Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 925 din 7 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a anulat, ca netimbrată, plângerea formulată de petentul A. împotriva Deciziei nr. 651 din 17 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în Dosarul nr. x/2020.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, recurentul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2021.
3. Procedura de filtrare a recursului
Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din acelaşi cod, întrucât procesul a fost început anterior datei de 21 decembrie 2018, nefiindu-i aplicabile dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a concluzionat că acesta este inadmisibil.
Prin încheierea din camera de consiliu de la 18 octombrie 2021, completul de filtru a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către toate părţile.
4. Apărările părţilor
Intimaţii nu au depus întâmpinare.
Părţile nu au depus punct de vedere la raport.
La data de 05 noiembrie 2021, recurentul a depus la dosar note scrise prin care reia susţinerile din cererea de recurs.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condiţiile art. 493 alin. (5) şi (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:
"hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta".
Conform art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. şi art. 129 din Constituţia României, presupune, aşadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
În cauză, petentul a formulat o cerere intitulată contestaţie privind tergiversarea procesului, care a fost anulată, pentru lipsa semnăturii, prin Decizia nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2017.2.
Împotriva acestei decizii, petentul a formulat plângere, care a fost anulată, prin Decizia nr. 651 din 17 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
Conform art. 524 alin. (5) C. proc. civ., când apreciază contestaţia ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare.
Deşi singura cale de atac admisă de legiuitor era conform acestor dispoziţii legale doar plângerea, deja uzitată de petent, acesta a declarat o nouă cale de atac împotriva Deciziei nr. 651 din 17 martie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, ce a fost anulată, ca netimbrată, prin Decizia nr. 925 din 7 aprilie 2021 a aceleiaşi instanţe, împotriva acestei ultime decizii fiind formulată cererea de recurs de faţă.
Aşadar, obiectul prezentului dosar îl constituie recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care nu se prevede nicio cale de atac, recursul nefiind admisibil.
De altfel, una din regulile comune pentru folosirea căilor de atac este aceea a legalităţii şi unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac. Or, în cauză, recurentul a formulat calea de atac a plângerii împotriva soluţiei de respingere a contestaţiei privind tergiversarea procesului, care a fost soluţionată prin Decizia nr. 651 din 17 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Completul de filtru va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 925 din 7 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2021.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2021.
GGC - NN