Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2022
Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea înregistrată la 10 septembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Găeşti, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând, pe calea ordonanţei preşedinţiale, modificarea şi restrângerea programului de legături personale dintre pârât şi fiul minor al părţilor, C..
II. Hotărârea Judecătoriei Găeşti:
Prin sentinţa civilă nr. 1723 din 14 octombrie 2021 pronunţată de Judecătoria Găeşti, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în temeiul art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are reşedinţa persoana ocrotită.
Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la numai câteva zile după ce mama pretinde că s-a mutat împreună cu minorul, fără ştiinţa şi acordul tatălui, la locuinţa bunicilor materni ai copilului, situată în oraşul Găeşti, jud. Dâmboviţa. Acest fapt nu poate semnifica schimbarea locuinţei minorului, câtă vreme locuinţa acestuia a fost stabilită la reşedinţa mamei din Bucureşti str. x, Sector 5 printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, nu a existat un acord al părinţilor în acest sens şi nicio încuviinţare a vreunei instanţe, iar minorul este înscris la grădiniţă în Bucureşti şi mama reclamantă lucrează la o societate comercială cu punctul de lucru în Bucureşti.
Judecătoria Găeşti a reţinut că o măsură unilaterală a mamei nu poate fi de natură să producă o schimbare a competenţei exclusive a instanţei, prin schimbarea locuinţei minorului cu doar câteva zile înainte de a formula şi introduce prezenta cerere de chemare în judecată, cu atât mai mult cu cât reclamanta a indicat prin cererea de chemare în judecată că are reşedinţa în Bucureşti.
Având în vedere aceste considerente, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât, şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - instanţa de tutelă în circumscripţia căreia se află domiciliul minorului.
III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti:
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 10322 din 2 decembrie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Găeşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În motivare, instanţa a reţinut că reclamanta a sesizat Judecătoria Găeşti cu două cereri de chemare în judecată, fiind înregistrate dosarul nr. x/2021 având ca obiect ordonanţă preşedinţială şi dosarul nr. x/2021 având ca obiect modificare măsuri privind copilul, aflat în procedura de regularizare. Reclamanta tinde ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa să dispună în mod provizoriu, până la soluţionarea dosarului de fond, stabilirea unui program progresiv de vizitare al copilului/modificarea programului de legături personale dintre tată şi minor, restrângerea autorităţii părinteşti a pârâtului în ceea ce priveşte domeniul educaţional, stabilirea posibilităţii ca reclamanta să se deplaseze împreună cu minorul în afara graniţelor, fără a fi necesar acordul prealabil al pârâtului, atât cu privire la întocmirea documentelor de călătorie cât şi cu privire la călătoria în afara graniţelor ţării.
Prin sentinţa civilă nr. 6926/10.10.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, locuinţa minorului a fost stabilită la mama-reclamantă. În ceea ce priveşte domiciliul reclamantei, instanţa a constatat că, începând cu 1 septembrie 2021, acesta este în Oraşul Găeşti
Aşadar, potrivit înscrisurilor depuse, coroborate cu susţinerile reclamantei din cuprinsul actelor de procedură, rezultă faptul că, la data promovării cererii de chemare în judecată, reşedinţa minorului se afla în Oraşul Găeşti, jud. Dâmboviţa.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului regulator de competenţă îl reprezintă conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Sectorului 5 şi Judecătoria Găeşti, în legătură cu soluţionarea cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială - modificarea şi restrângerea programului de legături personale cu minorul până la pronunţarea unei soluţii definitive în procesul de fond având ca obiect restrângerea programului de vizitare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."
Potrivit art. 998 C. proc. civ. "cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului."
Prin urmare, în ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenţa este determinată de instanţa competentă să judece fondul dreptului.
În speţă, se constată că pe rolul Judecătoriei Găeşti a fost înregistrat, la aceeaşi dată cu cea a înregistrării ordonanţei preşedinţiale (10 septembrie 2021), dosarul nr. x/2021, având ca obiect "modificare măsuri privind copilul - modificare program vizita minor", astfel cum rezultă din programul Ecris de evidenţă informatizată a activităţii instanţelor.
Astfel, în raport de normele legale anterior redate, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii având ca obiect "modificare măsuri privind copilul - modificare program vizita minor" este competentă să soluţioneze şi cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială prin care se solicită luarea unor măsuri provizorii vizând modificarea şi restrângerea programului de legături personale cu minorul.
Situaţia juridică invocată prin acţiunea principală derivă din raportul de filiaţie dintre minor şi părinţii săi, ceea ce determină incidenţa în speţă a regulilor din materia autorităţii părinteşti.
Potrivit dispoziţiilor art. 486 C. civ., ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă este cea care hotărăşte, potrivit interesului superior al copilului.
Conform dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."
În cauză, persoana ocrotită este minorul C., în interesul căruia reclamanta, mama acestuia, a promovat acţiunea, solicitând ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa să dispună în mod provizoriu, până la soluţionarea dosarului de fond, stabilirea unui program progresiv de vizitare al copilului/modificarea programului de legături personale dintre tată şi minor, restrângerea autorităţii părinteşti a pârâtului în ceea ce priveşte domeniul educaţional, stabilirea posibilităţii ca reclamanta să se deplaseze împreună cu minorul în afara graniţelor, fără a fi necesar acordul prealabil al pârâtului, atât cu privire la întocmirea documentelor de călătorie cât şi cu privire la călătoria în afara graniţelor ţării.
Noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situaţii ce interesează obiectul cererilor adresate instanţei de tutelă şi de familie. Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora - dacă minorul locuieşte cu ambii părinţi, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.
În speţa de faţă, prin sentinţa civilă nr. 6926 din 10 octombrie 2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, locuinţa minorului a fost stabilită la mamă.
Locuinţa copilului este o stare de fapt dependentă de domiciliul părinţilor săi. În cauză, locuinţa minorului la mamă a fost stabilită avându-se în vedere o stare de fapt anume - aceea că, la data stabilirii domiciliului legal al minorului, mama locuia în Bucureşti.
Or, la 10 septembrie 2021 - data înregistrării cererii de chemare în judecată, domiciliul mamei era în oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa.
Trebuie avut în vedere faptul că potrivit art. 87 C. civ. "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."
Aşadar, în privinţa noţiunii de domiciliu, din punct de vedere procesual, se reţine că dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege locul unde o persoană stă în fapt, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din prevederile art. 153 şi următoarele din C. proc. civ., fiind acela ca părţile aflate în litigiu să fie înştiinţate de existenţa procesului, în respectarea dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil.
Din actele şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că, la data sesizării instanţei, mama minorului avea domiciliul în oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa.
Având în vedere cele constatate, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, instanţă competentă să judece fondul dreptului, în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul minorul cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul demersului judiciar al reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 ianuarie 2022.