Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din data de 29 iunie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2017 s-au dispus, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., următoarele:

I. S-a respins cererea formulată de inculpata S.C. A. S.A., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 02 septembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 02 septembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei persoană juridică S.C. A. S.A.

II. S-a admis, în parte, cererea formulată de inculpatul B., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 şi din 26 iunie 2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra următoarelor bunuri:

- imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din clădire având suprafaţa totală de 1859 m.p. şi teren intravilan în suprafaţă de 1662 m.p., din care 492,45 m.p. ocupaţi de construcţie;

- clădire-locuinţă şi anexă, din cărămidă şi lemn, situată în municipiul Zimnicea, judeţul Teleorman, cu o suprafaţă desfăşurată de 662 m.p. şi cu valoare de impozitare de 1024841 RON;

- teren intravilan în suprafaţă de 6000 m.p., situat în municipiul Zimnicea, judeţul Teleorman, cu valoare de impozitare de 1061 RON;

- 140400 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. A. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2000 atribuit la data de 11.12.2000, cu sediul social în Aleea x, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 1000 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. C. S.R.L. înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2008 atribuit la data de 31.07.2008, cu sediul social în str. x Corpul Administrativ - etaj 1, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 200 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. D. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 03.06.2010, cu sediul social la judeţul Teleorman, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 450 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. E. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 16.06.2010, cu sediul social în str. x, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 2003978 părţi sociale, fiecare în valoare de 5.00 RON, din capitalul social al S.C. A. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1995 atribuit la data de 31.07.1995, cu sediul social în Str. x Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

S-a constatat că, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 28 februarie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a aceleiaşi unităţi de parchet asupra unui număr de 1500 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. F.-G. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1997 atribuit la data de 18.02.1997, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi asupra cotei de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra celorlalte bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului B..

S-a respins cererea formulată de inculpatul B., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra sumei de 3.550.000 RON disponibilă în contul bancar deschis la H. S.A. (IBAN x), concomitent cu luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor mobile, reprezentând 99 de terenuri aflate în proprietatea numitei I..

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra imobilului situat în Zimnicea, judeţul Teleorman, având nr. cadastral x şi nr. CF x, aparţinând inculpatului B..

S-a respins cererea formulată de inculpatul B., prin apărător ales, de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 şi 23 decembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 4 august 2014 şi 23 decembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului B..

III. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei J. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, astfel cum a fost modificată prin ordonanţele nr. 1119/2012 din 16 iulie 2012 şi nr. 1119/2012 din 03 august 2012 ale procurorului şef serviciu din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra imobilului înregistrat în CF nr. x, format din teren de 277 m.p. şi teren servitute în suprafaţă de 30,54 m.p. (identificat cadastral sub nr. 3176/1), situat în oraşul Voluntari, sat Pipera, judeţul Ilfov, aparţinând inculpatei J..

S-a constatat că prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, nu a fost aplicată măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor aparţinând inculpatei J..

IV. S-a admis cererea formulată de inculpatul K., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului K. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa nr. 1771/2012 din 05 octombrie 2012 a procurorului şef serviciu din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet.

S-a respins cererea formulată de inculpatul K., prin apărător ales, de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 şi 23 decembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 şi 23 decembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului K..

V. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului L. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

VI. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului M. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a menţinut măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra sumei de bani aparţinând inculpatului M..

VII. S-a admis cererea formulată de inculpatul N., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a menţine măsura asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra sumei de bani aparţinând inculpatului N..

VIII. S-a admis cererea formulată de inculpatul O., prin apărător ales, de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-au ridicat măsurile sechestrului şi popririi asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile instituite, în privinţa inculpatului O., prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

IX. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului P..

X. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului Q..

XI. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului R..

XII. În temeiul art. 2502 C. proc. pen., s-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra bunurilor mobile aparţinând inculpatei S..

XIII. S-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenţii T. şi U. de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului aplicat asupra bunurilor numitului V. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, secţia penală a procedat, conform dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., la verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat în cursul urmăririi penale, luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând celor 12 inculpaţi trimişi în judecată în prezenta cauză şi a constatat că acestea se menţin doar în parte.

Astfel, din examinarea actelor dosarului, a rezultat că în cursul anchetei penale, măsurile asigurătorii au fost dispuse, în mod etapizat, inclusiv pentru garantarea reparării pagubei pretins produse în patrimoniul părţii civile S.N.G.N. Romgaz S.A. prin faptele pentru care s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii B., O., M., K., N., J., L., P., Q., R., S. şi S.C. A. S.A., fapte care, pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, au primit mai multe încadrări juridice şi pentru care s-a dispus, apoi, trimiterea acuzaţilor în judecată, considerându-se de către procuror că întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 309 din C. pen., în forma autoratului sau, după caz, a complicităţii ori a participaţiei improprii.

S-a constat că primele măsuri asigurătorii au fost instituite, în cauză, prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, constând în aplicarea sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor B., M., K., N., J., L., P., Q., R. şi S., şi prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale aceleiaşi unităţi de parchet cu privire la inculpatul O., aceştia fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) C. pen. (1969) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. (1969).

Ulterior, ca urmare a modificărilor legislative intervenite la 01 februarie 2014, faptele imputate inculpaţilor au primit o altă încadrare juridică, respectiv infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., şi abuz în serviciu (în forma autoratului şi, după caz, a instigării), prevăzută de art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 C. pen. (prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 10 februarie 2014), pentru ca, în final, prin ordonanţele din datele de 01 septembrie 2016 şi, respectiv, 20 martie 2017, să fie calificate juridic în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave (în forma autoratului şi, după caz, a complicităţii sau a participaţiei improprii), prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen.

Prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014 şi, respectiv, din 04 august 2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, au fost luate şi alte măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor B. şi, respectiv, J., K., P. şi Q., pentru ca, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a aceleiaşi unităţi de parchet, să fie indisponibilizate sumele virate de inculpaţii B., M., K., R., S., N. şi O. în contul nr. x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

În acest context, Înalta Curte, secţia penală a apreciat că analiza subzistenţei temeiurilor ce au determinat iniţial luarea măsurilor asigurătorii în cauză trebuie să se raporteze la criteriile stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei proprietăţii şi a dreptului la un proces echitabil, din perspectiva duratei procedurii, respectiv prin evaluarea complexităţii cauzei, în ansamblul său, a comportamentului acuzaţilor şi a celui al autorităţilor judiciare implicate, dar şi a multitudinii şi valorii importante a bunurilor ce au format obiectul indisponibilizării şi a intervalului mare de timp în care acestea s-au aflat sub puterea sechestrului.

Astfel, s-a observat că prezenta cauză are o complexitate ridicată, în cursul urmăririi penale fiind efectuate cercetări cu privire la un număr de 49 persoane fizice şi juridice, fiind întreprinse ample activităţi de anchetă penală în vederea conturării contribuţiei concrete a fiecărui participant la comiterea activităţii infracţionale presupus desfăşurată în perioada 2005 - 2010, aspect la care se adaugă şi faptul că, în anul 2014, au intervenit modificări legislative de substanţă, care au presupus reluarea unora din proceduri şi efectuarea unor acte de urmărire penală suplimentare.

S-a reţinut că ulterior, prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au fost trimişi în judecată un număr de 12 inculpaţi, procedura de cameră preliminară fiind finalizată, în primă instanţă, la data de 07 iunie 2018. Începerea judecăţii în cauză s-a dispus prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 pronunţată de completul de 2 judecători de cameră preliminară în dosarul nr. x/2017.3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. În perioada septembrie 2020 - aprilie 2021, s-a desfăşurat cercetarea judecătorească, fiind audiaţi un număr de 14 martori, a căror reaudiere s-a dispus având în vedere modificarea, începând cu 01 mai 2021, a componenţei formaţiunii de judecată învestită cu soluţionarea prezentei cauze, prin participarea a doi membri noi.

Înalta Curte, secţia penală a constatat că nu se identifică perioade de stagnare a procedurii judiciare din culpa autorităţilor, însă, a apreciat că, din perspectiva ingerinţei statului în dreptul de proprietate, durata de 9 ani şi, respectiv, de aproape 8 ani în care inculpaţii M., K., N., J., L., P., Q., R., S. şi O. au fost lipsiţi de posibilitatea de a dispune de bunurile mobile şi imobile asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii la datele de 08 iunie 2012 şi, respectiv, de 24 septembrie 2013 şi 26 septembrie 2013 nu mai răspunde, la acest moment, criteriului proporţionalităţii măsurilor cu scopul urmărit prin luarea lor, având în vedere, pe de o parte, multitudinea bunurilor indisponibilizate prin ordonanţele procurorului din acele date, dar şi comportamentul procesual corect adoptat de acuzaţi pe parcursul întregii proceduri judiciare, inclusiv în raport cu dispoziţia de indisponibilizare a unei părţi importante din proprietăţile pe care le deţineau, nefiind identificate indicii în sensul intenţiei acestora de a ascunde, distruge sau înstrăina bunurile ce le aparţineau sau de a se sustrage de la obligaţia de plată a prejudiciului, în cazul admiterii acţiunii civile promovată în speţă de partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A.

În plus, s-a apreciat că, atâta timp cât, în prezenta cauză, cercetarea judecătorească se află la debut, urmând a fi audiaţi încă aproximativ 60 de martori şi experţi şi cei 11 inculpaţi persoane fizice, se poate considera rezonabil că păstrarea, în continuare, a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor M., K., N., J., L., P., Q., R., S. şi O. prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 şi, respectiv, nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 este de natură a afecta justul echilibru între interesul general al societăţii (constând în acoperirea prezumptivei pagube produsă prin infracţiune) şi interesul celor 10 inculpaţi, care ar fi obligaţi să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă în ipoteza prelungirii măsurilor pe o perioadă nedeterminată, ceea ce ar echivala cu însăşi încălcarea dreptului lor de proprietate asupra bunurilor. Pentru aceste considerente, instanţa de fond a ridicat măsurile sechestrului şi popririi asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile instituite, în privinţa celui din urmă, prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, precum şi măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor J., K., L., M., N., P., Q., R. şi S. prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 ale aceleiaşi unităţi de parchet.

S-a reţinut faptul că bunurile mobile şi imobile ale inculpatului B. au fost indisponibilizate prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, dar, în privinţa sa, la acest moment, se păstrează caracterul proporţional al măsurilor asigurătorii cu restrângerea dreptului de proprietate, prin raportare la comportamentul manifestat de acuzat pe parcursul procedurii judiciare.

Sub acest aspect, s-a observat că ulterior instituirii măsurilor asigurătorii prin ordonanţa din 08 iunie 2012, dar înainte de punerea lor în aplicare, inculpatul B. a înstrăinat către numitele X. şi Y. o parte din bunurile sale mobile şi imobile în privinţa cărora s-a dispus sechestrul şi care aveau o valoare însemnată, acţiune care, deşi s-a stabilit de către procuror că nu întruneşte condiţiile de tipicitate obiectivă ale infracţiunii de sustragere de sub sechestru, dându-se o soluţie de clasare (pct. X din dispozitivul rechizitoriului), denotă reaua credinţă a acuzatului care a încercat să îşi protejeze drepturile, cu toate că avea cunoştinţă despre procesul penal derulat în privinţa sa, care viza inclusiv comiterea unor infracţiuni cauzatoare de prejudiciu, având în vedere că îi fusese adusă la cunoştinţă învinuirea încă din 09 ianuarie 2012.

În aceste condiţii, prin raportare şi la suma de 282.630.330,49 RON, reţinută în actul de sesizare ca fiind pretinsul prejudiciu cauzat prin faptele ce formează obiectul acuzaţiei, s-a apreciat că riscul de înstrăinare, ascundere şi sustragere a bunurilor acestui inculpat de la folosirea lor în scopul reparării pagubei ce se susţine că a fost produsă prin faptele ce formează obiectul cauzei este unul actual, împrejurare în care se justifică pe deplin menţinerea în continuare a măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a aceleiaşi unităţi de parchet.

S-a apreciat că, în cazul inculpatului O., cu toate că şi în situaţia acestui din urmă acuzat au existat suspiciuni cu privire la comiterea unei infracţiuni în legătură cu înstrăinarea unui număr de 80 de acţiuni ale S.C. Z. S.A., prin decizia penală nr. 117 din 26 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că inculpatul a transmis cele 80 de acţiuni la purtător către soţia sa AA. (28 acţiuni) şi cei doi copii, BB. (26 acţiuni) şi CC. (26 acţiuni) încă din 20 august 2013, aşadar anterior începerii urmăririi penale în privinţa sa şi a datei la care i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea şi cu mai mult de o lună înainte de momentul instituirii măsurii asigurătorii asupra bunurilor sale.

În plus, referitor la inculpatul B., s-a constatat că prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului şi asupra mai multor bunuri mobile şi imobile care, în prezent, nu mai sunt proprietatea inculpatului B., fiind înstrăinate în cursul lunii iunie 2012, înainte de punerea în aplicare a măsurii, către membri ai familiei sale sau persoane apropiate lui, respectiv către numitele X. şi Y..

Având în vedere că aceste bunuri au fost înstrăinate unor terţi, iar în legătură cu această faptă, prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, faţă de inculpatul B. s-a dispus o soluţie de clasare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă, Înalta Curte, secţia penală a apreciat că nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza instituirii măsurii asigurătorii asupra respectivelor imobile şi părţi sociale şi, în consecinţă, cu privire la acestea, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin respectiva ordonanţă.

Totodată, s-a constatat că, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 28 februarie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a aceleiaşi unităţi de parchet asupra unui număr de 1500 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. F.-G. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1997 atribuit la data de 18.02.1997, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi asupra cotei de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

De asemenea, a respins cererea formulată de inculpatul B. de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra sumei de 3.550.000 RON disponibilă în contul bancar deschis la H. S.A. (IBAN x), concomitent cu luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor mobile, reprezentând 99 de terenuri aflate în proprietatea numitei I., având în vedere că, deşi în cuprinsul cererii s-a menţionat că, în dovedirea temeiniciei solicitării, se va depune un raport de expertiză tehnică extrajudiciară în specialitatea Evaluare imobiliară din care rezultă valoarea actuală a respectivelor terenuri, la dosar nu a fost transmis niciun înscris în acest sens, iar bunurile imobile nu au fost individualizate şi nu s-a făcut dovada că acestea ar aparţine în proprietate persoanei indicate.

În ceea ce priveşte măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra imobilului situat în Zimnicea, judeţul Teleorman, având nr. cadastral x şi nr. CF x, aparţinând inculpatului B., Înalta Curte, secţia penală a constatat că în cuprinsul actului procesual se menţionează că a fost dispusă observând întinderea mare a prejudiciului, văzând şi dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002 republicată.

S-a reţinut că măsura a fost justificată de extinderea/începerea urmăririi penale faţă de inculpatul B., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 iunie 2014 a aceleiaşi unităţi de parchet, însă potrivit menţiunilor din actul de sesizare, în privinţa acestor infracţiuni, atât faţă de funcţionarii cadastrali şi cumpărătorii bunurilor, cât şi faţă de inculpatul B., s-a dispus o soluţie de clasare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., astfel încât, neconstituind obiect al acuzaţiei penale formulate împotriva celui din urmă, respectivele infracţiuni pentru care s-a extins/început urmărirea penală prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 iunie 2014 nu mai pot fundamenta menţinerea măsurii asigurătorii instituită la data de 26 iunie 2014 şi a dispus ridicarea respectivei măsuri aplicate asupra imobilului situat în Zimnicea, judeţul Teleorman, având nr. cadastral x şi nr. CF x.

Referitor la măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor B., J., K., P. şi Q. şi prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a aceleiaşi unităţi de parchet constând în indisponibilizarea sumelor virate de inculpaţii B. (100.000 RON), M. (15.000 RON), K. (15.000 RON), R. (10.000 RON), S. (10.000 RON), N. (10.000 RON) şi O. (70.000 RON) în contul nr. x de la W.. S.A. al unităţii de parchet, Înalta Curte, secţia penală, evaluând actele dosarului din perspectiva dispoziţiilor art. 2502 C. proc. pen., a constatat că, la acest moment, subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor, având în vedere, pe de o parte, natura acuzaţiilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, respectiv infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (în forma autoratului, complicităţii şi participaţiei improprii, după caz), care este susceptibilă de producerea unei pagube materiale, iar, pe de altă parte, faptul că S.N.G.N. Romgaz S.A. a înţeles să se constituie parte civilă în cauză cu suma de 282.630.330,49 RON, condiţii în care pentru atingerea scopului prevăzut de art. 249 C. proc. pen., şi anume pentru a asigura recuperarea unui eventual prejudiciu, se impune menţinerea, în continuare, a respectivelor măsuri procesuale.

Astfel, aceste măsuri procesuale au fost dispuse de procuror la datele de 04 august 2014 şi 23 decembrie 2015, respectiv la 2 ani şi la 3 ani şi 6 luni după instituirea primelor măsuri asigurătorii, în considerarea aceloraşi fapte pentru care s-a dispus iniţial începerea urmăririi penale şi vizează un număr mai mic de bunuri indisponibilizate, aşa încât ingerinţa autorităţilor în dreptul de proprietate al acuzaţilor are o intensitate mai redusă şi nu a depăşit un termen rezonabil, spre deosebire de măsurile luate în anul 2012, în privinţa cărora s-a arătat că nu mai întrunesc cerinţa de proporţionalitate.

Referitor la imobilul situat în oraşul Voluntari, satul Pipera, judeţul Ilfov, format din teren de 277 m.p. şi teren servitute în suprafaţa de 30,54 m.p cu privire la care inculpata J. a susţinut că se află în proprietate comună devălmaşă, Înalta Curte, secţia penală a subliniat că, potrivit dispoziţiilor art. 667 C. civ., proprietatea comună în devălmăşie presupune că dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din respectivul drept, neputând fi ridicată măsura asigurătorie în ceea ce priveşte o cotă de 50% întrucât o asemenea soluţie ar încălca principiile ce guvernează această formă de proprietate şi ar fi lipsită de efecte juridice.

Referitor la solicitarea inculpatului M., prin apărător ales, de ridicare a măsurii asigurătorii instituită în 23 decembrie 2015, invocând împrejurarea că faptele pentru care acesta a fost iniţial cercetat (complot şi subminarea economiei naţionale) au fost dezincriminate prin noua codificare penală generală, secţia penală a Înaltei Curţi a notat că excedează procedurii de faţă verificarea unui asemenea aspect care, de altfel, a fost invocat şi în faţa judecătorului de cameră preliminară, care a constatat că respectiva critică nu este întemeiată.

În ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. A. S.A., Înalta Curte, secţia penală a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită asupra bunurilor acesteia prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 02 septembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală.

Astfel, s-a observat că măsura a fost dispusă asupra bunurilor inculpatei persoană juridică la aproximativ 4 ani de la luarea pentru prima dată în cauză a unor asemenea măsuri, iar trimiterea acesteia în judecată, pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (55 de acte materiale), s-a realizat după aproximativ 9 luni, situaţie în care Înalta Curte, având în vedere manifestarea de voinţă a S.N.G.N. Romgaz S.A. de a se constitui parte civilă cu suma de 282.630.330,49 RON, precum şi stadiul procedurii, a apreciat că perioada în care S.C. A. S.A. a fost lipsită de posibilitatea de a dispune de bunurile imobile ce au fost indisponibilizate răspunde cerinţelor de proporţionalitate dintre interesul general legitim al statului şi limitarea exercitării dreptului de proprietate al persoanei juridice, sarcina impusă nefiind una excesivă.

Înalta Curte, secţia penală a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenţii T. şi U. de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra bunurilor numitului V. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Astfel, s-a constatat că prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a dispus, printre altele, şi clasarea cauzei faţă de suspectul V., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., şi delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. (1) C. pen. (pct. XVI din dispozitivul actului de sesizare), întrucât, la data de 27 februarie 2015, a intervenit decesul acestuia. În plus, s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., menţinerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile şi mobile ce au aparţinut suspectului V., precizându-se că această măsură va înceta de drept dacă persoana vătămată/partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei.

Totodată, s-a constatat că, prin încheierea nr. 484 din 15 septembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017 (la care a fost reunit dosarul nr. x/2017) s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii formulate de petenta T. de ridicare a măsurii asigurătorii a sechestrului instituit, reţinându-se că respectiva măsură nu a încetat de drept având în vedere că partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaş a exercitat, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, acţiune civilă în vederea recuperării prejudiciului estimat provizoriu la suma de 282.630.330,49 RON, aceasta formând obiectul dosarului civil nr. x/2017 înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

Înalta Curte, secţia penală a observat că în cursul procesului penal, după sesizarea instanţei cu rechizitoriul şi începerea judecăţii în cauză, verificarea ce se poate realiza conform art. 2502 C. proc. pen. nu poate viza decât măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile sau imobile aparţinând inculpaţilor trimişi în judecată, iar nu şi cele aplicate asupra bunurilor persoanelor faţă de care s-a dispus o soluţie de clasare, întrucât rechizitoriul determină obiectul şi limitele învestirii instanţei cu privire la infracţiunile şi inculpaţii la care se referă dispoziţia de trimitere în judecată, celelalte fapte şi/sau persoane în legătură cu care s-a efectuat urmărirea penală, dar pentru care s-a dispus, în final, clasarea sau renunţarea, neconstituind obiect al judecăţii în sensul art. 371 din C. proc. pen.

Împotriva încheierii din data de 29 iunie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, inculpaţii S.C. A. S.A., O., K., B., petenţii T. şi U., precum şi partea civilă DD. S.A. au formulat contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători Penal 1 - 2021 sub nr. x/2021, primul termen de judecată fiind fixat în mod aleatoriu la data de 6 septembrie 2021, termen la care s-a dispus amânarea cauzei pentru data de 4 octombrie 2021, având în vedere lipsa de apărare a intimatului inculpat L..

La termenul de judecată din data de 4 octombrie 2021 au avut loc dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public, respectiv ale apărătorilor aleşi şi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi, respectiv intimaţii inculpaţi, precum şi ale apărătorului ales al contestatoarei parte civilă fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin contestaţia formulată, a criticat încheierea primei instanţe solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea în parte a încheierii din data de 29 iunie 2021, pronunţate de Înalta Curte, secţia penală în dosarul nr. x/2017, în sensul înlăturării dispoziţiilor prin care:

- pentru inculpatul O. s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din data de 24.09.2013, respectiv din data de 26.09.2013;

- pentru inculpaţii B., M., K., N., J., L., P., Q., R., S. s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din data de 08.06.2012.

Parchetul a susţinut că se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24.09.2013, respectiv din 26.09.2013 şi nr. 146/D/P/2010 din data de 08.06.2012, arătând faptul că aceste măsuri sunt în continuare necesare întrucât au fost luate în vederea reparării pagubei produse prin săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor.

S-a apreciat că durata acestor masuri nu este excesivă prin raportare la natura şi gravitatea acuzaţiilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, în special prin raportare la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi prin raportare la prejudiciul mare reclamat în cauză, DD. S.A. constituindu-se parte civilă cu suma de 282.630.330,49 RON, neputând fi omisă complexitatea ridicată a cauzei ce a reclamat o durată mai mare a procedurilor, nefiind identificate perioade de stagnare a procedurilor care să poată conduce la ideea unei culpe a autorităţilor în privinţa duratei procedurilor.

Parchetul a reţinut că ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin cele trei ordonanţe, periclitează dreptul persoanei vătămate să obţină o reală reparaţie a pagubei, în situaţia admiterii acţiunii civile, iar dreptul de proprietate al inculpaţilor a fost afectat doar în componenta ce priveşte dreptul de dispoziţie asupra imobilelor, valoarea bunurilor nefiind diminuată pe durata în care măsurile au fost în fiinţă.

Contestatorii inculpaţi B., K. şi S.C. A. S.A., prin contestaţia formulată, au criticat încheierea primei instanţe, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea în parte a încheierii contestate şi rejudecând, să se dispună:

1. Ridicarea măsurilor asigurătorii luate asupra bunurilor inculpaţilor K. prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din datele de 04.08.2014 şi 23.12.2015, respectiv A. S.A. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 02.09.2016, având în vedere faptul că durata efectivă a măsurii este exagerat de mare în raport de durata şi evoluţia procedurii şi consecinţele pe care le produce depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri.

În mod concret, în privinţa contestatorului inculpat K., s-a susţinut că instanţa de fond a motivat respingerea cererii de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din datele de 04.08.2014 şi 23.12.2015 faţă de inculpatul K., printr-un raţionament per a contrario, faţă de situaţia în care a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii, întemeiat pe considerente de ordin subiectiv.

S-a susţinut că aprecierile instanţei sunt nejustificate, câtă vreme cauza a stagnat o perioadă lungă de timp în faza de urmărire penală, respectiv 7 ani împrejurare imputabilă autorităţilor, iar nu inculpaţilor, iar diferenţa între momentul luării unor măsuri asigurătorii referitor la care s-a dispus ridicarea şi data celor mai vechi dintre cele pentru care s-a dispus menţinerea în privinţa inculpatului K. este de aproximativ 10 luni.

Referitor la inculpata A. S.A., s-a susţinut că împrejurarea potrivit căreia după 11 ani de la debutul anchetei, cercetarea judecătorească în primă instanţă se află într-o fază incipientă, nu poate fi imputabil inculpaţilor, astfel că depăşirea unei durate rezonabile a tuturor măsurilor asigurătorii este inevitabilă, iar menţinerea acestora pe criteriul momentului la care au fost dispuse, lipseşte de conţinut scopul instituirii acestora.

2. Ridicarea măsurii sechestrului asigurător de pe suma de 3.550.000 RON disponibilă în contul bancar deschis pe numele inculpatului B. la unitatea bancară H. S.A., identificat prin IBAN x, concomitent cu luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor imobile, reprezentând 99 de terenuri aflate în proprietatea numitei I., precizându-se faptul că scopul acestei solicitări îl constituie deblocarea sumei de bani disponibile în contul bancar menţionat, în vederea acoperirii prejudiciului rezultat din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală pentru care inculpatul B. a fost condamnat în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti.

S-a arătat faptul că din concluziile Raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea evaluare imobiliară rezultă o valoare actuală de piaţă a terenurilor de 3.802.091 RON, net superioară sumei de 3.550.000 RON disponibilă în contul inculpatului B., fiind invocată în susţinerea cererii şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Contestatorul inculpat O. a solicitat admiterea contestaţiei formulate şi desfiinţarea în parte a încheierii atacate în sensul excluderii de sub incidenţa sechestrului asigurător a sumei care a reprezentat plata cotei părţi din onorariul expertului ce a efectuat expertiza în timpul urmăririi penale considerând că este o măsură excesivă faţă de împrejurarea că respectiva plată s-a făcut de bună voie de către inculpat şi nu s-a pus problema revenirii asupra plăţii.

Contestatoarea parte civilă DD. S.A., prin contestaţia formulată, a criticat încheierea primei instanţe, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii contestate şi rejudecând, să se dispună menţinerea integrală a măsurilor asiguratorii luate în cauză.

Contestatoarea parte civilă a arătat că este adevărat că prezenta cauză se află în curs de cercetare de aproape 10 ani, însă nu se poate găsi vreo culpă organelor judiciare în ceea ce priveşte durata procedurilor, durată determinată de numărul inculpaţilor cercetaţi, volumul de înscrisuri solicitate, audierea acestora şi a martorilor, realizarea unei constatări tehnico/ştiinţifice şi a unei expertize, ce au reprezentat cauze obiective pentru desfăşurarea unei urmăriri penale îndelungate, dar şi a procedurii de Cameră preliminară şi a fazei de judecată.

S-a apreciat că ceea ce contrabalansează intervalul îndelungat de timp în care inculpaţii au fost lipsiţi de exerciţiul liber al dreptului lor de proprietate sunt acuzaţiile grave care li se aduc acestora şi prejudiciul reclamat de partea civilă care este unul considerabil. Contestatoarea a subliniat faptul că ridicarea acestor măsuri va crea situaţia în care nu va mai exista nicio garanţie de executare a obligaţiilor civile la momentul la care se va soluţiona latura civilă a cauzei.

S-a susţinut că bunurile asupra cărora s-au luat aceste măsuri nu pot suferi devalorizări, nu se degradează prin existenţa măsurilor, singura restricţie efectivă fiind aceea a dreptului de dispoziţie, grevare de sarcini şi înstrăinare, iar inculpaţii B. şi O. nu au dat dovadă de un comportament procesual corect pe durata procesului penal, invocând faptul că primul a încercat să sustragă de sub sechestru o serie de bunuri şi/sau să împiedice indisponibilizarea altor bunuri, iar cel de-al doilea a înstrăinat cu o intenţie frauduloasă membrilor familiei activul său de acţiuni astfel încât acestea să nu fie indisponibilizate şi să nu servească acoperirii prejudiciului.

De asemenea, referitor la cuantumul prejudiciului, a fost criticat faptul că instanţa de fond s-a raportat pe tot cuprinsul încheierii din data de 29 iunie 2021 la suma reţinută prin rechizitoriu care reprezintă aproximativ 60% din prejudiciul actualizat de 516.406.999,76 RON.

Contestatorii petenţi T. şi U., prin contestaţia formulată, precum şi prin notele de şedinţă, au criticat încheierea primei instanţe, apreciind că soluţia instanţei de respingere a cererii, ca inadmisibilă, este nelegală şi creează o situaţie discriminatorie.

Contestatorii petenţi au arătat că, în condiţiile în care se constată inadmisibilitatea cererii de ridicare a măsurii asiguratorii, singura cale de a se adresa instanţelor de judecată rămâne formularea unei acţiuni civile, întemeiate pe dispoziţiile art. 957 din C. proc. civ., prevederi care impun însă ca debitorul să constituie la dispoziţia creditorului o garanţie, reală sau personală, îndestulătoare.

Astfel, s-ar crea o situaţie discriminatorie prin raportare la situaţia inculpaţilor faţă de care s-a dispus ridicarea, cel puţin parţială, a măsurilor asigurătorii, fără ca aceştia să fie obligaţi la constituirea vreunei garanţii în acest sens, motiv pentru care, în această situaţie, moştenitorii suspectului decedat suportă consecinţele cele mai grave ale privării de dreptul la proprietate.

Contestatorii petenţi au susţinut că drepturile procesuale sunt grav vătămate, iar prin durata îndelungată a procesului penal s-a adus o atingere gravă dreptului de proprietate garantat de art. 1 Protocolul 1 CEDO, fiind afectată esenţa dreptului de proprietate, chiar dacă, formal, dreptul nu a fost pierdut.

S-a mai arătat, în esenţă, că indisponibilizarea unui număr considerabil de bunuri mobile şi imobile pe care contestatorii, în calitate de succesori, le-au dobândit tot ca efect al legii, demonstrează existenţa atât a unui interes cât şi a calităţii de "persoană interesată" în prezenta cauză, iar "trimiterea" acestora în faţa instanţei civile, nu poate produce niciun efect asupra măsurii asigurătorii, aceasta deoarece procesul civil este suspendat până la soluţionarea prezentei cauze.

Examinând contestaţiile promovate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inculpaţii S.C. A. S.A., O., K., B., petenţii T. şi U., precum şi de partea civilă DD. S.A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători apreciază contestaţiile ca fiind nefondate şi vor fi respinse ca atare, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen. (text de lege introdus începând cu data de 28 februarie 2021, prin Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 167 din 18 februarie 2021) "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reaminteşte că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului sau părţii responsabile civilmente prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.

Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.

Potrivit art. 249 din C. proc. pen.:

(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Din interpretarea dispoziţiilor legale evocate rezultă că, în principiu, luarea măsurilor asigurătorii este condiţionată de constatarea prealabilă a necesităţii instituirii lor în vederea atingerii scopului prevăzut de lege, principiu care guvernează, de altfel, toate măsurile procesuale. Totodată, dispunerea măsurilor asigurătorii trebuie să satisfacă şi cerinţa proporţionalităţii acestora cu scopul urmărit prin dispunerea lor şi cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri.

Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015), Curtea Constituţională a stabilit că "sechestrul este o măsură asiguratorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv."

Prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 4 aprilie 2016), Curtea Constituţională a reţinut că "instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu şi preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârşirea unei infracţiuni nu este de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie a proprietarului sau posesorului acestora, prezumţie care subzistă până la constatarea vinovăţiei acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă".

Totodată, există şi situaţii în care legea prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii, având în vedere natura şi gravitatea faptelor comise sau consecinţele acestora.

Prin noile dispoziţii procesual penale, legiuitorul a impus obligativitatea verificării periodice a subzistenţei temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menţinerea respectivelor măsuri, putându-se dispune, în raport de particularităţile fiecărei cauze, menţinerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii dispuse.

În cadrul acestui examen, instanţa trebuie să se raporteze atât la dispoziţiile legale care vizează condiţiile în care poate fi dispusă măsura, la jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii), dar şi la principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii.

În ceea ce priveşte contestaţiile formulate de Ministerul Public precum şi de partea civilă DD. S.A., prin care a fost criticată soluţia instanţei de fond referitoare la ridicarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din data de 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală privind pe inculpaţii B., M., K., N., J., L., P., Q., R., S. şi ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din datele de 24 septembrie 2013, respectiv 26 septembrie 2013 ale aceleiaşi unităţi de parchet privind pe inculpatul O., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi apreciază că acestea sunt nefondate.

Verificând actele şi lucrările dosarului, din prisma criticilor comune formulate, dar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, la jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, dar şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că prin Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a statuat că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.

Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

Completul de 5 Judecători al instanţei supreme observă că sechestrul asupra bunurilor instituit în cursul procesului penal este, în principiu, o măsură care reprezintă o restrângere temporară a utilizării acestora şi nu implică un transfer de proprietate. De altfel, acest raţionament a determinat Curtea Europeană a Drepturilor Omului să considere sechestrul drept o măsură de reglementare a folosinţei bunurilor (a se vedea, Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, Forminster Enterprises Limited, Iordăchescu împotriva României; a se vedea, de asemenea, a contrario, Andonoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi B.K.M Lojistik Tasimacilik Ticaret Limited Sirketi împotriva Sloveniei, în care s-a considerat că sechestrul a constituit o lipsire de proprietate din cauza caracterului său permanent, care a presupus un transfer definitiv al dreptului de proprietate, fără posibilitatea unei recuperări).

În plus, se reţine că analiza existenţei justului echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi cerinţa de a proteja drepturile fundamentale ale persoanei, se realizează şi din perspectiva criteriilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei proprietăţii şi a dreptului la un proces echitabil, prin raportare la durata procedurii, complexitatea ridicată a cauzei, la conduita acuzaţilor şi a autorităţilor judiciare, dar şi a bunurilor ce au format obiectul indisponibilizării, precum şi a intervalului de timp în care acestea s-au aflat sub puterea sechestrului, criterii avute în vedere şi de către instanţa de fond.

În mod concret, referitor la inculpata J., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetată (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni este mare, în scopul recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra:

- sumelor de bani de la EE., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 19.08.2011, pe numele J.;

- sumelor de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 28.01.2004, pe numele J.;

- sumelor de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 27.05.2003, pe numele J.;

- sumelor de bani de la W. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 18.08.2003, pe numele J.;

- sumelor de bani de la GG. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 19.06.2007, pe numele J..

Prin ordonanţele nr. 1119/2012 din 16 iulie 2012 şi nr. 1119/2012 din 03 august 2012, procurorul şef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, a infirmat, în parte, ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012, în sensul ridicării măsurii asigurătorii instituite asupra contului de salarii deschis la H. S.A. - Agenţia Dorobanţi pe numele inculpatei J. şi menţinerii măsurii asupra procentului de 1/3 din venitul lunar net virat în acest cont începând cu luna iunie 2012 şi asupra sumelor de bani existente în cont la momentul instituirii măsurii/care vor alimenta contul în viitor, precum şi al ridicării măsurii sechestrului asigurător instituit asupra contului deschis la GG. S.A., accesoriu contractului de credit nr. x.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buftea, nr. x, format din teren de 277 m.p. şi teren servitute în suprafaţa de 30,54 m.p. (identificat cadastral sub nr. 3176/1) situat în oraşul Voluntari, satul Pipera, judeţul Ilfov, apreciindu-se că aceasta este justificată în vederea garantării reparării pagubei produse prin faptele imputate, faţă de întinderea mare a prejudiciului şi necesitatea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire penală a respectivului bun imobil.

Referitor la inculpatul K., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se existenţa unor indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Situate pe raza comunei Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov:

- casă de locuit în suprafaţă de 449,36 m.p., situată în Şoseaua x, având valoarea de impozitare de 1.000.970,77 RON;

- teren intravilan curte, în suprafaţă de 2150 m.p., situat în Şoseaua x, având numerele cadastrale x;

Situate pe raza comunei Corbeanca, satul Petreşti, judeţul Ilfov:

- teren în suprafaţă de 14218,89 m.p., situat în tarlaua nr. x, după cum urmează: 5000 m.p. în parcela x, cu nr. cadastral x; câte 2304 m.p. în parcela x, cu nr. cadastrale x, respectiv 2306 m.p., în parcela x, cu număr cadastral x;

2. Sumele de bani de la HH., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 01.01.2002, pe numele K.;

3. Sumele de bani de la EE. S.A., Sucursala Municipiului Bucureşti, aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 18.02.2005, pe numele K.;

4. Sumele de bani de la II., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 05.02.2003, pe numele K.;

5. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 26.04.2005, pe numele K.;

6. - 15 părţi sociale, fiecare în valoare de 100 RON, din capitalul social al S.C. JJ. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 02.02.2010, cu sediul social în str. x, municipiul Cluj Napoca, judeţul Cluj, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 90 părţi sociale, fiecare în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. KK. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2003 atribuit la data de 25.02.2003, cu sediul social în str. x, oraş Măgurele, Jud. Ilfov, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 20 părţi sociale, fiecare în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. LL. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2008 atribuit la data de 12.12.2008, cu sediul social în str. x, oraş Măgurele, judeţul Ilfov, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 1 acţiune în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. MM. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2008 atribuit la data de 10.04.2008, cu sediul social în str. x, etj. 7, oraş Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestei acţiuni.

Măsura asigurătorie astfel dispusă a fost infirmată, în parte, prin ordonanţa nr. 1771/2012 din 05 octombrie 2012 a procurorului şef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, în sensul ridicării acesteia de pe contul de salarii deschis la H. S.A. - Agenţia Nerva Traian pe numele K. şi de pe cel deschis la II. S.A. - Agenţia Rahova Sud (x) şi al menţinerii măsurii instituite asupra procentului de 1/3 din venitul lunar net, virat în aceste conturi, obţinute începând cu luna iunie 2012, precum şi asupra sumelor de bani existente în conturi la momentul luării măsurii/care le vor alimenta în viitor.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, nr. x, format din construcţii şi teren aferent, inclusiv părţi comune, aflat în Braşov, judeţul Braşov, str. x 1 - Stejerişului, nr. F.N., respectiv Stejerişului nr. 18A, reţinându-se că aceasta este justificată în vederea garantării reparării pagubei produse prin faptele imputate, faţă de întinderea mare a prejudiciului şi necesitatea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire penală a respectivului bun imobil.

În cauză, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 15.000 RON virată de inculpatul K. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată, referitoare la obligativitatea luării unor asemenea măsuri în cazul infracţiunii de spălarea banilor, precum şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Referitor la inculpatul L., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni este mare, în scopul recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile/imobile:

1. Pe raza municipiului Mediaş, judeţul Sibiu:

- apartamentul nr. x din str. x, compus din 4 camere, antreu, hol, bucătărie, baie, cămară, 2 WC uri, pivniţă, bucătărie de vară, nr. cadastral x valoarea de impunere fiind de 261905,80 RON;

- apartamentul nr. x din str. x, compus din 2 camere, antreu, bucătărie, baie, cămară, degajament, baie, spălătorie, pivniţă la demisol, nr. cadastral x valoarea de impunere fiind de 149381,76 RON;

- teren aferent celor două apartamente, în suprafaţă de 891 mp;

- autoturism marca x, serie caroserie x, an de fabricaţie 2008, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

- vehicul marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

- autoutilitară marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

- autoturism marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

- remorca, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

- moped marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului L.;

2. Pe raza oraşului Vlahiţa, judeţul Harghita:

- casă de vacanţă, cu suprafaţa de 25 m.p., cu o valoare impozabilă de 31.515 RON şi teren aferent în suprafaţă de 722 m.p., CF x, nr. top x, 5257/5, 5259/5, tarla x, parcela Fn 5028/2;

3. Sumele de bani de la NN. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 26.02.2001, pe numele L.;

4. Sumele de bani de la OO. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 25.10.2004, pe numele L.;

5. Sumele de bani de la PP. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 8.08.2006, pe numele L.;

6. 50 părţi sociale, fiecare în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. QQ. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 6.10.2011, cu sediul social în str. x, Jud. Cluj, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Referitor la inculpatul M., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiuni este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Pe raza sectorului 1 Bucureşti:

- apartamentul nr. x din blocul 9, din B-dul x, nr. 121, cu suprafaţa utilă de 72,98 m.p. şi teren situat sub construcţie în suprafaţă de 13,34 m.p., având valoarea de impozitare de 176.465,64 RON;

- autoturism marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului M.;

2. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 11.12.2008, pe numele M.;

3. Sumele de bani de la II. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 16.11.2004, pe numele M.;

4. Sumele de bani de la OO. S.A. - Sucursala Braşov, aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 09.04.2010, pe numele M.;

5. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 03.09.2009, pe numele M.;

6. 2 părţi sociale, fiecare în valoare de 100 RON, din capitalul social al S.C. RR. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2008 atribuit la data de 06.11.2008, cu sediul social în str. x, Corp B, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a aceleiaşi unităţi de parchet, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 15.000 RON virată de inculpatul M. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Referitor la inculpatul N., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi:

- apartamentul nr. x din blocul R2, din Aleea x, cu suprafaţa de 78,91 m.p., cu o valoare de impunere de 175540,03 RON;

- un autoturism marca x, an fabricaţie 2007, cu lăsarea în custodie a inculpatului N.;

2. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 27.05.2005, pe numele N.;

3. Sumele de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 27.05.2005, pe numele N.;

4. 7 părţi sociale, fiecare în valoare de 1000 RON, din capitalul social al S.C. SS. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1992 atribuit la data de 30.03.1992, cu sediul social în Bd. x, Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpatul N. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată, referitoare la obligativitatea luării unor asemenea măsuri în cazul infracţiunii de spălarea banilor, precum şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Referitor la inculpatul P., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Pe raza municipiului Mediaş, judeţul Sibiu:

- autoturism marca x dobândit în anul 2011, cu lăsarea în custodie inculpatului P.;

Pe raza comunei Bazna, judeţul Sibiu:

- teren arabil extravilan, în suprafaţă de 1 ha, situat în Tarlaua 77, parcelele 2694/2, 2694/3, respectiv 2697/1;

Pe raza comunei Brădeni, judeţul Sibiu:

- teren extravilan, în suprafaţă de 4 ha, din care 3,80 ha arabil şi 0,20 ha fâneţe, situat în Tarlaua 74, parcelele 1371/8, respectiv 1371/9, Titlul de proprietate nr. x din 11.01.2000, cu o valoare impozabilă de 51,60 RON;

2. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 18.01.2008, pe numele P.;

3. Sumele de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 11.06.2002, pe numele P.;

4. Sumele de bani de la TT. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele P.;

5. Sumele de bani de la UU. Sucursala Bucureşti, aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 25.03.2009, pe numele P.;

6. 20 părţi sociale, fiecare în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. PA TO SU S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2005 atribuit la data de 3.03.2005, cu sediul social în str. x, Jud. Mureş, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Ulterior, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului pe cota indiviză din imobilele în suprafaţă totală de 20.000 m.p., situate în oraşul Mediaş, judeţul Sibiu, având CF. x, cu nr. cadastrale x, proprietatea inculpatului P., reţinându-se că aceasta este justificată în vederea garantării reparării pagubei produse prin faptele imputate, faţă de întinderea mare a prejudiciului şi necesitatea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire penală a respectivelor bunuri imobile.

Referitor la inculpatul Q., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Pe raza municipiului Mediaş, judeţul Sibiu:

- un autoturism marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului Q.;

- apartamentul nr. x din blocul 11 de pe str. x, compus din corp principal, balcon şi pivniţă, nr. top. x, cu o valoare de impunere de 187959,84 RON şi terenul aferent în suprafaţă de 32,92 mp;

- clădire situată pe str. x, compusă din corp principal în suprafaţă de 85.14 m.p., pivniţă netencuită, în suprafaţă de 8.82 m.p. şi anexă în suprafaţă de 23.20 m.p. şi terenul aferent în suprafaţă totală de 580 m.p., având valoarea de impunere de 134870,23 RON;

2. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 27.08.2009, pe numele Q.;

3. Sumele de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 20.11.2004, pe numele Q.;

4. Sumele de bani de la VV. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 8.12.1999, pe numele Q.;

5. Sumele de bani de la TT. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele Q..

Ulterior, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra suprafeţelor de 560 m.p., CF x, nr. cad. x, nr. top. x, respectiv 655 m.p., CF x, nr. cad. x, nr. top. x, situate în Mediaş, judeţul Sibiu, proprietatea inculpatului Q., reţinându-se că aceasta este justificată în vederea garantării reparării pagubei produse prin faptele imputate, faţă de întinderea mare a prejudiciului şi necesitatea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire penală a respectivelor bunuri imobile.

Referitor la inculpatul R., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetat (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

1. Pe raza municipiului Mediaş, judeţul Sibiu:

- un autoturism marca x, cu lăsarea în custodie inculpatului R.;

- casă de locuit compusă din corp principal, mansardă, anexă, pivniţă şi balcon, cu CF x, cu valoarea de impunere de 370513,21 RON şi terenul aferent în suprafaţă de 590 m.p., CF xI, situate în str. x;

- teren în suprafaţă de 296 m.p., situat în str. x A;

- casă de locuit, compusă din corp principal şi pivniţă, cu valoarea de impunere de 180092,64 RON şi terenul aferent în suprafaţă de 194 mp;

2. Sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 6.11.2003, pe numele R.;

3. Sumele de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 15.02.2010, pe numele R.;

4. Sumele de bani de la TT. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 21.07.2005 pe numele R.;

5. Sumele de bani de la WW. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 13.04.2007, pe numele R.;

6. Sumele de bani de la GG. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 21.07.2009, pe numele R.;

7. Sumele de bani de la XX. S.A., aflate în/care vor alimenta conturile bancare deschise la datele de 08.10.2007 şi 11.08.2008, pe numele R.;

8. 11 părţi sociale, fiecare în valoare de 10 RON, din capitalul social al S.C. YY. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2004 atribuit la data de 14.04.2004, cu sediul social în str. x, mun. Mediaş, jud. Sibiu, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpatul R. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Referitor la inculpata S., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinându-se că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor pentru care este cercetată (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), iar valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile comise este mare, în vederea garantării recuperării acestuia, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile:

1. Pe raza municipiului Mediaş, judeţul Sibiu:

- un autoturism marca x, cu lăsarea în custodie învinuitei S.;

2. Sumele de bani de la FF. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 15.07.2002, pe numele S.;

3. Sumele de bani de la VV. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 3.09.2008, pe numele S.;

4. Sumele de bani de la TT. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele S.;

5. Sumele de bani de la GG. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 30.12.2005 pe numele S.;

6. Sumele de bani de la UU. Sucursala Bucureşti, aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele S..

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpata S. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul O., prin ordonanţa nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, avându-se în vedere valoarea prejudiciului produs prin faptele imputate acestuia (infracţiunile de complot şi subminarea economiei naţionale, prevăzute de art. 167 alin. (1) şi art. 165 alin. (1) şi (2) C. pen. 1969), s-a dispus:

1. luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului, până la concurenţa sumei de 277.000.000 RON, după cum urmează:

- imobil casă de locuit S+P+E+M, situat în comuna Snagov, judeţul Ilfov, sat Ciofliceni, str. x, FN, aflat pe terenul (proprietatea Parohiei Ciofliceni) cu nr. cadastral x, nr. topo x, tarla x, construcţie proprietatea numiţilor O. şi AA.;

- apartament situat în municipiul Bucureşti, str. x, înscris în CF x-C1-U116 (provenită din conversia CF x) a municipiului Bucureşti, proprietatea aceloraşi persoane;

- apartament situat în municipiul Bucureşti, str. x, proprietatea aceloraşi persoane;

- apartament situat în municipiul Bucureşti, P-ţa Alba-Iulia, nr. 4, sector 3 proprietatea aceloraşi persoane;

2. indisponibilizarea prin poprire a sumelor aflate sau care vor intra pe viitor în conturile bancare aparţinând inculpatului O., deschise la II. S.A., NN. S.A. şi OO. S.A., până la concurenţa sumei de 277.000.000 RON;

3. indisponibilizarea prin proprire a sumelor datorate în prezent sau în viitor cu titlu de dividende inculpatului O. de către S.C. Z. S.A. (CUI x), S.C. ZZ. S.A. (CUI x) şi S.C. AAA. S.A. (CUI x), până la concurenţa sumei de 277.000.000 RON;

4. indisponibilizarea prin luarea unui sechestru până la concurenţa sumei de 277.000.000 RON asupra părţilor sociale/acţiuni deţinute de O. la următoarele societăţi comerciale:

- 80 acţiuni deţinute la S.C. Z. S.A. (CUI x), cu sediul în comuna Chiajna, Şos. x bis, judeţul Ilfov;

- 300 acţiuni deţinute la S.C. ZZ. S.A. (CUI x), cu sediul în municipiul Roşiori de Vede, judeţul Teleorman;

- 66.526 acţiuni deţinute la S.C. AAA. S.A. (CUI x), cu sediul în municipiul Roşiori de Vede, judeţul Teleorman.

Ulterior, pentru aceleaşi motive, prin ordonanţa nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, până la concurenţa sumei de 277.000.000 RON, asupra apartamentului situat în Mamaia, Bld. Mamaia, judeţul Constanţa, Hotel de apartamente BBB., lot x, înscris în CF x (provenită din conversia CF nr. x) a municipiului Constanţa, proprietatea numiţilor O. şi AA..

Prin ordonanţa nr. 265/II/2/2014 din 25 februarie 2014 a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în temeiul art. 304 alin. (2) din C. proc. pen., a fost admisă plângerea formulată de S.C. Z. S.A., a fost infirmată parţial ordonanţa nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni deţinute la S.C. Z. S.A. (CUI x), cu sediul în comuna Chiajna, Şos. x bis, judeţul Ilfov. Ulterior, prin ordonanţa nr. 3101/C/2014 din 12 decembrie 2014, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 304 alin. (2) C. proc. pen., a infirmat, ca nelegală, ordonanţa nr. 265/II/2/2014 din 25 februarie 2014 a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, reţinând că aceasta a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 250 C. proc. pen. referitoare la competenţa de a soluţiona contestaţia împotriva ordonanţei prin care s-a dispus măsura şi a modului de aplicare a acesteia care revine judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 70.000 RON virată de inculpatul O. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată, referitoare la obligativitatea luării unor asemenea măsuri în cazul infracţiunii de spălarea banilor, precum şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Referitor la inculpatul B., prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând acestui inculpat, fiind identificate:

l) Pe raza sectorului 1 din Bucureşti:

- imobil situat în str. x, compus din clădire având suprafaţa totală de 1859 m.p. şi teren intravilan în suprafaţă de 1662 m.p., din care 492,45 m.p. ocupaţi de construcţie;

- teren intravilan în suprafaţă de 254,87 m.p. situat în Bucureşti, str. x;

- teren intravilan în suprafaţă de 500 m.p. situat în Bucureşti, str. x;

- teren intravilan în suprafaţă de 283,69 m.p. situat în Bucureşti, str. x, valoarea de impunere fiind 11.314.910,10 RON;

- autoturism marca x, lăsat în custodia lui B.;

- remorca marca x, lăsat în custodia lui B.;

Pe raza sectorului 2 din Bucureşti:

- teren în suprafaţă de 104,13 m.p., situat în str. x, cu impozit de 92,89 RON;

- teren în suprafaţă de 43,39 m.p., situat în str. x, cu impozit de 92,89 RON;

- teren în suprafaţă de 131 m.p., situat în str. x, cu impozit de 116,87 RON;

- teren în suprafaţă de 60,8 m.p., situat în str. x, cu impozit de 54,24 RON;

- teren în suprafaţă de 93,62 m.p., situat în str. x, cu impozit de 83,52 RON;

- teren în suprafaţă de 166,9 m.p., situat în str. x, cu impozit de 148,89 RON;

Pe raza sectorului 3 din Bucureşti:

- apartamentul nr. x, situat în imobilul de pe Bdul. x, valoarea de impunere fiind 300.509,04 RON;

2) Pe raza municipiului Ploieşti, judeţul Prahova:

- teren extravilan în suprafaţă de 3203 m.p., situat în Bdul. x, impozitul anual fiind 29,00 RON;

Pe raza oraşului Buşteni, judeţul Prahova:

- teren în suprafaţă totală de 5048,5 m.p., situat în str. x, cu valoarea de impunere de 919,33 RON;

3) Pe raza municipiului Zimnicea, judeţul Teleorman:

- clădire-locuinţă şi anexă, din cărămidă şi lemn, situată în str. x, cu o suprafaţă desfăşurată de 662 m.p. şi cu valoare de impozitare de 1024841 RON;

- teren intravilan în suprafaţă de 6000 m.p., situat în str. x, cu valoare de impozitare de 1061 RON;

- teren extravilan-pădure, în suprafaţă de 3,67 ha, cu valoare de impozitare de 118 RON;

- clădire-anexă, din cărămidă, situată în str. x, cu o suprafaţă construită de 34 m.p. şi cu o valoare de impozitare de 8782 RON;

Pe raza comunei Nasturelu, judeţul Teleorman:

- teren în suprafaţă totală de 97,75 ha, situat în Tarlalele 118, parcelele 1 (400.000 mp) şi 2 (294.200 mp) şi respectiv 117, parcelele 1 (105.800 mp) şi 2 (177.500 mp), având numerele cadastrale x, cu o valoare impozabilă de 7.182,82 RON;

Pe raza comunei Nanov, judeţul Teleorman:

- teren arabil extravilan în suprafaţă totală de 992.500 m.p., situat în Tarlaua 41, parcela x, cu nr. cadastral x (192.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (400.000 mp), în Tarlaua 41, parcela x, cu nr. cadastral x (59.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (146.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (67.000 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (104.200 mp), în Tarlaua 40/3, parcela x, cu nr. cadastral x (22.800 mp), cu o valoare impozabilă de 5.161 RON;

4) Pe raza comunei Buturugeni, judeţul Giurgiu:

- casă de locuit şi anexe în suprafaţă totală de 264 m.p., cu o valoare impozabilă de 102.839 RON, precum şi teren intravilan în suprafaţă de 6200 m.p., cu o valoare impozabilă de 32,50 RON;

5) sumele de bani de la H. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 13.02.2004 pe numele B.;

6) sumele de bani de la II. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 24.06.2002, pe numele B.;

7) sumele de bani de la W. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 28.10.2008, pe numele B.;

8) sumele de bani de la CCC. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele B.;

9) sumele de bani de la PP. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele B.;

10) 100 părţi sociale, fiecare în valoare de 100 RON, din capitalul social al S.C. DDD. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2005 atribuit la data de 14.04.2005, cu sediul social în str. x, municipiul Bacău, judeţul Bacău, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 300 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. Zahărul S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2000 atribuit la data de 13.04.2000, cu sediul social în str. x, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 700 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. EEE. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2007 atribuit la data de 19.01.2007, cu sediul social în str. x, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 150 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. FFF., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2009 atribuit la data de 29.09.2009, cu sediul social în judeţul Teleorman, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 400 părţi sociale, fiecare în valoare de 100.00 RON, din capitalul social al S.C. GGG. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 21.01.2010, cu sediul social în judeţul Teleorman, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 200 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. HHH., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 19.07.2010, cu sediul social în judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 280 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. III. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.04.2011, cu sediul social în judeţul Teleorman, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 280 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. JJJ. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.04.2011, cu sediul social în str. x, cam. 2, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 8 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. KKK. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.06.2000, cu sediul social în str. x, cam. 3, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 45112 părţi sociale, fiecare în valoare de 0.50 RON, din capitalul social al S.C. LLL. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1991 atribuit la data de 20.02.1991, cu sediul social în str. x, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 2003978 părţi sociale, fiecare în valoare de 5.00 RON, din capitalul social al S.C. A. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1995 atribuit la data de 31.07.1995, cu sediul social în str. x, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 1500 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. F.-G. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1997 atribuit la data de 18.02.1997, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 67635 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. MMM. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1999 atribuit la data de 08.07.1999, cu sediul social în str. x, apartament cam. 402, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 14200 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. F. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2004 atribuit la data de 27.05.2004, cu sediul social în str. x, camerele 205-206, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 80 părţi sociale, fiecare în valoare de 100.00 RON, din capitalul social al S.C. NNN. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2007 atribuit la data de 14.08.2007, cu sediul social în str. x, camera 303, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 80 părţi sociale, fiecare în valoare de 30.00 RON, din capitalul social al S.C. OOO. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2009 atribuit la data de 12.01.2009, cu sediul social în str. x, cam. 202, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători reţine că prin rechizitoriul nr. x/2010 din data 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost trimişi în judecată inculpaţii B., O., M., K., N., J., L. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave (în forma autoratului, a complicităţii sau a participaţiei improprii) prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. corelat cu art. 309 din C. pen., respectiv a inculpaţilor P., Q., R., S. şi S.C. A. S.A. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 din C. pen. (în forma complicităţii).

Prin urmare, se constată că primele măsuri asigurătorii au fost instituite în cursul urmăririi penale prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT - Structura Centrală, constând în aplicarea sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor B., M., K., N., J., L., P., Q., R. şi S., şi prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale aceleiaşi unităţi de parchet cu privire la inculpatul O..

Se constată astfel, că de la momentul instituirii acestor măsuri asiguratorii a trecut un interval de timp de 9 ani în cazul inculpaţilor M., K., N., J., L., P., Q., R. şi S., respectiv de 8 ani, în cazul inculpatului O..

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea măsurii sechestrului, cât şi în perioada în care acesta este menţinut trebuie respectată exigenţa de proporţionalitate a măsurii asigurătorii cu scopul urmărit pentru ca măsura procesuală restrictivă de proprietate să nu se transforme odată cu trecerea timpului, într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate. În acest sens, relevantă este cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărârea din 2008) în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut necesitatea aplicării testului de proporţionalitate şi încălcarea exigenţelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană, faţă de durata excesivă a măsurilor asigurătorii.

Referitor la durata procedurii şi complexitatea cauzei, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători subliniază importanţa desfăşurării procesului penal în cazul presupuselor infracţiuni pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, cu diligenţa necesară pentru a se asigura că faptele sunt examinate în mod corespunzător şi că procedurile sunt finalizate în mod legal.

În acest sens, se observă că dosarul are o complexitate ridicată, fiind efectuate în cursul urmăririi penale cercetări cu privire la un număr de 49 persoane fizice şi juridice, ulterior fiind trimişi în judecată 12 inculpaţi.

După sesizarea instanţei prin rechizitoriul nr. x/2010 din data de 31 mai 2017 şi după parcurgerea procedurii de cameră preliminară, desfăşurarea cercetării judecătoreşti a fost afectată de modificarea componenţei completului de judecată, ceea ce a presupus reluarea audierilor şi determină în continuare, audierea a 11 inculpaţi şi aproximativ 60 de martori şi experţi.

Astfel, după cum se reţine în criticile formulate, ca de altfel şi de către instanţa de fond, în cauză nu se identifică perioade de stagnare a procedurii judiciare din culpa autorităţilor.

Însă, în egală măsură, durata semnificativă a procedurilor nu poate fi imputată comportamentul inculpaţilor în desfăşurarea procedurii judiciare, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor procesuale şi procedurale, precum şi a îndeplinirii obligaţiilor în cadrul procesului penal.

În acest sens, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că instanţa de fond a reţinut comportamentul procesual corect adoptat de acuzaţi (cu excepţia inculpatului B.) pe parcursul procedurii judiciare, nefiind identificate indicii în sensul intenţiei acestora de a ascunde, distruge sau înstrăina bunurile ce le aparţineau sau de a se sustrage de la obligaţia de plată a prejudiciului, în cazul admiterii acţiunii civile promovată de partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A.

Pe baza considerentelor sus-menţionate şi ţinând seama, în special, de durata măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, Structura Centrală, constând în aplicarea sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor M., K., N., J., L., P., Q., R. şi S., respectiv prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 cu privire la inculpatul O., precum şi de valoarea acestor bunuri, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că nu se menţine un just echilibru în prezenta cauză între interesul general al societăţii şi interesele inculpaţilor, întrucât aceştia din urmă ar fi obligaţi să suporte o sarcină excesivă (a se vedea, cauza Forminster Enterprises Limited).

Prin urmare, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine că durata efectivă a măsurilor asigurătorii în prezenta cauză este relativ îndelungată, în raport, cu durata şi evoluţia procedurii, iar consecinţele pe care le produc asupra inculpaţilor depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, astfel încât soluţia instanţei de fond, în sensul ridicării măsurilor sechestrului asigurător instituite prin ordonanţele nr. 146/D/P/2012 din data de 8 iunie 2012 cu privire la inculpaţii J., K., L., M., N., P., Q., R. şi S., respectiv prin ordonanţele nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013 şi nr. 362/D/P/2011 din 26 septembrie 2013 ale aceleiaşi unităţi de parchet cu privire la inculpatul O., este întemeiată.

Referitor la inculpatul O., instanţa constată că prin ordonanţa nr. 362/D/P/2011 din 09 septembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus începerea urmăririi penale, iar învinuirea i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 12 septembrie 2013.

În ceea ce priveşte conduita procesuală a inculpatului O. în legătură cu înstrăinarea unui număr de 80 de acţiuni ale S.C. Z. S.A. asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător prin ordonanţa nr. 362/D/P/2011 din 24 septembrie 2013, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine că inculpatul a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin decizia penală nr. 117 din 26 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, s-a reţinut faptul că inculpatul a transmis cele 80 de acţiuni la purtător către soţia sa AA. (28 acţiuni) şi cei doi copii, BB. (26 acţiuni) şi CC. (26 acţiuni) încă din data de 20 august 2013. S-a mai reţinut că la data de 30 septembrie 2013, când inculpatului O. i-a fost adusă la cunoştinţă măsura asiguratorie instituită, acesta a comunicat că cele 80 de acţiuni sunt la purtător şi nu mai este proprietarul lor, fiind introduse în circuitul economic.

În consecinţă, această transmitere a avut loc anterior datei de 9 septembrie 2013, data începerii urmăririi penale şi a datei de 12 septembrie 2013 la care i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea şi, prin urmare, anterior datei instituirii măsurii asigurătorii asupra bunurilor sale, respectiv data de 24 septembrie 2013.

În plus faţă de criticile anterior analizate, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază ca nefondată şi critica părţii civile DD. S.A. din cuprinsul contestaţiei formulate de aceasta, referitoare inclusiv la ridicarea măsurii asiguratorii instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din data de 26 iunie 2014 privind pe inculpatul B..

Referitor la inculpatul B., ulterior ordonanţei nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând acestui inculpat, în cursul urmăririi penale au mai fost dispuse şi alte măsuri asigurătorii.

Astfel, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului situat în Zimnicea, judeţul Teleorman, proprietatea inculpatului B., prin raportare la infracţiunile de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen., instigare la abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 C. pen., şi spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, pentru care prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 iunie 2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale.

De asemenea, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ploieşti, nr. 23689, format din teren de 203 m.p. şi construcţiile de pe acesta, situat în Buşteni, judeţul Prahova, proprietatea suspecţilor B. şi PPP., avându-se în vedere infracţiunile pentru care s-a dispus începerea/extinderea urmăririi penale împotriva inculpatului B. prin rezoluţia nr. 368 din 14 decembrie 2011 şi prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din 10 februarie 2014 şi 23 iunie 2014 ale aceleiaşi structuri de parchet.

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a aceleiaşi unităţi de parchet, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 100.000 RON virată de inculpatul B. în contul nr. x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, în mod corect, instanţa de fond a constatat că subzistă temeiurile care au stat la baza instituirii măsurilor asigurătorii prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, doar în ceea ce priveşte bunurile inculpatului B. care nu au fost înstrăinate către terţi.

Astfel, se constată că instanţa de fond a apreciat că în privinţa măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului B. este îndeplinită, în continuare, cerinţa proporţionalităţii ingerinţei statului în dreptul de proprietate al acestuia cu scopul urmărit prin luarea măsurii asigurătorii, şi anume repararea prezumtivului prejudiciu, având în vedere comportamentul procesual al acuzatului care demonstrează riscul sustragerii bunurilor aparţinând acestuia, motiv pentru care a menţinut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa indicată.

Pe de altă parte, instanţa de fond a reţinut că, prin aceeaşi ordonanţă, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile şi imobile care, în prezent, nu mai sunt proprietatea inculpatului B., fiind înstrăinate în luna iunie 2012 către numitele X. şi Y., motiv pentru care a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituite prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din data de 08 iunie 2012, asupra următoarelor bunuri:

- imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din clădire având suprafaţa totală de 1859 m.p. şi teren intravilan în suprafaţă de 1662 m.p., din care 492,45 m.p. ocupaţi de construcţie;

- teren intravilan în suprafaţă de 6000 m.p., situat în municipiul Zimnicea, judeţul Teleorman, cu valoare de impozitare de 1061 RON;

Referitor la acest aspect, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că, ulterior instituirii măsurilor asigurătorii prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012, dar înainte de punerea lor în aplicare (prin procesele-verbale din 04 iulie 2012 şi 05 iulie 2012), mai exact la datele de 19 iunie 2012 şi 22 iunie 2012, inculpatul B. a înstrăinat o parte din bunurile sale mobile şi imobile în privinţa cărora s-a dispus sechestrul, către numitele X. şi Y..

În legătură cu aceste fapte, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de inculpatul B. pentru infracţiunile de sustragere de sub sechestru, prevăzută de art. 261 alin. (1) din C. pen., instigare la abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 raportat la art. 297 alin. (1) cu referire la art. 309 din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

În consecinţă, prin raportare la aceste infracţiuni, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra imobilului situat în Zimnicea, judeţul Teleorman, aparţinând inculpatului B..

Prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, faţă de inculpatul B. s-a dispus o soluţie de clasare în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sustragere de sub sechestru prevăzută de art. 261 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale acestei infracţiuni.

Prin acelaşi rechizitoriul, s-a dispus clasarea cauzei faţă de numitele X. şi Y., pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere de sub sechestru, prevăzute şi pedepsite de art. 261 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, ca urmare a soluţiei de clasare date în cauză cu privire la infracţiunea de sustragere de sub sechestru, s-a dispus şi ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra bunurilor care au fost vândute sau cesionate numitelor X. şi Y..

Or, în aceste condiţii şi având în vedere că măsurile asigurătorii au fost instituite în vederea reparării presupusei pagube produse prin infracţiunile pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată şi nu în vederea confiscării extinse, prin raportare la dispoziţiile art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. potrivit cărora "măsurile asiguratorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora", se constată că temeiurile care au stat la baza instituirii măsurii asigurătorii prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din data de 8 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, asupra respectivelor bunuri imobile şi părţi sociale care au fost înstrăinate, nu mai subzistă.

Prin urmare, se constată că nu mai subzistă nici temeiurile care au determinat instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 26 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, astfel încât instanţa de fond a dispus, în mod corect, ridicarea acestei măsuri instituite asupra imobilului identificat anterior.

În contextul aspectele anterior prezentate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi apreciază ca nefondate susţinerile părţii civile DD. S.A. referitoare la reţinerea de către instanţa de fond a conduitei procesuale şi a bunei-credinţe a inculpaţilor O. şi B., având drept consecinţă (alături de alte criterii) ridicarea unor măsuri asiguratorii.

Examinând contestaţia formulată de inculpata S.C. A. S.A. prin care a fost criticată soluţia instanţei de fond, în sensul greşitei menţineri a măsurii sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatei, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători o apreciază ca fiind nefondată.

Astfel, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 02 septembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, reţinând că există indicii temeinice în sensul comiterii infracţiunilor de spălare a banilor, constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, de art. 367 alin. (2) din C. pen. şi de art. 48 din C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen. corelat cu art. 309 din C. pen. şi pentru a evita înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor, în scopul recuperării pagubei produse prin infracţiunile săvârşite, în temeiul art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 32 din Legea nr. 656/2002, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului, până la concurenţa sumei de 282.630.330,49 RON, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei persoană juridică S.C. A. S.A.

- pe raza judeţului Dolj, în evidenţa O.C.P.I. Dolj:

1. teren în suprafaţă măsurată de 22218 m.p. şi din acte 23160 m.p. situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, înscris în cartea funciară x a municipiului Craiova, identificat cu nr. cadastral x, precum şi asupra construcţiilor aflate pe acesta, identificate cu următoarele nr. cadastrale: x, în evidenţa O.C.P.I. Dolj

- pe raza judeţului Prahova, în evidenţa O.C.P.I. Prahova:

2. teren în suprafaţă de 1359 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscris în cartea funciară x (e:632) a municipiului Ploieşti, identificat cu nr. cadastral x, şi construcţia aflată pe acesta identificată cu nr. cadastral x (bl. B-Est);

3. teren în suprafaţă de 420 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscris în cartea funciară x(e:2411) a municipiului Ploieşti, identificat cu nr. cadastral x, şi construcţia aflată pe acesta identificată cu nr. cadastral x (bl. 135C);

4. teren în suprafaţă de 491 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, ID 131944;

5. unitate individuală situată în Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscrisă în cartea funciară x;

6. unitate individuală situată în Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscrisă în cartea funciară x;

7. teren în suprafaţă măsurată de 9790 m.p. şi din acte de 9800 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: 21268;

8. teren în suprafaţă măsurată de 7545 m.p. şi din acte de 7545 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: 21385;

9. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: 21413;

10. teren în suprafaţă măsurată de 10000 m.p. şi din acte de 10000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: 21358;

11. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: 21361;

12. teren în suprafaţă măsurată de 7500 m.p. şi din acte de 7500 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: 25421;

13. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: 25364;

14. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: 25367;

15. teren în suprafaţă măsurată de 4927 m.p., situat în localitatea Păuleşti, judeţul Prahova, nr. carte funciară x şi nr. cadastral x;

16. teren în suprafaţă măsurată de 6250 m.p., situat în localitatea Păuleşti, judeţul Prahova, nr. carte funciară x şi nr. cadastral x;

17. teren în suprafaţă măsurată de 6000 m.p. şi din acte de 6000 m.p., situat în localitatea Târgşoru Vechi, judeţul Prahova, ID: 25910;

18. teren în suprafaţă măsurată de 25000 m.p. şi din acte de 25000 m.p., situat în localitatea Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, ID:23963;

- pe raza judeţului Ilfov, în evidenţa O.C.P.I. Ilfov:

19. teren în suprafaţă de 8200 m.p. situat în localitatea Cernica, judeţul Ilfov, înscris în cartea funciară x a localităţii Cernica şi nr. cadastral x;

- pe raza judeţului Teleorman, în evidenţa O.C.P.I. Teleorman:

20. teren în suprafaţă măsurată de 20000 m.p. şi din acte de 30000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

21. teren în suprafaţă măsurată de 176000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

22. teren în suprafaţă măsurată de 45000 m.p. şi din acte de 45000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, ID: 22196;

23. teren în suprafaţă măsurată de 35000 m.p. şi din acte de 35000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, ID: 21753;

24. teren în suprafaţă măsurată de 31497 m.p. şi din acte 31450 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

25. teren în suprafaţă măsurată de 36250 m.p. şi din acte 36200 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

26. teren în suprafaţă măsurată de 10050 m.p. şi din acte 10000 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

27. teren în suprafaţă măsurată de 12000 m.p. şi din acte 12000 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

28. teren în suprafaţă măsurată de 20600 m.p. şi din acte 20600 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

29. teren în suprafaţă măsurată de 383 m.p. şi din acte 383 m.p., situat în localitatea Zimnicea, str. x cel Mare, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

30. teren în suprafaţă măsurată de 29984 m.p. şi din acte 30000 m.p., situat în localitatea Maldaeni, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

31. teren în suprafaţă măsurată de 40000 m.p., situat în localitatea Maldaeni, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

32. teren în suprafaţă măsurată de 62986 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

33. teren în suprafaţă măsurată de 32501 m.p. şi din acte 32500 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

34. teren în suprafaţă măsurată de 33310 m.p. şi din acte 33300 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x;

35. teren în suprafaţă măsurată de 72580 m.p. şi din acte 72500 m.p., situat în localitatea Peretu, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

- pe raza judeţului Călăraşi, în evidenţa O.C.P.I. Călăraşi:

36. teren în suprafaţă măsurată de 22719 m.p. şi din acte de 22719 m.p., situat în localitatea QQQ., judeţul Călăraşi, ID: 20753;

37. teren în suprafaţă măsurată de 135000 m.p., situat în localitatea QQQ., judeţul Călăraşi, identificat cu nr. cadastral x;

38. teren în suprafaţă măsurată de 99997 m.p. şi din acte de 100000 m.p., situat în localitatea QQQ., judeţul Călăraşi, ID: 20440;

39. teren în suprafaţă măsurată de 25205 m.p. şi din acte de 24720 m.p. situat în localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi, ID 21662, precum şi asupra construcţiilor aflate pe acesta identificate cu următoarele ID x - în suprafaţă măsurată de 32 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 118 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 2037 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 358 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 289 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 37 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 17 m.p., x - în suprafaţă măsurată de 54 m.p. şi x - în suprafaţă măsurată de 54 m.p.

Prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a fost trimisă în judecată inculpata S.C. A. S.A. pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen. corelat cu art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, analizând încheierea atacată şi susţinerile contestatoarei inculpate S.C. A. S.A., constată că măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor acesteia respectă dispoziţiile legale incidente exigenţele de proporţionalitate şi subzistă temeiurile ce au justificat luarea măsurii.

Astfel, contrar susţinerilor contestatoarei inculpate care invocă o perioadă de 11 ani de la debutul anchetei în cauză, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că timpul scurs de la momentul instituirii măsurii asiguratorii (2 septembrie 2016) şi până în prezent nu are o durată excesivă, în condiţiile în care măsuri asiguratorii au fost instituite faţă de alţi inculpaţi încă din anul 2012, iar în analiza proporţionalităţii dintre restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii, se au în vedere şi natura acuzaţiei pentru care inculpata persoană juridică a fost trimisă în judecată, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. corelat cu art. 309 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. (forma complicităţii), cuantumul ridicat al eventualului prejudiciu, complexitatea ridicată a cauzei, precum şi etapa procesuală în care se află cauza, respectiv cercetarea judecătorească.

În raport cu aceste criterii, Completul de 5 Judecători al instanţei supreme constată că se poate aprecia rezonabil că, în privinţa măsurii asigurătorii menţinute faţă de inculpata S.C. A. S.A., se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, în raport cu valoarea mare a pretinsului prejudiciu şi interesul personal al inculpatei de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate.

Examinând contestaţia formulată de inculpatul K., prin care a fost criticată soluţia instanţei de fond, în sensul greşitei menţineri a măsurii asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpatului prin ordonanţele nr. 146/D/P/2010 din datele de 4 august 2014, respectiv 23 decembrie 2015, instanţa o apreciază ca fiind nefondată.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine că prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 04 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, nr. 107785, nr. 108538, nr. 108541 şi nr. 108542, format din construcţii şi teren aferent, inclusiv părţi comune, aflat în Braşov, judeţul Braşov, str. x 1 - Stejerişului, nr. F.N., respectiv Stejerişului nr. 18A, reţinându-se că aceasta este justificată în vederea garantării reparării pagubei produse prin faptele imputate, faţă de întinderea mare a prejudiciului şi necesitatea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire penală a respectivului bun imobil.

Prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a aceleiaşi unităţi de parchet, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 15.000 RON virată de inculpatul K. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele menţionate asupra bunurilor inculpatului respectă dispoziţiile legale incidente şi că în cauză, subzistă temeiurile care au justificat luarea şi menţinerea acestor măsuri asigurătorii având în vedere natura acuzaţiei pentru care inculpatul este trimis în judecată - infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (în forma complicităţii) şi cuantumul semnificativ al prejudiciului invocat de către partea civilă DD. S.A.

În plus, durata măsurilor asigurătorii (instituite la data de 4 august 2014, respectiv 23 decembrie 2015), nefiind depăşit un termen rezonabil spre deosebire de măsurile luate în anul 2012, valoarea bunurilor sechestrate, stadiul procedurii, complexitatea cauzei constituie elemente în raport cu care se poate aprecia în mod rezonabil, că măsura asigurătorie este necesară şi proporţională raportat la scopul legitim vizat, constituind o garanţie a recuperării eventualului prejudiciu cauzat.

În acest sens, se constată că instanţa de fond a avut în vedere aceleaşi elemente în analiza proporţionalităţii măsurii asigurătorii cu scopul urmărit. Prin urmare, contrar susţinerilor contestatorului inculpat, în sensul că soluţia instanţei de fond se întemeiază pe considerente de ordin subiectiv, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că elementele şi criteriile avute în vedere de către instanţa de fond în analiza temeiurilor avute în vedere la momentul luării măsurii şi ulterior al menţinerii, precum şi în analiza exigenţei de proporţionalitate a măsurii asigurătorii cu scopul urmărit, sunt elemente cu caracter obiectiv, concret.

Examinând contestaţia formulată de către inculpatul O., prin care a fost criticată încheierea primei instanţe doar sub aspectul referitor la indisponibilizarea sumei de bani ce a reprezentat cota parte ce i se cuvenea contestatorului pentru efectuarea expertizei din timpul urmării penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători o apreciază ca fiind nefondată.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 70.000 RON virată de inculpatul O. în contul nr. BLEJTC Tribunalul Bucureşti x de la W.. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet, având în vedere întinderea mare a prejudiciului, dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002, republicată şi necesitatea de a evita ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a respectivei sume de bani, în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracţiune.

Prin încheierea contestată, instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit în cursul urmăririi penale, faţă de inculpatul O. prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 23 decembrie 2015.

Potrivit art. 249 alin. (5) C. proc. pen., în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, organele judiciare au posibilitatea de a institui şi, implicit, de a menţine sechestrul asigurător asupra bunurilor suspectului sau ale inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei produsă prin infracţiune şi a cheltuielilor judiciare, legea prezumând că, până la reperul valoric menţionat, măsura asigurătorie îndeplineşte exigenţa proporţionalităţii cu scopul instituirii ei.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţii apreciază că subzistă temeiurile care au justificat luarea şi menţinerea măsurii asigurătorii având în vedere natura acuzaţiei pentru care inculpatul O. este trimis în judecată - infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi cuantumul semnificativ al prejudiciului invocat de către partea civilă DD. S.A.

În plus, perioada de timp trecută de momentul luării măsurii asigurătorii, valoarea bunurilor sechestrate, precum şi stadiul procedurii în care se află cauza constituie elemente în raport cu care se poate aprecia în mod rezonabil, că măsura asigurătorie este necesară şi proporţională raportat la scopul legitim vizat, constituind o garanţie a recuperării eventualului prejudiciu cauzat.

Prin urmare, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, apreciind că măsura asigurătorie menţinută este proporţională cu scopul urmărit, constată că argumentele invocate de către contestatorul inculpat, în sensul că respectiva plată s-a făcut de bună voie şi nu s-a pus problema revenirii asupra plăţii nu reprezintă aspecte esenţiale care să justifice dispunerea unei alte soluţii cu privire la această măsură.

Examinând contestaţia formulată de către inculpatul B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători o apreciază ca fiind nefondată.

Astfel cum s-a arătat de către contestatorul inculpat B. atât în cuprinsul motivelor scrise ale contestaţiei formulate cât şi prin susţinerile apărătorului ales, critica vizează soluţia instanţei de fond cu privire la posibilitatea ridicării măsurii sechestrului asigurător instituit asupra sumei de 3.550.000 RON aflate în contul pe care inculpatul îl deţine la H. S.A. (IBAN x) concomitent cu luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor imobile reprezentând 99 de terenuri, aflate în proprietatea numitei I..

Contestatorul inculpat, prin apărător, a depus la dosarul cauzei Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară specialitatea Evaluare imobiliară din data de 31.03.2021, întocmit de expert tehnic judiciar RRR., cu autorizaţie nr. x, seria x, înscrisuri referitoare la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, declaraţia pe propria răspundere dată de numita I., precum şi extras din sentinţa penală nr. 2292/F din data de 1 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosar nr. x/2016.

S-a arătat că scopul solicitării este acela de deblocare a sumei de bani disponibile în contul bancar menţionat în vederea acoperirii prejudiciului rezultat din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală pentru care inculpatul B. a fost condamnat în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti, arătând că din concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară rezultă o valoare actuală de piaţă de 3.802.091 RON a terenurilor asupra cărora se solicită luarea măsurii sechestrului asigurător, valoare superioară sumei de 3.550.000 RON disponibilă în contul inculpatului B..

În raport de înscrisurile depuse la dosar şi de argumentele invocate de apărarea inculpatului, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine că valoarea actuală de piaţă a terenurilor asupra cărora se solicită luarea măsurii sechestrului asigurător, stabilită prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară specialitatea evaluare imobiliară este relativ mai mare decât suma disponibilă în contul bancar deschis pe numele inculpatului B. la unitatea bancară H. S.A., însă această valoare nu este una absolută, ci este estimată, fiind supusă unei permanente modificări, în condiţiile în care valoarea terenurilor este fluctuantă.

Prin urmare, valoarea imobilelor terenuri variază în timp, rezultatul evaluării de la acest moment fiind distinct de cel care va fi stabilit la momentul soluţionării fondului acuzaţiilor.

De altfel, chiar prin Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară specialitatea Evaluare imobiliară din data de 31.03.2021 depus la dosarul cauzei, se reţine că a fost exprimată valoarea de piaţă a terenurilor extravilane ce fac obiectul evaluării, la nivelul lunii martie 2021, fiind subliniat faptul că valoarea nu reprezintă un fapt, ci o estimare a celui mai probabil preţ care va fi plătit pentru un bun sau serviciu, la un moment dat.

Aşadar, fără a putea fi realizată o predicţie pe termen lung, expertul reţine că previziunile, proiecţiile sau estimările conţinute în raport se bazează pe condiţiile curente de piaţă, pe factorii cererii şi ofertei anticipate pe termen scurt şi sunt influenţate de instabilitatea economică. Aceste previziuni pot fi prin urmare supuse schimbării condiţiilor viitoare.

Spre deosebire de valoarea imobilelor asupra cărora se solicită luarea măsurii asiguratorii, suma disponibilă în contul bancar are un caracter cert în privinţa cuantumului.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi, reţine că potrivit art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Or, astfel după cum a arătat şi instanţa de fond, suma de 282.630.330,49 RON, reţinută în actul de sesizare ca fiind pretinsul prejudiciu cauzat prin faptele ce formează obiectul acuzaţiei, reprezintă o valoare estimată de organele judiciare, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, valoare ce a fost actualizată ulterior de către partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A., prin adresa din 06 noiembrie 2020 (fiind indicată suma de 516.406.999,76 RON), iar prejudiciul urmează să fie verificat atât sub aspectul existenţei, cât şi al cuantumului de către instanţă, la finalul cercetării judecătoreşti.

Prin urmare, atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificată în vederea despăgubirii părţii civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.

În raport de considerentele expuse, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că valoarea estimată a bunurilor imobile asupra cărora se solicită luarea măsurii sechestrului precum şi valoarea prezumată a prejudiciului reţinut în sarcina inculpaţilor, coroborat şi cu durata procedurii, cercetarea judecătorească fiind la debut, urmând a fi audiaţi încă aproximativ 60 de martori şi experţi, precum şi cei 11 inculpaţi persoane fizice, constituie elemente în raport de care se apreciază justeţea menţinerii în continuare a sechestrului asupra sumei de 3.550.000 RON disponibilă în contul bancar deschis pe numele inculpatului la unitatea bancară H. S.A. şi, implicit, netemeinicia solicitării invocate în contestaţia formulată.

Examinând contestaţia formulată de către petenţii T. şi U., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o apreciază ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Aşa cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, prin ordonanţa nr. 146/D/P/2010 din 08 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Înalta Curte, secţia penală a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile ale învinuitului V., reţinându-se că există indicii temeinice şi concludente cu privire la comiterea faptelor penale de către acesta, măsura fiind necesară în scopul recuperării presupusului prejudiciu.

Totodată, ca urmare a decesului suspectului V. la data de 27 februarie 2015, prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul V., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., şi delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 315 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile şi mobile ce au aparţinut suspectului V., precizându-se că această măsură va înceta de drept dacă persoana vătămată/partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei.

Partea civilă DD. S.A. a exercitat, în termenul legal, acţiunea civilă în vederea recuperării prejudiciului, aceasta formând obiectul dosarului nr. x/2017 înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că art. 29 din C. proc. pen. prevede că participanţii în procesul penal sunt organele judiciare, avocatul, părţile, subiecţii procesuali principali, precum şi alţi subiecţi procesuali, iar conform art. 32 din C. proc. pen., părţile sunt subiecţii procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acţiune judiciară, acestea fiind inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În plus, conform art. 33 din C. proc. pen. subiecţii procesuali principali sunt suspectul şi persoana vătămată.

Potrivit art. 315 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., clasarea se dispune când există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., iar ordonanţa de clasare cuprinde dispoziţii privind ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei.

Prin urmare, decesul suspectului este, conform art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., o cauză de încetare a procesului penal care, prin natura sa, determină inexistenţa cadrului procesual anterior al exercitării acţiunii penale, prin dispariţia atât a unui subiect procesual principal, cât şi a obiectului raportului juridic penal de conflict.

Din perspectiva dispoziţiilor procesual penale invocate precum şi ale art. 371 din C. proc. pen. referitoare ale obiectul judecăţii, aceasta situaţie determină imposibilitatea sesizării instanţei penale cu soluţionarea cauzei în privinţa suspectului V. şi, pe cale de consecinţă, verificarea realizată în baza art. 2502 din C. proc. pen. vizează numai măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor mobile sau imobile aparţinând inculpaţilor trimişi în judecată.

În aceste condiţii, moştenitorii legali ai suspectului decedat nu pot fi asimilaţi părţilor interesate în faţa instanţei penale şi, pe cale de consecinţă, partea civilă precum şi contestatorii petenţi T. şi U., moştenitori legali ai suspectului decedat, în realizarea dreptului lor, nu se pot adresa decât instanţei civile.

De altfel, partea civilă DD. S.A. a formulat acţiune în faţa instanţei civile, în condiţiile în care o măsură asiguratorie a fost dispusă în cauză, în scopul recuperării prejudiciului suferit.

Pentru aceste argumente, contrat susţinerilor contestatorilor petenţi, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători reţine că excluderea persoanelor care sunt moştenitorii legali ai suspectului decedat din categoria titularilor dreptului de a formula cereri privind măsurile asiguratorii în cadrul procesului penal, după momentul sesizării instanţei prin rechizitoriu, nu este de natură a încălca accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil al acestora.

Curtea Constituţională a arătat, în jurisprudenţa sa, că accesul liber la justiţie este asigurat atunci când persoana interesată are dreptul de a se adresa cel puţin unei instanţe naţionale independente, în vederea valorificării drepturilor sau intereselor sale legitime (a se vedea Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragraful 78), iar dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor garanţii precum egalitatea armelor între acuzare şi apărare, dreptul de a formula apărările necesare şi dreptul de a beneficia de soluţionarea cauzelor în cadrul unor proceduri caracterizate prin contradictorialitate (a se vedea Decizia nr. 307 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010).

În acest context, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că moştenitorilor suspectului decedat le sunt asigurate aceste garanţii procesuale având posibilitatea de a se adresa instanţelor civile, cu atât mai mult cu cât măsura asiguratorie a fost dispusă în cauza în scopul recuperării prejudiciului suferit de partea civilă, iar partea civilă DD. S.A. şi-a exercitat drepturile procesuale în faţa instanţei civile.

Se apreciază ca nefondată şi critica formulată de către contestatorii petenţi T. şi U., potrivit căreia se creează diferenţă de tratament între contestatorii petenţi şi inculpaţii trimişi în judecată.

Moştenitorii legali ai suspectului decedat, pe de o parte, şi suspectul sau inculpatul, pe de altă parte, se află în situaţii juridice diferite, această diferenţă fiind generată atât de existenţa, în privinţa celor din urmă, cel puţin a unor suspiciuni rezonabile referitoare la săvârşirea de către aceştia a unor fapte prevăzute de legea penală, rezultate din probele administrate în cauză, cât şi de caracterul personal al răspunderii penale, în condiţiile în care poate fi angajată doar răspunderea penală a celui care a participat la săvârşirea unei infracţiuni în calitate de autor, instigator sau complice.

Or, această diferenţă este de natură să justifice acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit, iar în această privinţă, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 2501 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, inculpaţii S.C. A. S.A., O., K., B., petenţii T. şi U., precum şi de partea civilă DD. S.A. împotriva încheierii din data de 29 iunie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017, privind şi pe intimaţii inculpaţi N., Q., J., R., P., M., L. şi S..

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorii inculpaţi S.C. A. S.A., O., K., B., contestatoarea parte civilă DD. S.A şi contestatorii petenţi T. şi U., la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul L., în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, inculpaţii S.C. A. S.A., O., K., B., petenţii T. şi U., precum şi de partea civilă DD. S.A. împotriva încheierii din data de 29 iunie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017, privind şi pe intimaţii inculpaţi N., Q., J., R., P., M., L. şi S..

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorii inculpaţi S.C. A. S.A., O., K., B., contestatoarea parte civilă DD. S.A şi contestatorii petenţi T. şi U., la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul L., în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2021.

GGC - MM

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj