit art. 718 C. proc. civ. raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., la data soluţionării apelului, care coincide pronunţării Deciziei civile nr. 157/AC/18.05.2020 a Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, atacată cu revizuire.
Făcând aplicarea, în cauză, a dispoziţiilor art. 181 alin. (3) şi art. 185 C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că cererea de revizuire a fost formulată cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere datele la care s-au pronunţat hotărârile a căror retractare se solicită, Sentinţa civilă nr. 1157/22.03.2019 a Judecătoriei Piatra Neamţ şi Decizia civilă nr. 157/AC/18.05.2020 a Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în raport cu data formulării cererii de revizuire - 20.07.2020, potrivit ştampilei aplicate pe plicul de la fila x aflat în dosarul curţii de apel.
Susţinerile revizuentului referitoare la împrejurarea că a promovat cererea de revizuire în maxim 10 zile de la comunicarea Deciziei civile nr. 157/AC/18.05.2020 a Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi că legislaţia din România ar trebui corelată cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, mai exact art. 6, nu pot conduce la înlăturarea aplicării art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi calcularea termenului de la comunicarea deciziei, şi nu de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri pronunţate.
Astfel, Înalta Curte a reţinut că nerespectarea unui termen procedural legal implică anumite consecinţe procedurale, astfel că, în temeiul art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., raportat la art. 185 C. proc. civ., a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire.
2. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii de la punctul I.1 de mai sus a formulat recurs revizuentul A., fără a indica vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Revizuentul a susţinut că instanţa a apreciat greşit termenul de revizuire de o lună, care ar fi trebuit socotit de la comunicarea ultimei hotărâri.
În susţinerea acestui punct de vedere, revizuentul a învederat că, pentru motivarea cererii de revizuire care făcea referire la contradictorialitatea dintre două hotărâri judecătoreşti, era nevoie să cunoască considerentele amândurora.
A făcut referire la Hotărârea Curţii Europene de Justiţie (Camera a patra) 11 septembrie 2019(*), în cauza C-676/17, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Ploieşti (România), prin care s-a reţinut că dreptul Uniunii Europene, în special principiile echivalenţei şi efectivităţii, trebuie interpretat în sensul că nu se opune, în principiu, unei prevederi naţionale, astfel cum este interpretată printr-o decizie a unei instanţe naţionale, care prevede un termen de decădere de o lună pentru formularea unei cereri de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate cu încălcarea dreptului Uniunii, care curge de la data comunicării deciziei supuse revizuirii.
De asemenea, s-a referit şi la Decizia nr. 45/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M. Of. nr. 386/23.05.2017, prin care s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunţării acestora şi de împrejurarea invocării sau nu în litigiul de bază a dispoziţiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere.
Intimata S.C. B. PE S.R.L. nu a depus întâmpinare.
3. Procedura de filtrare a recursului
Recursul, fiind de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost urmată procedura de filtrare a recursurilor, reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit în cauză, s-a concluzionat că, în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., recursul este admisibil, în principiu.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 4 octombrie 2021, completul de filtru a dispus comunicarea, către părţile din dosar, a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; la data de 11 octombrie 2021, actul a fost comunicat atât recurentului A., cât şi intimatei S.C. B. PE S.R.L. Recurentul a depus punct de vedere cu privire la raport, prin care a arătat că îşi însuşeşte concluziile acestuia şi că a înţeles să formuleze recursul în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ.
Prin încheierea din camera de consiliu din 8 noiembrie 2021, completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei 54 din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2020 şi a fixat termen de judecată la data de 6 decembrie 2021, cu citarea părţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi
În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi, prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.
Prioritar, Înalta Curte constată că, deşi recurentul a înţeles să-şi întemeieze cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate de recurent se circumscriu doar motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În cauză, cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este formulată împotriva Sentinţei civile nr. 1157 din 22 martie 2019, pronunţate de Judecătoria Piatra Neamţ, şi Deciziei civile nr. 157/AC din 18 mai 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018.
Conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:
"Art. 511. - (1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".
Prin decizia recurată s-a reţinut că cererea de revizuire a fost introdusă la 20 iulie 2020, potrivit ştampilei aplicate pe plicul de la fila x aflat în dosarul curţii de apel, aspect necontestat de către recurent, cu nerespectarea termenului de o lună, prevăzut de dispoziţiile citate, calculat de la data pronunţării hotărârilor împotriva cărora a fost formulată revizuirea.
Susţinerea recurentului în sensul că termenul de revizuire curge de la data comunicării deciziei nu poate fi primită, având în vedere faptul că dispoziţiile procedurale citate prevăd expres faptul că termenul curge de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar, în speţă, aşa cum a stabilit, în mod corect, instanţa de revizuire, hotărârile atacate sunt definitive, potrivit art. 718 C. proc. civ. raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., la data soluţionării apelului, care coincide cu data pronunţării Deciziei civile nr. 157/AC din 18 mai 2020 a Tribunalului Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În ceea ce priveşte Decizia nr. 45/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M. Of. nr. 386/23.05.2017, invocată de recurent în cadrul motivelor de recurs, Înalta Curte reţine că dezlegările instanţei supreme nu sunt aplicabile în prezenta speţă, cererea de revizuire soluţionată prin hotărârea atacată cu recurs nefiind formulată în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Înalta Curte constată că, de asemenea, Hotărârea Curţii Europene de Justiţie (Camera a patra) 11 septembrie 2019(*), în cauza C-676/17, la care recurentul face referire în cadrul motivelor de recurs, a fost pronunţată ca urmare a unei cereri de decizie preliminară formulată în cadrul unui litigiu de contencios fiscal, având ca obiect o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, neavând nicio înrâurire asupra soluţiei din prezenta cauza.
În circumstanţele expuse, prin decizia ce formează obiectul recursului s-a reţinut, în mod corect, că cererea de revizuire a fost formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 54 din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 decembrie 2021.
GGC - NN